1,883 matches
-
gândită și, mai grav, prost înțeleasă. Copiii, încă de la fragede vârste, sunt obișnuiți să devină mai „pragmatici”, să acceadă spre singura „cultură” validă recunoscută de eticul și moralul unei societăți în derivă: cultura banului. De mici, li se inoculează copiilor, veninul ideii că banul poate cumpăra orice: studii (fără studiu), reputație (fără respect), recunoaștere (fără recunoștință), laude exagerate (fără merit, sârguință și tenacitate). Cazurile în care copiii au reușit să crească frumos, să-și întindă ramurile în devenire ca să guste lumina
ANA MARIA GÎBU SAU MĂRTURII DESPRE NUANŢELE INFLORESCENŢEI POETICE de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346036_a_347365]
-
AM DAT VIAȚA MORȚII.( MI-A FOST ATÂT DE DOR.) Autor: Coști Pop Publicat în: Ediția nr. 1191 din 05 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Struguri de catifea, îmi umplu licoarea nebăuta, încă, Din cupă, ce jumătate-i plină cu veninul tău, Păstrat în pivniță inimii tale reci, ca sloiuri de gheață polara, Nici gând să poți, să o dezgheți, atât de rece e, și-atât de-amară. Cruste de mucegăi, se-adună, peste-a timpului scurs, Prin paharele vieții murdare
AM DAT VIAŢĂ MORŢII.(MI-A FOST ATAT DE DOR.) de COSTI POP în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347749_a_349078]
-
cupă ruginita. Femei cu decolteuri mari și largi, privirilor flamande, Ce-așteaptă un simplu semn, În colțuri obscure, se văd râzând și licărind, La strugurii de catifea, la catifeaua strugurindă, Având pe mese, cupe ruginițe și pline pe jumate cu veninul tău. E-un loc, în care, m-am întors și e ultima oară, Când mă aștepți lugubra, rece și întunecată, Doar ceva lumânări arse pe chipu-ți, mai lăsa o pată de culoare, Decat murdarul uleios și uns de chelnerii
AM DAT VIAŢĂ MORŢII.(MI-A FOST ATAT DE DOR.) de COSTI POP în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347749_a_349078]
-
mi-e teamă s-o ating. Sunt totuși aici,pentru ultima oară,locului să-i dau viață, Fiindu-mi dor de ochii tăi întunecați, De ale tale buze-arzând ca-n iad, Mi-e dor de isterice atingeri și pline de venin, Ce inima-mi atins-a, de-atâta timp, De pivniță întunecată-n care, mi-ai dat sărut după sărut, Mi-e dor de chelneri unsuroși și de priviri ale femeilor, Cu decolteuri mari și largi, lăsând să iasă afară, Ceea ce
AM DAT VIAŢĂ MORŢII.(MI-A FOST ATAT DE DOR.) de COSTI POP în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347749_a_349078]
-
Nu știu să am cuvinte de-ndurare Pentru acela ce mă scuipă că-s român, Dar știu că un blestem în el blestem dur are Și înspre hulitor se-ntoarnă mai păgân... Nu știu să am otrăvuri îngenate Încât să vărs venin prin dintele-mi nemuls, Dar știu că pot prin slove-ngemănate Să-l mușc mortal pe cel ce inima mi-a smuls. Nu știu să am temei de rău la bine Încontra celor care contra-mi uneltesc, Dar știu să-l
NU ŞTIU SĂ AM de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347829_a_349158]
-
ulterior nu le respectați, nu veți face altceva decât să vă distrugeți stima și respectul de sine, și vă agresați sufletul și trupul, fără cea mai mică putință de tăgadă, și-odată cu acumularea pelinului în sufletele voastre, le umpleți de venin și pe-al lor, ale copilașilor voștri, care nu au nici o vină pentru neputința de care voi dați dovadă, și toate acestea doar din lașitate. Vor veni zile în viața voastră, când vă veți detesta pentru neputința de-a nu
ÎN OGLINDA VIEŢII de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347958_a_349287]
-
