8,168 matches
-
înnoire în Slujirea Liturgică, Editura Episcopiei Dunării de Jos, Galați, 1996, pp. 266-269. 217 Vechiul Așezământ sau Testament este dat de Dumnezeu prin Moise și cuprinde întreaga istorie a poporului evreu, cum și planul economiei divine pentru mântuirea omului până la venirea Mântuitorului, care dete Noul Așezământ sau Testament. Ambele fiind opera lui Dumnezeu și având același scop sunt unire și poartă numele de Sfânta Scriptură sau Biblia. 218 Învățații evrei au simțit și ei necesitatea unui cod explicativ al Legii Vechi
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
se simți pe sine în simpla bucurie a faptului de a Exista, iată ce stă înscris pe zidurile mănăstirii bizantine și ceea ce putea oricine citi acolo înainte ca ele să fie murdărite. Însă, ni se va spune, dacă dovada acestei veniri în sine potrivit acestor modalități patetice are drept sălaș abisul unei subiectivități ce ignoră ek-staza lumii și nu se produce niciodată în ea, dacă viața nu are chip, cum putem totuși să o zărim pe mozaicurile de la Daphni? Într-adevăr
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
lumea-vieții și de la aceasta la conștiința acestei lumi. Căci conștiința lumii în calitate de "conștiință a", în calitate de intenționalitate sau, în ultimă instanță, ek-staza Ființei în care intenționalitatea la rândul său se desfășoară, nu permite încă strângerea în sine a senzației și astfel venirea sa la ființă: mai curând senzația este, în ecloziunea ek-stazei, aruncată în afara sa, dispusă și dispersată ca "senzație reprezentativă" și ca humus al acestei lumi care este lumea vieții totuși în așa fel încât această senzație reprezentativă nu este niciodată
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
ea nu este nici în felul a ceea ce este acolo, stabil și permanent, oferit reiterării indefinite a unui scop intențional. Ființa originară a vieții și a științei înseși în calitate de mod al vieții, în calitate de patos, nu este, ea survine ca necontenita venire în sine a vieții, ca ceea ce, necontenind a se simți și a se încerca pe sine, nu contenește a se încerca în acest fel și astfel a se modifica în felul în care se modifică Suferirea primitivă ce constituie posibilitatea
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
donator care nu dă nimic altceva decât pe el însuși, care se riscă pe el însuși, care va face din adevăr propriul său destin, propria sa viață. Marea vânătoare în care viața se oferă ea însăși adevărului să fie locul venirii sale, singura sa manifestare și singura sa înfăptuire posibile, este cultura, adică ansamblul tuturor experiențelor în sensul de toate experimentările prin care viața conduce la realitatea unei "prezențe" în ea, în efectuarea sa fenomenologică incontestabilă, tot ceea ce poartă în sine
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
Ființa originară este ființa experienței sub forma sa naturantă, este încercarea încercându-se pe sine și care, în această încercare de sine în care ea pune stăpânire și se umflă pe sine, își survine sieși, în așa fel încât această venire în sine a ființei sau istorialul său este mișcarea vieții, operația de se păzi și a se conserva și, în această încercare și în măsura în care ea este afectivă, de a se spori pe sine și de a prisosi. Efortul desemnează o
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
de sine a subiectivității absolute a vieții. În această sporire își găsește loc un efort căci, în măsura în care noi coincidem cu o astfel de sporire, nu există nimic care să ne fie exterior și care să se producă independent de noi. Venirea în sine a vieții în care suntem situați și care ne aduce în noi înșine, pentru că ea face acest lucru, este în mod identic mișcarea prin care noi ne aducem în noi înșine, prin urmare ceea ce suntem și ceea ce facem
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
mai este flancat sau precedat de o colonadă (ca la Efes) o lume în care organizarea muncii nu se mai înrădăcinează în subiectivitatea organică, în care munca nu mai este actualizarea puterilor sale potrivit jocului imanent al ordonării lor interioare, venirea lor la ele însele și astfel "eliberarea" energiei lor: atunci, în locul sentimentului acestei eliberări, o profundă neliniște vine să afecteze existența și să o amorțească. Neputându-și epuiza ființa prin accederea la fondul ei înseși în sporirea de sine și
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
