1,402 matches
-
Această decizie a anulat dezvoltările extraconstituționale ale ultimelor două decenii. A reorientat Națiunile Unite către intențiile originare ale Cartei. În practică, Consiliul de Securitate devenea din nou principalul organ executiv, dar era în continuare amenințat de paralizie din cauza dreptului de veto și a creșterii numărului membrilor săi de la 11 la 15. Adunarea Generală era redusă în fapt la o societate de dezbateri, slăbită de influxul masiv de state miniscule a căror putere de vot este disproporționată față de puterea lor concretă. În
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
poziție în care s-a găsit Consiliul de Securitate la început: este incapabilă să acționeze, deoarece îi lipsește majoritatea cerută în Cartă. Totuși, deși Consiliul de Securitate era paralizat de la început de folosirea, previzibilă și aproape automată, a dreptului de veto de către Uniunea Sovietică, paralizia Adunării Generale a fost rezultatul unui proces dinamic, care poate fi separat în trei faze: dezintegrarea majorității de două treimi conduse de Statele Unite, încercarea zadarnică a celor două mari puteri de a obține o majoritate de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
corecta pe celelalte și toate fiind limitate și coordonate de Constituție. Minoritatea și majoritatea din Congres alcătuiesc o societate integrată. În afară de corpurile deliberative care decid prin vot majoritar, societatea națională a mai creat o serie de mecanisme, precum dreptul de veto al președintelui sau analiza jurisprudențială, prin care votul majoritar poate fi anulat și minoritatea protejată de folosirea arbitrară și neconstituțională a votului majoritar. Dincolo de decizia majorității, și în spatele minorității învinse, se află întreaga putere morală și politică a comunității naționale
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
condiții care fac posibil ca votul majoritar să contribuie la schimbarea pașnică internă nu se regăsește pe scena internațională. 1. Votul majoritar este singurul mecanism pentru schimbarea pașnică având un caracter obligatoriu din cadrul Națiunilor Unite. Nu există nici o constituție, nici un veto prezidențial, nici o analiză jurisprudențială, nici un cod de legi care să impună majorității constrângeri substanțiale și procedurale și care să protejeze minoritatea în fața nedreptății și abuzului. Nu există nici o comunitate care să impună constrângeri morale atât majorității, cât și minorității și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
constrângeri morale atât majorității, cât și minorității și care să fie capabilă să impună decizia majorității în fața unei minorități recalcitrante. Majoritatea poate învinge prin vot minoritatea ori de câte ori dorește și cu privire la orice subiect, iar minoritatea se poate proteja prin dreptul de veto împotriva unei decizii a majorității pe care dorește s-o anuleze. 2. O minoritate din cadrul Națiunilor Unite este, probabil, mai ales în condițiile politice actuale, una permanentă. Din același motiv, statutul său de minoritate este posibil s-o afecteze și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cel mai rău caz, aceste proceduri otrăvesc climatul internațional și agravează conflictele, putând duce la războaie. Ele oferă majorității posibilitatea de a umili în mod public o minoritate, ori de câte ori dorește. Aceste proceduri oferă minorității un instrument, sub forma dreptului de veto, corolarul votului majoritar într-o adunare de state suverane, prin intermediul căruia să poată să blocheze exprimarea voinței majorității și să împiedice funcționarea organismului internațional. Nici majoritatea și nici minoritatea nu au nevoie să-și cenzureze acțiunile sau să fie conștiente
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