o ating, Știu doar că există și e îndeajuns să mă aprind. În noapte până și pietrele mi-ar șopti tardiv: Închide ochii, deschide-i pe ceilalți și privește în vid... Ea e acolo, ea te privește, e noul tău venin." Stă trunchi și curge ca o sevă, se duce și ajunge În pupilele sufletului unde sfințenia-i sânge, Unde presimt și prevestesc toate ce-au fost odată Și nu aștept și nu gândesc decât la ce mă saltă: Fire de
INVERS de ADRIAN RĂZVAN BARBU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347423_a_348752]
-
doar pustiu... Populează-mi credința cu zâmbete oarbe Și spune-mi că sunt din ce-n ce mai aproape. Plimbă-mă des în păduri negre, coapte Și-nvață-mă din toate măcar una din arte. Scuipă-mi în sân un venin cât de pur Să-mi dea un an tâmp de chin și amor, Iubește-mă viu, cât încă mă mișc, În curând sunt plecat, sau și mai rău, trist... Și stau și mă-ntreb și mă-ntreb de ce oare N-
FIERBE STRIDENT de ADRIAN RĂZVAN BARBU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347440_a_348769]
-
om, iar mai apoi eliberând pe Baraba am mai fost păcălit încă o dată. Acum însă tridentul răzbunării își arată dinții îndreptați către Sanhedrin și către capii săi, mai marii poporului! Nemesis cea răzbunătoare abia așteaptă să-și verse cupa de venin... -Ajunge procuratorule! răspunse scurt și cu asprime arhiereul Caiafa! Nu rosti în fața mea numele idolilor voștri în zi de Pessah. Mă vei ajuta dacă îți voi cere să-i prind pe acei care au făcut asta? Procuratorul Ponțiu Pilat îi
AL ZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348754_a_350083]
-
acele sentimente negative în suflet presupusului prieten? Hei bine, nici eu nu știu! Și nici nu voi încerca să descopăr. Mă voi ruga doar ca lumina divină să coboare pe creștetul său și să-i scoată tot acel bulgăre de venin ce îi apasă în inimă! Voi încerca să mă rog Domnului mai mult pentru astfel de oameni, sperând că-și vor scutura faldurile grele ale invidiei și poate că nu-și vor mai strivi de caldarâmul răutății, sentimentele. Pentru că vor
O FILĂ DIN MIEZ DE IARNĂ... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346744_a_348073]
-
Îmbrățișau singurătăți la vatră. Plecarea ei lăsă casa pustie Și ochi bătrâni îngândurați la geamuri, Iar parcă-n legănări de elegie Se sfarmă-o dulce nevinovăție Răpită prea devreme de pe ramuri. Dar vai, minciuna cea de mult hulpavă Își împroșcă veninul din culise Se transformă iubirea lui în pleavă Și tânăra fecioară-ajunse sclavă Căci pajul ei, ca un păgân mințise. II ...Era trecut de-amiază. Încetinel se coborî îngândurat feciorul Cu fața arsă, cu turma după el Brăzda poteci înseninându-și
SUNAMITA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346928_a_348257]
-
încă udă și doarme-ntreaga fire Iar peste iadu-acesta de chin și zvârcolire Coboară-o pace sumbră desprinsă din mormânt, E ceasul cel din urmă cu cel din urmă înger Cel mai temut luceafăr coboară pe pământ. În urma lui arhangheli, venin din săbii storc Și săbii încruntate înfing peste cuprins Precum gladiatorii din lupte când se-ntorc... Atâta nor de duhuri îmbracă orizontul Că pare-acum pământul un colț din iad desprins. Făcu un semn străjerul, și fiara din adâncuri Legată timp
APOCALIPSA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346927_a_348256]
-
SĂ ZBOARE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 397 din 01 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Într-o fotografie Adrian Păunescu duce o găleată la gură. ------- Bea dintr-o găleată apă Alții spun că era vin Multe vorbe cu venin Tuturor ne scapă! Invidia de două feluri: Și înalță și coboară Numai zborul bunăoară Dăltuiește capiteluri Omul s-a născut să zboare Cineva acolo sus îl cheamă Dar se-mpiedică de teamă Viața lui, sublimă floare. Referință Bibliografică: Omul s-