are permisiunea de a se efectua pentru că nimic nu-i mai este propus omului, vederii sale sau acțiunii sale ca sarcină infinită la înălțimea și pe măsura Energiei sale. Iterația indefinită a sporirii de sine a Vieții în eterna sa venire în sine nu mai este nici satisfăcută, nici nu i se mai răspunde. Și totuși această venire nu încetează așa cum nu încetează nici sporirea sau plusul inerent acesteia. Se creează atunci o situație de tensiune extremă în care individul se
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
acțiunii sale ca sarcină infinită la înălțimea și pe măsura Energiei sale. Iterația indefinită a sporirii de sine a Vieții în eterna sa venire în sine nu mai este nici satisfăcută, nici nu i se mai răspunde. Și totuși această venire nu încetează așa cum nu încetează nici sporirea sau plusul inerent acesteia. Se creează atunci o situație de tensiune extremă în care individul se zbate. În vreme ce în acesta din urmă plusul nu încetează a fi produs, și aceasta prin mișcarea vieții
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
cu multă vreme în urmă. Operația indiferent dacă este vorba de cea a creatorului, a spectatorului sau a cititorului nu este astfel decât continuarea procesului neîntrerupt prin care viața se cultivă, adică se încredințează unui alt proces, cel al veșnicei veniri în sine în sporirea de sine. Ceea ce caracterizează temporalitatea acestui al doilea proces este faptul că ea nu este ek-statică, neavând niciodată nimic în sine de care să fie separată de către depărtarea unui trecut sau a unui viitor, ci temporalizându-se
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
ceea ce se arată aici și, potrivit legii acestui timp, dispare tot imediat trebuie să fie de asemenea înlocuit în orice moment de altceva, la fel de inconsistent și la fel de ireal, la fel de gol. Inconsistent deoarece imaginea nu mai este aici, ca în artă, venirea în sine a forței și astfel consistența vieții, ci, dimpotrivă, ceea ce, ca punere la distanță de sine, trebuie să elimine coerența acestei consistențe și să o expulzeze de-a dreptul în dispersia și în diseminarea incoerentului și absurdului. Ireal deoarece
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
acolo în față și în care forța trebuie, sub efectul presiunii opresive pe care o exercită ea însăși asupra sa, să se uite și să fugă de sine, corespondența, sau, mai bine spus, legătura ontologică este perfectă. Consistenței depline a venirii în sine a vieții și astfel veșniciei acestei veniri îi corespunde "actualitatea" care determină televiziunea și mijloacele de comunicare în general în calitate de mediu în care acestea se mișcă, în calitate de aer pe care acestea îl respiră. Înainte de a califica ceea ce este
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
efectul presiunii opresive pe care o exercită ea însăși asupra sa, să se uite și să fugă de sine, corespondența, sau, mai bine spus, legătura ontologică este perfectă. Consistenței depline a venirii în sine a vieții și astfel veșniciei acestei veniri îi corespunde "actualitatea" care determină televiziunea și mijloacele de comunicare în general în calitate de mediu în care acestea se mișcă, în calitate de aer pe care acestea îl respiră. Înainte de a califica ceea ce este reprezentat, actualitatea este cea a imaginii televizate ca atare
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
de comunicare și caracteristică lumii moderne, ceea ce vom numi existență mediatică. Asemenea universului tehnicist al cărei produs este, existența mediatică nu este nici ea separată de orice contact cu viața, deoarece în afara acestui contact nu este nimic, deoarece, în calitate de primă venire a sa în sine, viața este condiția ființei însăși și astfel a tot ceea ce este. Contactul ultim cu viața a universului tehnicist și al existenței mediatice este tocmai voința vieții de a fugi de ea însăși. Că existența mediatică rezultă
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
-se să o facă să fie aruncat în afara existenței și a universului mediatic, în afara societății și a lumii care era cea a oamenilor. Ce poate face și ce devine în această situație cultura? Ea subzistă în aceeași calitate de neobosită venire în sine a vieții, de rostire a acesteia care nu tace de fapt niciodată. Însă ea rămâne într-un soi de incognito. Schimbul la care năzuiește nu se mai produce în lumina Cetății, prin mijlocirea monumentelor sale, a picturii sale
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
