128,121 matches
-
stăpânire asupra societății, cu alte cuvinte să determine formarea unei mentalități în care spiritul de adevăr să se impună definitiv: “Important este ca spiritul de adevăr, ce domină în cultura fixată prin ele” - adică prin limba latină și limba greacă veche - “să stăpânească în societate”. Clasicismul formează caractere și configurează o cultură, bunuri care nu pot fi exprimate pecuniar: “Munca unui om se poate plăti, caracterul, cultura lui nicicând”. Studiile clasice mai au o virtute: ele impun rigoare și etică intelectuală
Clasicismul, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13377_a_14702]
-
valorilor caracteristice renașterii românești în epoca modernă, ci a continuat să încurajeze neseriozitatea, impostura, incompetența intelectuală. Puterea politică aflată la putere din decembrie 1989 până astăzi, cu o pauză între 1996-2000, a cultivat aceiași oameni, aceiași mentalitate, aceleași structuri caracteristice vechiului regim. Așa se face că azi asistăm cum un ministru român plagiază ordinar și nu realizează în nici un fel gravitatea actului săvârșit, așa se face că primul ministru, guvernul în întregime îl susțin în continuare pe colegul plagiator, că Președintele
Clasicismul, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13377_a_14702]
-
stare fecundă în aer, plesnesc frunzele în taina mugurilor cenușii...” Brăilean prin adopție, Vasile Datcu iubește orașul cu case frumoase, cu oameni imaginativi și păstrători ai unor povești stranii dintr-un trecut îndepărtat, „viața faimoasei Brăile adormită în legende”, din vechea istorie a orașului. Eroul din Caseta, numit cu o simplă inițială: P., hoinărește pe străzile bătrânei urbe, știind trecutul caselor bogate, dar și pe acela al vechii cârciumi vestite a lui Tache Paranghilopulos unde se petrecuse teribila istorie a unui
Între real și fantastic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/13379_a_14704]
-
povești stranii dintr-un trecut îndepărtat, „viața faimoasei Brăile adormită în legende”, din vechea istorie a orașului. Eroul din Caseta, numit cu o simplă inițială: P., hoinărește pe străzile bătrânei urbe, știind trecutul caselor bogate, dar și pe acela al vechii cârciumi vestite a lui Tache Paranghilopulos unde se petrecuse teribila istorie a unui bandit din vechime pre numele său Ostafie cel negru, teroarea orașului. Totul povestit ca dealtminteri și în celelalte narațiuni, pe un ton aburit de ironie, de umor
Între real și fantastic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/13379_a_14704]
-
dealtminteri și în celelalte narațiuni, pe un ton aburit de ironie, de umor. Remarcabilă este bucata În mijlocul verii. Aici proza poetică și alegorică, amintind cumva de Vasile Voiculescu cel din ultimile sale proze, are în prim-plan o legendă foarte veche dintr-un sat unde frumoasa fată a unui morar urma să se mărite cu alesul inimii ei, un tânăr bogat ca și ea. Sărăntocul care râvnea la fata morarului pune la cale o nelegiuire, împreună cu ai lui. Când trec, noaptea
Între real și fantastic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/13379_a_14704]
-
și exprimă minuțios și sugestiv, cu accente adesea umoristice, rostirea omului simplu. Așa se creează atmosfera dintr-un sat aflat în uimire (Uriașul), iar dialogul dintre un intelectual colecționar pasionat și niște țărani care-i cară acasă un prețios dulap vechi, într-o căruță hârbuită, trasă de niște mârțoage, pare o scenă dintr-o comedie. Limbajul firesc nuanțat de o ironie abia simțită conferă o sporită notă de autenticitate și farmec povestirilor din acest volum. Vasile Datcu, Paznic la ușa nopților
Între real și fantastic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/13379_a_14704]
-
a creat o lume armonică, unitară și infailibilă. Într-o astfel de alcătuire fără griuri, în care singurele existențe presupuse rămîn cele polare, evident că și percepția este una puternic segregaționistă și balansează competent între miracol și neant. În vreme ce culturile vechi si consolidate procesează nuanțe și lucrează cu instrumente de bijutier, a noastră, tînără și imprevizibilă, disprețuiește tacit efortul edificării, se excită orgiastic în fața creației ca act revelat și aruncă la groapa comună cadavre artistice care, ca în vestitul raport al
Uitarea la români by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13424_a_14749]
-
nouveau-lui românesc, a ignora faptul că un Teodor Cuza, dar nu singurul, reprezintă componenta art deco din pictura noastră, sunt nu doar forme de ignoranță care îl privesc doar pe unul sau pe altul dintre criticii și istoricii români mai vechi ori mai noi, ci vicii de fond ale fenomenului însuși, o disfuncție inacceptabilă a metabolismului receptării și un impas grav al conștiinței de sine a artei plastice românești. Împotriva acestei crize de creștere a unui organism tînăr, așa cum este cultura