OMUL S-A NĂSCUT SĂ ZBOARE de ION UNTARU în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347022_a_348351]
-
Acasa > Versuri > Farmec > CÂND EȘTI LOVIT DE SOARTĂ Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 273 din 30 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Din ce a fost a mai rămas durerea Otrava și veninul din potire Și vise spulberate, tristeți și amăgire Doar iarnă lasă-n suflet când zbor își ia iubirea. Ploi se-abat și nori încep să plângă-n picur, Răceala și tristețea în jur construind zid, Rămâi uitat de lume, de-
CÂND EŞTI LOVIT DE SOARTĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346499_a_347828]
-
Răsfrângere > CHIAR N-AI ÎNȚELES NIMIC! Autor: Anca Elenă Șerpe Publicat în: Ediția nr. 1011 din 07 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului CHIAR N-AI ÎNȚELES NIMIC! 19.08.2013 Obiceiuri obișnuite își fac mendrele înțeapă neliniști calcă în străchini veninuri firea lucrurilor Roiesc fricile pline până-n gât bolboroseli claie peste grămadă cad toate conformările se imortalizează indiferență până-n pânzele albe Și ce-ți pasă! Face minuni.. Referință Bibliografica: CHIAR N-AI ÎNȚELES NIMIC! / Anca Elenă Șerpe : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
CHIAR N-AI ÎNŢELES NIMIC! de ANCA ELENA ŞERPE în ediţia nr. 1011 din 07 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348302_a_349631]
-
trăiri josnice ce parcă ți-a spălat conștiința! Nu-i mai rostești numele și o îngropi în abisul trecutului. De astăzi vei scrie un prezent în care ea nu va mai avea loc. Nu te vei mai lăsa golit de veninul ei, de acum înainte vei atârna clopoțeii speranței, iubirii și ai respectului în grădina sufletului tău! Vei reuși dacă stăruiești în dorințele tale! Vei învăța să reechilibrezi totul și te vei bucura iarăși de viață. Vei închide cercul de tăciune
INVIDIA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348291_a_349620]
-
Său peste tine! Ai înțelepciunea să lauzi pe ceilalți și să te defăimezi pe tine! Ai curajul să accepți criticile întemeiate și să te motivezi, prin ele, pe mai departe! Răspunde cu miere, chiar dacă ți se întinde o cupă de venin! Ai atât de multe lucruri frumoase despre care să dai veste. Lasă-i pe alții să împroaște amărăciune, tu împarte doar fericire! Fii blând - ori de câte ori te gândești la alții, fii dur - ori de câte ori te gândești la tine! Fii adiere mângâietoare, suflu
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344997_a_346326]
-
rime tocite, Plâng iar poeții și plânge poezia ... Plânge iar proza ... și-n albe cuvinte Plânge albastrul negând amnezia. Pierdută din matca ei protectoare, Nu-și mai cunoaște frații, căminul Și rătăcește-n Alzheimeru-n care, Mintea în suflet își sapă veninul. Și-n plânsul tocit de talangă uitată, Abstractul apare purtând fantezia, Ducând în imagini o lume forțată, Ce-aruncă pe buze-n trecut poezia. (din volumul de poezii ”Zâmbete concave”, Editura Univers Științific, București, 2009) Referință Bibliografică: Alzheimer poetic, de
ALZHEIMER POETIC, DE DORU CIUTACU de DORU CIUTACU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345251_a_346580]
-
sacru, cuibul tainic al misterului Și mai departe, spre cosmice alintări Spre roditoare începuturi, mângâieri. Spre reîntorceri ades ne-ndreaptă firea Cu bucurie! când călăuză e iubirea! MISIUNE SACRĂ Desprins dintr-un meleag, bătrân suspin Însingurat de noapte și preamult venin Din tărâmul din care vii însingurat, pustiu Visând o stea nestinsă, acuma încă viu Ai în memorie Labirintul, valea, drumul Încețoșat, potecile împletite cu fumul Deșert multiplicat, în care cauți cale Spre orizonturi transparente, cardinale Cu dorința de a-l