pregăteau veșmintele și echipamentul contelui. Observă că-i aduceau un pieptar din piele de bivol și câteva pistoale Încărcate. Álvaro de la Marca părea ferm decis să-și ferească invitații Întâmplători de alte riscuri. — În câteva ore se va afla de venirea acestor domni, și tot Madridul va Înnebuni subit, suspină contele. Ei Îmi cer pe cuvânt de gentilom să nu pomenim nimic de Înfruntarea cu tine și cu partenerul tău, nici de faptul că i-ai ajutat să se refugieze aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
povestea aia. Neascultând de povețele contelui de Guadalmedina, căpitanul Alatriste nici n-a fugit din Madrid, nici n-a vrut să se ascundă de nimeni. V-am povestit deja În capitolul anterior că În dimineața când Madridul a aflat de venirea prințului de Wales, căpitanul a apărut și el plimbându-se chiar prin fața Casei cu Șapte Hornuri; ba mai mult, am avut ocazia să-l Întâlnesc În mulțimea de pe Strada Mare cu ocazia celebrei rúa din duminica aceea, uitându-se gânditor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
plăcile platoșei unui franțuz. Ceea ce reprezintă, desigur, un sfârșit potrivit pentru un jungher bun ca acela. Pe când noi dormeam cu un ochi Închis și altul deschis și ne temeam până și de umbra noastră, Madridul duduia de serbările În cinstea venirii prințului de Wales, eveniment care era de-acum oficial. Au urmat zile de cavalcade, serate la Palatul regal, banchete, recepții, baluri mascate și o petrecere cu coridă și cu Întreceri cavalerești de aruncat bețe lungi și ascuțite (cañas) Închipuind sulițe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Bratu Iulian Venirea iernii dă bătăi de cap șoferilor. Pe lângă polei și zăpadă, care fac din condus un lucru extrem de dificil, în anotimpul rece șoferii au de furcă și cu mașinile pe care le găsesc înghețate în parcare. Site-ul b365.ro oferă
Cum îți dezgheți mașina în cel mai scurt timp by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/80568_a_81893]
-
Decorarea bradului de Crăciun este o tradiție pe care cei mai mulți dintre noi o așteaptă an de an. Este Ajunul Crăciunului, este Luna Cadourilor, așa că nu ne mai râmăne decât să ne pregâtim de venirea Moșulu. Autor: Carmen Băroiu Știm cu toții că decorațiunile de Crăciun umplu rafturile mall-urilor, unde găsim o gamă mare de prețuri, culori, dimensiuni, stiluri și mărci. Abia așteptăm să ne alegem decorațiunile însă, înainte de a face acest lucru, avem nevoie
Cum să ne decorăm casa şi bradul de Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/80601_a_81926]
-
Bratu Iulian Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat vineri seară, după inspectarea a două dintre bazele de deszăpezire din București, că municipalitatea este pregătită pentru venirea iernii. Oprescu a dat asigurări că anul acesta se vor lua în considerare și străzile mici, din cartiere, nu doar marile bulevarde. „Am fost și suntem în continuare pregătiți. Sper ca și anul acesta să fim tot atât de bine, chiar și
Sorin Oprescu: „Suntem pregătiți de iarnă” by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/80701_a_82026]
-
Cu o lună înainte de sărbătoarea Nașterii Domnului, Papa Benedict al XVI-lea face mai multe dezvăluiri surprinzătoare despre venirea pe lume a lui Hristos, într-un nou volum lansat miercuri, care se așteaptă să devină bestseller, scrie Daily Mail. În cartea „Iisus din Nazaret: narațiunile copilăriei”, care face parte dintr-o trilogie, Suveranul Pontif scrie că la scena nașterii
Mitul despre nașterea lui Iisus, demontat de Papa Benedict () [Corola-journal/Journalistic/80721_a_82046]
-
nașterii Mântuitorului nu a luat parte niciun animal și că îngerii nu au cântat păstorilor, contrar tradiției creștine. În cartea publicată de curând, Papa Benedict al XVI-lea încearcă să dezlege unele mistere și să combată unele mituri legate de venirea pe Pământ a Mântuitorului. Astfel, Papa susține că Steaua de la Betleem a fost o supernovă, aceea despre care astronomul german Johanes Kepler a spus că a apărut în jurul anilor 7 sau 6 Î.d.Hr. Tot atunci ar fi venit
Mitul despre nașterea lui Iisus, demontat de Papa Benedict () [Corola-journal/Journalistic/80721_a_82046]
-
Universitas s-a ținut în a doua vineri din luna aprilie a anului 1983. La primele întruniri, desfășurate la demisolul Clubului Universității, au fost doar trei-patru participanți. Ulterior numărul cenacliștilor a mai crescut, "până la opt, dar nu mai mult". După venirea toamnei, la ședințe au început să apară studenți de la alte facultăți și, masiv, de la filologie, constituindu-se ceea ce poate fi considerat astăzi nucleul dur al Cenaclului. Dar cine sunt întemeietorii cenaclului Universitas? Profesorul își amintește că a fost contactat de
Și ei au fost debutanți by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7851_a_9176]