O diplomație care, în loc să discute în termeni concilianți cu partenerii de dialog, se adresează lumii în scopuri propagandistice; care, în loc să negocieze având drept scop ajungerea la un compromis, urmărește victorii ieftine, obținute în urma deciziilor luate prin vot majoritar inutil și vetouri obstrucționiste; care, în loc să abordeze problema principală, se mulțumește să le manipuleze pe cele secundare - o astfel de diplomație este mai degrabă un pericol decât un avantaj pentru cauza păcii. Aceste trei vicii esențiale ale diplomației contemporane sunt agravate de folosirea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ponderea cutumelor sau de puterea grupului, ci și În funcție de constrângerile situaționale. Astfel, interzicerea adunării de pe câmp a resturilor rămase În urma recoltării echivalează cu condamnarea la moarte a celor mai săraci, care trăiesc din aceste resturi ă de unde importanța dreptului de veto. Creșterea inegalităților face să renască dezbaterea cu privire la oportunitatea intervențiilor corective ale statului. Și totuși, obstacolele În calea bunei derulări a unei astfel de politici sunt numeroase: obiectivele urmărite sunt problematice (ce este „drept”?), efectele nedorite nu sunt nici ele de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
agentului economic care urmează a fi achiziționat și cifră de afaceri a grupului. 54. Un caz special de control unic există atunci când în cadrul unei achiziționări a controlului în comun, numai un acționar (asociat) este în stare să se opună prin veto deciziilor strategice în cadrul unui agent economic, dar acest acționar nu are putere proprie să impună astfel de decizii. Această situație se întâmplă fie dacă un acționar (asociat) deține 50% dintr-un agent economic, în timp ce restul de 50% sunt deținute de
REGULAMENT din 14 aprilie 1997 privind autorizarea concentrarilor economice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116778_a_118107]
-
dacă un acționar (asociat) deține 50% dintr-un agent economic, în timp ce restul de 50% sunt deținute de doi sau mai mulți acționari (asociați) minoritari, fie dacă există un cvorum necesar pentru deciziile strategice, care în fapt conferă un drept de veto numai unui acționar (asociat) minoritar. În aceste situații, un singur acționar (asociat) posedă același nivel de influență că și cel de care se bucură câțiva acționari (asociați) care controleaza împreună, adică posedă puterea de a bloca adoptarea deciziilor strategice. Totuși
REGULAMENT din 14 aprilie 1997 privind autorizarea concentrarilor economice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116778_a_118107]
-
puterea de a bloca adoptarea deciziilor strategice. Totuși acest acționar (asociat) nu deține puterile care în mod normal sunt conferite unui agent economic cu control unic, adică puterea de a impune deciziile strategice. Întrucît acest acționar care deține dreptul de veto poate crea aceeași situație de blocaj că și în cazurile normale de control în comun, el dobîndește influență decisivă și, prin urmare, controlul în înțelesul reglementării concentrărilor economice. Întrucît acest acționar (asociat) este singurul agent economic care dobîndește controlul, numai
REGULAMENT din 14 aprilie 1997 privind autorizarea concentrarilor economice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116778_a_118107]
-
esențială datorită dificultății realizării unui consens în luarea deciziilor strategice. 57. Controlul în comun exercitat pe baze legale sau de facto poate avea forme diverse de realizare: egalitatea în drepturile de vot sau la numirea organelor de control, drepturile de veto, sau chiar în situații rezultind din exercitarea obișnuită a drepturilor de vot. Egalitatea în drepturile de vot sau la numirea organelor de conducere 58. Cea mai clară formă de control în comun există atunci cand agentul economic controlat are numai doi
REGULAMENT din 14 aprilie 1997 privind autorizarea concentrarilor economice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116778_a_118107]
-
capitalul social și își împart în mod egal drepturile de vot. Egalitatea poate fi realizată, de asemenea, daca ambii acționari (asociați) au dreptul să numească un numar egal de membri în organele de conducere ale agentului economic controlat. Drepturile de veto 59. Controlul în comun poate exista, chiar dacă nu există egalitate în privința voturilor sau în reprezentarea în organele de conducere; aceste cazuri de control în comun se exercită când acționarii (asociații) minoritari au drepturi suplimentare de veto care le permit să
REGULAMENT din 14 aprilie 1997 privind autorizarea concentrarilor economice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116778_a_118107]
-