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
Din cartea lui Esenin, pe de rost, Un paznic m-a bătut lângă un prun, Decât deștept și bun, mai bine prost. Viața-i neplăcere, prea mult chin, Stăm pe-un vulcan viclean și mult corupt, Există și dulceață în venin, Tu poți să fii un ghimpe sau un fruct. Trăim în anarhia cu moroi, Ca-ntr-o ficțiune fără de sfârșit, Ne-ajută mai puțină ură-n noi, Un început de simpatie, chiar șoptit. EXISTĂ? Există și metastaza binelui? Un trist
POEME (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377050_a_378379]
-
Din cartea lui Esenin, pe de rost, Un paznic m-a bătut lângă un prun, Decât deștept și bun, mai bine prost. Viața-i neplăcere, prea mult chin, Stăm pe-un vulcan viclean și mult corupt, Există și dulceață în venin, Tu poți să fii un ghimpe sau un fruct. Trăim în anarhia cu moroi, Ca-ntr-o ficțiune fără de sfârșit, Ne-ajută mai puțină ură-n noi, Un început de simpatie, chiar șoptit. EXISTĂ? Există și metastaza binelui? Un trist
POEME (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377047_a_378376]
-
rândul său, semănător de libertate și limpezime. Prezentarea-„autoportret" (spiritual) făcută lui Nae Ionescu este continuată de Nicolae Steinhardt: „Nae Ionescu te certa, te înșfăca, te cucerea, îți punea cultura la îndemână ca pe o prăjitură minunată, ca pe un venin, ca pe un filtru al lui Merlin vrăjitorul, ca pe o spadă cu două tăișuri, ca pe un vârtej. Un lucru este sigur și de aceea a fost Nae Ionescu un profesor-unicat: nu te lăsa apatic și indiferent"(24). În
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
De partea umbrei moi să treacă... Dar soarele, aprins inel, Se oglindi adânc în el; De zece ori, fără sfiala, Se oglindi în pielea-i cheala; Și sucul dulce înăcrește! Ascunsa-i inima plesnește, Spre zece vii peceți de semn, Venin și roșu untdelemn Mustesc din funduri de blestem, Că-i greu mult soare să îndure Ciupercă crudă de pădure, Că sufletul nu e fântână Decât la om, fiara bătrână, Iar la făptura mai firava Pahar e gândul, cu otravă. - Că
TESTAMENT (EDIŢIA A II-A) – MARI POEŢI ROMÂNI TRADUŞI ÎN LIMBA ENGLEZĂ (1) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377927_a_379256]
-
chiar de nu-s morți, copiii. Căci moarte este-atunci când viitorul A fost ucis și ars din rea credință, Călăii, toți, ce-au săvârșit omorul, Au ridicat stindard de biruință. Osânda vine-alunecând, fierbinte Ca lava-n care s-a topit veninul, Se răsucesc și morții din morminte, Căci le-a ajuns și lor, la oase, chinul. În negurile ce ne înconjoară, Doar o sclipire se zărește-n față, Dar și aceea-i slabă și fugară, Și e ascunsă-n mantie de
FĂRĂ SPERANȚĂ de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376452_a_377781]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > TU, ROMÂN! Autor: Elena Buldum Publicat în: Ediția nr. 2037 din 29 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Țara mea,-i țară săracă, Azi de ziua ta închin... Un pocal din vin să facă Din durere și venin Rănile să le prefacă În izvor de viață lin. Țara mea-i țară de jale, Doru-i plâns, durere mare, Sunt curmate ideale... In suflete triste tare! În țara mea e sărbătoare, Ziua Imnului ce spune: Să păstrăm al nostru nume
TU, ROMÂN! de ELENA BULDUM în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376507_a_377836]