Uitarea la români by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13424_a_14749]
-
Cornelia Ștefănescu Înainte de a descrie ediția Texte uitate - Texte regăsite, cuprins și alcătuire ce vin să ilustreze direct ideea vitalității textelor vechi, folosesc prilejul să reproduc o secvență de comentariu. Am găsit aici, ca într-o oglindă, tot ce gândisem de ani buni despre literatura noastră veche, mereu cu părerea de rău de a mă fi menținut doar pe poziția cititorului prudent
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]
-
Texte uitate - Texte regăsite, cuprins și alcătuire ce vin să ilustreze direct ideea vitalității textelor vechi, folosesc prilejul să reproduc o secvență de comentariu. Am găsit aici, ca într-o oglindă, tot ce gândisem de ani buni despre literatura noastră veche, mereu cu părerea de rău de a mă fi menținut doar pe poziția cititorului prudent entuziasmat. Ceea ce nu aș traduce cu neîncredere sau teamă, ci dimpotrivă. Cu neîndeajunsa mea pregătire să contribui la demonstrarea și prelungirea prin cercetare, a valabilității
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]
-
Studiul introductiv la textele editate, cuprinse sub titlul Pentru fulgere și tunete cum să fac. Odată cu citarea numelui său, enumăr și pe ceilalți semnatari ai ediției. Cercetători, ca și Cătălina Velculescu, de foarte multă vreme specializați în istoria literaturii române vechi, Adriana Mitu și Andrei Nestorescu, dar și mai tinerii, deja cu experiență, Silvia Marin-Bartutcieff și Manuela Anton. Ediția este formată din cinci compartimente distincte. Esențialmente colectivă, caracter de la bun început evidențiat de „Cuprins”, ediția se constituie ca o unitate prin
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]
-
Adrianei Mitu identificări de personaje și verificarea originalității celor cinci cărți de înțelepciune, „poate prima din literatura noastră scrisă după modelul celor din Occident” și care „nu pot fi abordate separat”. Un tot, ce verifică pe spațiul circumscris al literaturii vechi, aspecte ale personalității umane, pe fondul argumentației istorice și mitologice. Avansarea studiului, din aproape în aproape, aseamănă cercetarea cu o apă care își face loc, ocolește piedicile, se învolburează și se lasă dusă de șuvoiul nevoii de cunoaștere și aprofundare
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]
-
Maria Thereza și de Iosif al II-lea, ce a ales pentru volum din variantele mai clare ale traducerii din limba germană și din germană în sârbă și apoi în română, din manuscrisul român 280, și din fondul de carte veche românească, 614 și 519. Printre multe observații de valoare, țin să semnalez în preocuparea Manuelei Anton pentru identificarea „surselor de emitere” a anumitor tipuri de manuale pentru a răspunde întrebării „unde” și „cine era interesat de a promova un anume
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]
-
francez sau într-o berărie berlineză. Reîntors în camera de hotel, ciudată coincidență, citesc textul ultimului spectacol al lui Peter Brook: schimbul de scrisori între Cehov și Olga Knipper. El s-a transformat într-o piesă ce-mi amintește un vechi, foarte vechi spectacol de la Teatrul Bulandra, Dragă mincinosule, unde Jerôme Kittly restituia corespondența dintre Bernard Shaw și una dintre actrițele sale preferate. Teatru burghez. Teatru seducător unde spectatorul nu vede, ca într-o expoziție, actul scrisului ci aude conținutul scrisorii
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]
-
într-o berărie berlineză. Reîntors în camera de hotel, ciudată coincidență, citesc textul ultimului spectacol al lui Peter Brook: schimbul de scrisori între Cehov și Olga Knipper. El s-a transformat într-o piesă ce-mi amintește un vechi, foarte vechi spectacol de la Teatrul Bulandra, Dragă mincinosule, unde Jerôme Kittly restituia corespondența dintre Bernard Shaw și una dintre actrițele sale preferate. Teatru burghez. Teatru seducător unde spectatorul nu vede, ca într-o expoziție, actul scrisului ci aude conținutul scrisorii. Nu e
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]
-
l Apropo de tineri. Foarte pertinente, în schimb, remarcile dlui C. Stănescu, din același număr, despre felul în care E. Simion se constituie parte civilă, ca să zicem așa, într-un proces cu discipolii săi; „Obsedat de trădare și trădători - obsesie veche, nemuritoare! - dl E. S. se simte trădat, părăsit și trist, în loc să fie bucuros că tineri discipoli «încep să vorbească de alte modele» decît cele stabilite de doctrina «caietismului» (de la Caiete critice - nota Cronicarului). Curioasă pedagogie, ca și aceea dintr-o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
