2,022 matches
-
scurt, considerăm că intratextualitatea ne ajută să înțelegem mai bine proza eminesciană, iar textul eminescian ne descrie plastic, dar percutant inter/intratextualitatea. (S6e) "...Bine zici cumcă în sufletul nostru este timpul și spațiul cel nemărginit și nu ne lipsește decât varga magică de a ne transpune în oricare punct al lor am voi. Trăiesc sub domnia lui Alexandru-vodă ș-am fost tras de-o mână nevăzută în vremi ascunse în viitorul sufletului meu. Câți oameni sunt într-un singur om? Tot
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
în agricultură, în măestrii și arte. Industria cea foarte înflorită a Angliei, nemărginitul ei negoț în toate părțile lumii, a ei putere și înavuțire derează mai cu samă de la a<le> sale mine și fabrice de fier. Numai fier în vergi produce Anglia pe an 7.070.000 cântare, afară de fier crud, pentru mărfuri vărsate, poate încă pe atâta. Franția produce pe an ca la trii milioane măji de fier. Austria produce 2 și giumătate măji. Prusia peste un milion. Rosia
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
culoare locală puternică fantasticului, a cărui coborâre în planul vieții cotidiene este pregătită mai întâi prin prezentarea dintr-un unghi realist a „locuitorilor” Iadului (un drac este ”buimac de cap și hămesit de foame, de atâta îmblat” și „tremura ca varga de frică” în fața stăpânului - p.207) și prin redarea convorbirii dintre Scaraoschi și supușii săi: „ Ei bine, zmârdoaie urâcioasă ce ești, de mâncat ai mâncat boțul cel de mămăligă, dar ce a zis omul acela când a pus mămăliga pe
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
liniștit, începu să privească întregul acel model frumos, din a cărui mușchi și forme respira mândria și nobleța . Mânele ei îi căzură 'n jos, căci era obosită de emoțiune , dar nu sătulă de-a privi. Tremura cu toate astea ca varga și i-a fi auzit clănțănirea dinților dacă n-ar fi ținut gura strâns încleștată.” Reacțiile Cezarei atunci când este cuprinsă de fiorul erotic sunt similare cu cele ale Amaliei, din schița cu același titlu, pe care „actul amorului o făcea
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
și german, Mihai Stroe • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Teoria narațiunii, Franz K. Stanzel • Termenii cheie ai analizei teatrului, Anne Ubersfeld • Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean • Poetica teatrului modern, Nicoleta Munteanu În pregătire: În căutarea naratorului perfect, Dragoș Varga 1 George Marinescu, Nuvela în literatura română, Editura Institutului de literatură, București, 1928, p. 3. 2 Ibidem. 3 Idem., p. 143. 4 Idem., p. 59. 5 Mihail Dragomirescu, "Nuvele de I. Slavici", în Convorbiri literare, anul II (1908), nr. 6
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
agronomice în Moldova. Rezultate, recomandări Anul XX, Vol. 4 (80 , 49 60; 83. CRISTEA M., 1987 - Omagiu Academician Nichifor Ceapoiu la împlinirea a 75 de ani. Cercetări agronomice în Moldova. Rezultate -recomandări Anul XX, Vol. 2 (78; 84. BUTNARU GALLIA., VARGA P., NEGUȚ LUCIA, CRISTEA M., POSMANY, FLORICA MIHAELA, 1989 - Originea fondului genetic și expresia caracterelor cantitative la populațiile locale de Zea mays (1.Cercetări de genetică vegetală și animală, Vol.1, 1989; 85. CRISTEA M., DUȚU H., MURARIU M., NICHITA
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
păstrării supremației sufletului în structura unei persoane; r. 20 21 : „Cu omul prost să nu ai a face nici în clin, nici în mânecă.” avertizare cu privire la imprevizibilitatea persoanelor mai puțin dotate intelectual, evitarea lor fiind recomandată; p. 178, r. 6 : „Varga lui Dumnezeu, de aspru ce era.” duritatea și asprimea unor persoane le compară pe acestea cu tăria pedepselor divine; r. 20 21 : „Românului îi e greu până se apucă de treabă, că, de lăsat, îndată se lasă.” aluzie ironică la
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
și își sărbătorește logodna cu Lydia, [f] în timp ce Colomba, nemișcată în fața acestei drame, își savurează victoria, privindu-l pe bătrânul Bariccini care este pe moarte. Rezumatul unui text narativ este un text ca oricare altul chiar dacă, așa cum nota A. Kibedi Varga, "povestirea nu reprezintă niciodată textul, ci un fel de rezumat mental al acestuia, care prezintă riscul de a fi inexact, deoarece, de multe ori, acesta depinde de modul de selectare a faptelor îndeplinite de către cel care rezumă evenimentele povestite în
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