economic controlat. Drepturile de veto 59. Controlul în comun poate exista, chiar dacă nu există egalitate în privința voturilor sau în reprezentarea în organele de conducere; aceste cazuri de control în comun se exercită când acționarii (asociații) minoritari au drepturi suplimentare de veto care le permit să se opună deciziilor esențiale pentru comportamentul strategic comercial al agentului economic de controlat. 60. Dreptul de veto - acela de a bloca o decizie - se prevede, de regulă, în statutul agentului economic controlat sau poate fi conferit
REGULAMENT din 14 aprilie 1997 privind autorizarea concentrarilor economice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116778_a_118107]
-
organele de conducere; aceste cazuri de control în comun se exercită când acționarii (asociații) minoritari au drepturi suplimentare de veto care le permit să se opună deciziilor esențiale pentru comportamentul strategic comercial al agentului economic de controlat. 60. Dreptul de veto - acela de a bloca o decizie - se prevede, de regulă, în statutul agentului economic controlat sau poate fi conferit prin acordul dintre acționari (asociați). Dreptul de veto poate opera de facto și prin intermediul unui cvorum specific cerut pentru deciziile care
REGULAMENT din 14 aprilie 1997 privind autorizarea concentrarilor economice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116778_a_118107]
-
esențiale pentru comportamentul strategic comercial al agentului economic de controlat. 60. Dreptul de veto - acela de a bloca o decizie - se prevede, de regulă, în statutul agentului economic controlat sau poate fi conferit prin acordul dintre acționari (asociați). Dreptul de veto poate opera de facto și prin intermediul unui cvorum specific cerut pentru deciziile care se iau în adunarea generală sau în alte organe de conducere, în măsura în care acționarii (asociații) sunt reprezentați în acestea. Este posibil ca deciziile strategice să fie supuse aprobării
REGULAMENT din 14 aprilie 1997 privind autorizarea concentrarilor economice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116778_a_118107]
-
posibil ca deciziile strategice să fie supuse aprobării unui organism (de exemplu: un comitet de supraveghere), în care acționarii (asociații) minoritari sunt reprezentați și fac parte dintr-un cvorum necesar pentru adoptarea acestor decizii. 61. Se pot acorda drepturi de veto acționarilor (asociaților) minoritari în vederea protejării intereselor lor financiare în societatea comercială (agent economic, companie) controlată. Această protecție normală a drepturilor acționarilor (asociaților) minoritari este legată de decizii esențiale ale societății în comun, cum ar fi: schimbări în statut, creșterea sau
REGULAMENT din 14 aprilie 1997 privind autorizarea concentrarilor economice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116778_a_118107]
-
în societatea comercială (agent economic, companie) controlată. Această protecție normală a drepturilor acționarilor (asociaților) minoritari este legată de decizii esențiale ale societății în comun, cum ar fi: schimbări în statut, creșterea sau micșorarea capitalului social sau lichidarea societății. Drepturile de veto care asigura protecția sus-menționata nu conferă acționarilor (asociaților) minoritari controlul în comun în accepțiunea prezentelor precizări. 62. Contrar celor prevăzute la pct. 61, drepturile de veto care asigură exercitarea controlului în comun sunt acelea care privesc deciziile strategice asupra politicii
REGULAMENT din 14 aprilie 1997 privind autorizarea concentrarilor economice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116778_a_118107]
-
fi: schimbări în statut, creșterea sau micșorarea capitalului social sau lichidarea societății. Drepturile de veto care asigura protecția sus-menționata nu conferă acționarilor (asociaților) minoritari controlul în comun în accepțiunea prezentelor precizări. 62. Contrar celor prevăzute la pct. 61, drepturile de veto care asigură exercitarea controlului în comun sunt acelea care privesc deciziile strategice asupra politicii de afaceri cu impact asupra comportamentului pe piată al agentului economic controlat, si anume: a) alegerea conducerii și adoptarea bugetului de venituri și cheltuieli. Drepturile de
REGULAMENT din 14 aprilie 1997 privind autorizarea concentrarilor economice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116778_a_118107]
-