de blondă și toată în negru. Se lăsa adorată de Mario și de părinți, se lăsa luată la plimbare și la cumpărături, întorcându-se odată cu ultima geană de lumină, iar duminicile după-amiaza primea musafiri. Uneori se ducea singură până la cartierul vechi, unde o curtase Héctor. Maica Celeste o văzu trecând într-o seară și trase jaluzelele cu dispreț strigător. O pisică venea pe urmele Deliei, toate animalele îi arătau veșnic supunere, nu se știe dacă la mijloc era dragoste sau autoritate
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
de vorbă, plimbându-se prin grădinița din spate sau pe străzile din preajmă. Pe căldură mâncau mai puține bomboane, nu fiindcă Delia ar fi renunțat la încercările ei, dar aducea puține mostre în salon, prefera să țină bomboanele în cutii vechi, ocrotite în mici forme, cu un gazon subțire de hârtie verde deschis pe deasupra. Mario o văzu neliniștită, parcă în alertă. Uneori se uita în spate pe la coțuri de stradă, și în seara în care a schițat un gest de respingere
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
spectru politic. Și totuși, cum s-a ajuns aici? Cine e de vină? Profesorii? Studenții? Părinții? Societatea? În ciuda ciupercăriei de facultăți ivite după 1990, România continuă să fie o codașă europeană în privința absolvenților cu studii superioare. Nu e rău că vechile universități s-au dezvoltat și diversificat. Rău e felul în care s-a produs acest lucru. Fără nici o strategie, fără o cât de cât decentă bază materială, în tot felul de târguri uitate de lume au început să funcționeze „extensii
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
funcționari didactici ce n-au mai pus mâna pe-o carte de la absolvirea facultății, au început, brusc, să-și „scrie” propriile cursuri. La ce nivel și cu ce rezultate, e inutil să spun. Bazându-se în aventurile sale politice pe vechiul schelet al aparatului bugetarilor, fesenisto-pesediștii au găsit în mediul didactic o excelentă plămadă pentru planurile expansioniste. Precupețe ce predau biologia sau geografia s-au văzut brusc investite cu o înaltă misie socială și au început să toarne cu pâlnia în
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
că abia bănuiesc cine ești nu de aceea învăț să tac 1974 Fiica mea învață să citească Fiica mea până acum infailibilă învață să citească și să scrie și-abia acum începe să greșească iar eu retrăiesc din nou greșelile vechi de când lumea 1977 Anul acesta... Anul acesta n-am rodit numai frunze am făcut ce nu dau umbră mă tem, Rabbi, mă tem, Doamne, că mă va blestema flămândul obosit pe drumul fără de sfârșit spre Ierusalim 1986
Lirică poloneză contemporană by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13426_a_14751]
-
Ceaușescu Cele trei coline În ultimul timp, după depunerea de către Comisia prezidată de Valéry Giscard d’ Estaing a proiectului de constituție a Europei, au loc dezbateri asupra legii funamentale conform căreia va fi organizată și guvernată uniunea țărilor aflate pe vechiul continent. Pe lângă problemele instituționale, care depind de voința renunțării mai mult sau mai puțin la suveranitatea națională, pe lângă spinoasa problemă a unităților militare care să asigure o politică de apărare coerentă, fără să intre în contradicție cu NATO, se discută
Despre constituția europeană by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13409_a_14734]
-
că nu există motive pentru prezența religiei evangheliilor, deoarece statul este laic și religia este despărțită de stat; de asemenea, există voci care argumentează că prezența creștinismului ar însemna o discriminare față de celelalte religii existente sau față de liber cugetătorii de pe vechiul continent. Să vedem dacă aceste puncte de vedere sunt sau nu îndreptățite. Textul constituției care urmează să legalizeze integrarea europeană trebuie să așeze ca premisă factorii de unitate care au determinat evoluția de la fărâmițarea națională la unificarea continentală la care
Despre constituția europeană by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13409_a_14734]
-
primul președinte al Germaniei Occidentale, a spus pe drept cuvânt că Europa este așezată pe trei coline: Acropolea, Capitoliul, Golgota. Constituția europeană în mod firesc trebuie să exprime această realitate pentru a da forță spirituală și consistență unității politice a vechiului continent.
Despre constituția europeană by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13409_a_14734]
-
roagă oare ele cumva, de Cel Presupus, simțind că momentul fatal se apropie?... Dacă moșnegii magnifici, rasa lor volteriană, nu mai aprind lumânări, nu mai cad în genunchi la icoane, nu se mai tem de mânia și de gelozia Dumnezeului Vechiului Testament, nici de orgoliul, umil, al Noului Testament, unde trebuie să-ți întorci și celălalt obraz, de ești pălmuit; atunci, liber fiind, Cui va fi nevoie să i Te adresezi, să Te rogi, dacă, într-o zi?... Deschizi fereastra ce
Rugăciunea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13438_a_14763]