depinde de modul de selectare a faptelor îndeplinite de către cel care rezumă evenimentele povestite în text" (1979: 380). Rezumatul ales ne permite să ajungem la fabulă/ întâmplare, termen de preferat în fața celui de "povestire", așa cum este folosit de către A. Kibedi Varga, care pare să se bazeze pe un silogism subiacent: Premisa majoră: Omul care nu-și apără onoarea nu merită să fie fericit. (m1= [a]+ [b]). Premisa minoră: Or, Orso (datorită lui Colomba) a știut să-și apere onoarea (m2 + m3
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
textele narative și putem stabili modelul actanțial al unei piese de teatru care nu se va deosebi în niciun fel de o nuvelă sau de un roman. Însă un astfel de rezumat narativ va rămâne fidel textului sau reprezentației? (Kibedi Varga 1988: 84) Renunțând la versiunea naratologică, deoarece este mult prea generală și se sprijină doar pe textul propriu-zis, consider că textul de teatru trebuie să se preteze unei descrieri conversaționale, concentrată pe schimbul de replici care constituie materialitatea verbală a
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
presupune prezența unor zone textuale considerate a avea un caracter atât de eterogen (dialog vs povestire), încât clasicii arătându-se împotriva unor excese de forme teatrale, prezente încă înainte de Frondă 37 au considerat necesar să codifice aceste relații. A. Kibedi Varga descrie natura dialogală a textului de teatru: Aceasta presupune prezența a numeroase elemente non dramatice care apar în expozițiune, adică informațiile care au legătură cu evenimentele anterioare acțiunii și pe care autorul le povestește cuiva, în general; evenimentele propriu-zise, reprezentate
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
sfoară, cum i-aș mai fi dus de nas! Nu eram decât de-o schioapă cînd mi se și dusese buhul pentru sutele de vicleșuguri de toată frumusețea! Se poate observa cum acest exemplu confirmă ceea ce a spus A. Kibedi Varga: "Narațiunea este întru totul anterioară acțiunii; ea o condiționează chiar, însă partea narativă a acesteia este redusă la minimum" (1988: 84). Putem astfel, după modelul schemei propuse mai sus, să măsurăm acest "minimum": din punct de vedere strict narativ, restul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ei, nu prezintă acest caracter [...]. Dacă există o legătură strânsă între poezie și genul epidictic, teatrul și, în mod special, tragedia clasică se revendică mai degrabă de la două alte genera causarum din retorica tradițională: discursul judiciar și cel deliberativ" (Kibedi Varga 1988: 84-85). Dramaturgia clasică a căutat, aici mai mult decât oriunde, echilibrul și a vrut să lase într-un plan secundar ornamentul retoric, în favoarea acțiunii, atât în tragedia-proces corneliană cât și în tragedia-pasiune raciniană. Analogiile dintre intriga pieselor lui Corneille
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
într-un plan secundar ornamentul retoric, în favoarea acțiunii, atât în tragedia-proces corneliană cât și în tragedia-pasiune raciniană. Analogiile dintre intriga pieselor lui Corneille și un proces sunt vizibile: Eroul se justifică fie în fața unui tribunal "real", fie în fața publicului" (Kibedi Varga 1988: 85). Trebuie totuși să depășim etapa analogiilor prea simple (să încercăm, de exemplu, să apropriem tragedia raciniană de genul deliberativ), deoarece personajul de teatru impune [...] un rol ambivalent spectatorului, un rol care este de natură atât judiciară, cât și
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
rămâne în cea mai mare parte ascunsă și nu poate exista decât pentru a crea o situație retorică înzestrată cu mai multă forță și mai directă (judiciar-deliberativă) care va încerca să comunice publicului emoții, în special teama și mila" (Kibedi Varga 1988: 86). Pentru a putea repera relațiile complexe ale discursului epidictic, judiciar și deliberativ, în încheiere vom analiza, foarte pe scurt, trei texte: 3.1. Câteva din aspectele artei oratorice în povestirile lui Rodrigue și ale lui Teramen Revin asupra
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
1978: Tekswetenschap, Utrecht, Spectrum. 1980: Macrostructures. An Interdisciplinary Study of Global Structures in Discourse, Interaction and Cognition, Hillsdale, Lawrence Erlbaum Ass. 1981: "Le Texte: structures et fonctions. Introduction élémentaire à la science du texte" , in Théorie de la littérature, A. Kibedi Varga coord., Picard, Paris. 1984: "Texte", in Dictionnaire des littératures de langue française, de Beaumarchais et al. coord., Bordas, Paris. DISPAUX G; 1984: La Logique et le quotidien, Paris, Minuit. DUBOIS D. 1991: Sémantique et cognition, (coord) Éd. du CNRS, Paris