care asigură exercitarea controlului în comun sunt acelea care privesc deciziile strategice asupra politicii de afaceri cu impact asupra comportamentului pe piată al agentului economic controlat, si anume: a) alegerea conducerii și adoptarea bugetului de venituri și cheltuieli. Drepturile de veto asupra acestor tipuri de decizii cu influență decisivă asupra politicii comerciale a agentului economic controlat conferă în mod firesc controlul în comun; ... b) planul de afaceri. Dreptul de veto asupra planului de afaceri conferă controlul în comun, numai dacă acesta
REGULAMENT din 14 aprilie 1997 privind autorizarea concentrarilor economice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116778_a_118107]
-
alegerea conducerii și adoptarea bugetului de venituri și cheltuieli. Drepturile de veto asupra acestor tipuri de decizii cu influență decisivă asupra politicii comerciale a agentului economic controlat conferă în mod firesc controlul în comun; ... b) planul de afaceri. Dreptul de veto asupra planului de afaceri conferă controlul în comun, numai dacă acesta prevede pe langă obiectivele agentului economic și măsurile ce vor fi luate pentru atingerea lor. În situația în care planul de afaceri conține doar declarații generale privind obiectivele de
REGULAMENT din 14 aprilie 1997 privind autorizarea concentrarilor economice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116778_a_118107]
-
afaceri conferă controlul în comun, numai dacă acesta prevede pe langă obiectivele agentului economic și măsurile ce vor fi luate pentru atingerea lor. În situația în care planul de afaceri conține doar declarații generale privind obiectivele de afaceri, dreptul de veto nu conferă deținătorului controlul în comun; ... c) investițiile. Importantă dreptului de veto asupra acestor decizii decurge din: nivelul investițiilor, măsura în care investițiile constituie o caracteristică esențială a pieței pe care actioneaza agentul economic controlat. În legătură cu primul aspect, daca nivelul
REGULAMENT din 14 aprilie 1997 privind autorizarea concentrarilor economice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116778_a_118107]
-
agentului economic și măsurile ce vor fi luate pentru atingerea lor. În situația în care planul de afaceri conține doar declarații generale privind obiectivele de afaceri, dreptul de veto nu conferă deținătorului controlul în comun; ... c) investițiile. Importantă dreptului de veto asupra acestor decizii decurge din: nivelul investițiilor, măsura în care investițiile constituie o caracteristică esențială a pieței pe care actioneaza agentul economic controlat. În legătură cu primul aspect, daca nivelul investițiilor este foarte mare, dreptul de veto poate fi considerat mai degrabă
REGULAMENT din 14 aprilie 1997 privind autorizarea concentrarilor economice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116778_a_118107]
-
c) investițiile. Importantă dreptului de veto asupra acestor decizii decurge din: nivelul investițiilor, măsura în care investițiile constituie o caracteristică esențială a pieței pe care actioneaza agentul economic controlat. În legătură cu primul aspect, daca nivelul investițiilor este foarte mare, dreptul de veto poate fi considerat mai degrabă că o protecție normală a intereselor acționarilor (asociaților) minoritari decît că un drept de veto care conferă puterea de determinare a politicii comerciale a agentului economic controlor. În legătură cu al doilea aspect, politica de investiții a
REGULAMENT din 14 aprilie 1997 privind autorizarea concentrarilor economice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116778_a_118107]
-
esențială a pieței pe care actioneaza agentul economic controlat. În legătură cu primul aspect, daca nivelul investițiilor este foarte mare, dreptul de veto poate fi considerat mai degrabă că o protecție normală a intereselor acționarilor (asociaților) minoritari decît că un drept de veto care conferă puterea de determinare a politicii comerciale a agentului economic controlor. În legătură cu al doilea aspect, politica de investiții a unui agent economic este un element important în aprecierea existenței controlului în comun, în măsura în care pe piată respectivă investițiile joacă un
REGULAMENT din 14 aprilie 1997 privind autorizarea concentrarilor economice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116778_a_118107]