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Dictionnaire de la conversation et de la lecture, Paris. KAHN P. 1988: Théorie et expérience, Paris, éd. Quintette. KERBRAT-ORECCHIONI C.: 1984: "Pour une approche pragmatique du dialogue théâtral", Pratiques nr. 41, Metz. 1990: Les Interactions verbales, tome 1, Paris, A. Colin. KIBEDI VARGA A.: 1979: "Texte, discours et récit", Revue d'esthétique 1 / 2, UGE 10 / 18, nr. 1324. 1988: "Scène et lieux de la tragédie", Langue française nr. 79, Paris, Larousse. KINTSCH W: 1981-1982: "Aspects de la compréhension de texte", Bulletin de psychologie, Tome
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de căpcăuni și de duhuri rele). A se citi R. Darnton, "Povești țărănești" (Laffont, 1985) și (J. Zipes, 1986). 9. A se citi între altele M. Bahtin: "Formele timpului și cronotopului în roman" (1972); I. Watt (1957) și A. Kibedi Varga (1963). 10. Încurajați în aceste sens de o parte a criticii contemporane, cum subliniază F. Van Rossum-Guyon (1983), care scrie: "Stau mărturie cercetările făcute de anumiți critici, în concurență, pentru a regăsi realitatea locurilor descrise de Balzac cu toate că acesta nu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
D' 23, 24 HELIODOR 16 Hermann & Cier 134 HOMER 16, 19, 20, 70, 96, 105, 181-184, 189 HUGO 181, 182 I Ibsch 78 Imbert 56-58 IONESCU 170 J Jakobson 63, 65, 70, 109 Jean 78 Jost 57, 60 K Kibedi Varga 69 Kintsch & van Dijk 131 Kleiber & Lazzaro 69 L Labov 69 LA BRUYÈRE 138, 143, 168, 189 LA CALPRENÈDE 18 LAMARTINE 24 LA MOTHE LE VAYER 21 LANG 132-133 Lang 99 Larousse 14, 25 Le Batteux 89 Lefranc 88 LEM
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
technical considerations of a dirty joke", în Studies in the organisation of conversational interaction, New York, Academic Press. JOST F. 1987: L'Œil Caméra, P.U. Lyon. KERBRAT-ORECCHIONI C. 1980: L'Enonciation. De la subjectivité dans le langage, Paris, A. Colin. KIBEDI VARGA A. 1963: "La désagrégation de l'idéal classique dans le roman français de la première moitié du XVIIIe siècle", în Studies on Voltaire, vol. XXVI. KLEIBER G. 1985: "Du côté de la généricité verbale: les approches quantificationnelles", în Langages, nr. 79, Paris
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a multora, ce vor avea același sfârșit, așa cum au murit filistenii din cauza veninului poftelor pământești. 2. Iată, Domnul, pe când distrugea pământul cu apa potopului, l-a condus pe cel drept prin intermediul unei sărmane arce (cf. Înț 10,4), nelăsând ca varga păcătoșilor să împovăreze soarta celor drepți (cf. Ps 124,3), în cel de-al unsprezecelea ceas l-a ridicat pe Sfântul Francisc, un om într-adevăr după inima sa (cf. 1Sam 13,14), o lampă disprețuită în gândurile celor bogați
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
semnele ciobanului, dobîndite prin meșteșug și inițiere, să se veselească ori să jelească. Vrăjmașului îi rămîne să respecte ultima dorință a pribeagului. Și totul se păstrează în marginile normalului. Biciul îl pune pe bou în mișcare, calul este iuțit cu varga; numai oaia se lasă ademenită de fluier, instrument mai întîi doar la îndemîna zeilor: Și cînd vîntul a sufla Fluierul a fluiera, Oile or înturna. Oile cele cornute, Mîndru m-or cînta pe munte, Oile cele bălăi, Mîndru m-or
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
apă. El știa, și știa foarte bine, nu știu cine îl învățase, poate nea Filică, taică-su sau nenea „Pufi” Diaconescu, mare fotbalist, jongler al fotbalului ieșean pe atunci, care, mai târziu, când începusem să frecventăm școala din cartier, ne trăsnea cu varga la palmă când nu știam tabla înmulțirii! Vai, unde sunt timpurile acelea, Doamne, adu-le înapoi! Pe toloaca întinsă din fața casei în care locuiam cu părinții într-o casă cu chirie, în stânga fostului regiment de grăniceri, în care-și făcea
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
am fi aflat acum, dragă Țuți? Bineînțeles, eram elevi, eu, Țuți, și alți prieteni. Ba ne făcuse și pionieri, chiar dacă mai încurcam câte un „7 ori 8” sau „9 ori 8” și Pufi nu se sfia să pună în funcțiune varga sau linia în trei muchii, așa că palmele noastre arătau ca niște plăcintuțe iar în ochi încă nu se uscaseră lacrimile. Ne făcuseră pionieri cu ocazia înființării primelor detașamente, în 1949. Aveam cravate din pânză „americă”, vopsite de mamele noastre, cravate
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
facă cu noi un drum lung, în căutarea acelei împărății a apelor cu nuferi, pentru a nădi la râvnitul pește, nu atât pentru a-l sacrifica pe altarul grătarului cu cărbuni aprinși, ci pentru farmecul de a-l simți în vargă atunci când îl aduci la mal. Mă veți întreba cine-i „Zambilica” și vă voi răspunde că dumneaei nu este alta decât „Dacia”, mașina noastră, cu care, de-a lungul mai multor ani, am intrat în toate văioagele, desișurile și noroaiele
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]