1,369 matches
-
obișnuit] este afectat] puternic de ideea consecințialist] potrivit c]reia omul trebuie s] aleag] întotdeauna cel mai mic r]u pe tot parcursul vieții sale. Susțin]torii moralei afirm], dimpotriv], c] fiecare om are dreptul la câteva condiții minime de viat] și c] nimeni nu poate cump]ra nimic - nici chiar viața întregii comunit]ți - prin sacrificarea acestor condiții. Aceast] caracterizare a poziției consecințialiste pune anumite probleme. Dac] ar trebui s] justific]m sacrificarea întregii comunit]ți în favoarea respect]rii normei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
comunit]ți - prin sacrificarea acestor condiții. Aceast] caracterizare a poziției consecințialiste pune anumite probleme. Dac] ar trebui s] justific]m sacrificarea întregii comunit]ți în favoarea respect]rii normei deontologice, este important s] stabilim cu exactitate care sunt acele condiții de viat] indispensabile cuvenite oric]rei ființe umane, precum și în ce const] efortul de a salva sute de vieti prin sacrificarea unui om nevinovat, sacrificiu care constituie o lips] de respect atât de mare încât ar merita pe deplin sacrificarea celor o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
suficient de rapid și de inteligent, veți putea observa adev]rul general care se afl] în acest caz particular de la care am început. Aceeași idee se aplic] și în etic]. Ross susținea c], pe m]sur] ce înaint]m în viat], ne confrunt]m cu anumite aspecte care sunt semnificative pentru o alegere pe care trebuie s] o facem și c] înv]ț]m c] aceste aspecte sunt semnificative, în general, în orice situație ar ap]rea. În acest fel, experiența
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rere c] este impropriu s] decidem asupra sorții f]tului numai pe baza faptului c] lumea ar fi un loc mai bun cu sau f]r] existența acestuia. Am putea fi de p]rere c] f]tul are dreptul la viat], fapt care ar trebui s] conteze mai mult decat avantajele sau dezavantajele reprezentate de ducerea la bun sfârșit a avortului. Dreptul f]tului este privit aici că pe un „atu”; aceasta înseamn] c] acolo unde nu exist] asemenea drepturi inc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu cele deontologice, iar câteodat] se subordoneaz] acestora. Acest eseu trateaz] teoriile consecințialiste că teorii ale corectitudinii, iar nu că teorii ale valorii sau ale binelui. S] presupunem c], într-un moment de entuziasm intelectual, ceea ce conteaz] mai mult în viat] este că oamenii s] înțeleag] istoria speciei lor și universul în care tr]iesc. Cum ar trebui s] reacționez la aceast] valoare de percepție? Este responsabilitatea mea primar] s] acord important] acestei înțelegeri în viat], si aceasta prin devotamentul complet
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ceea ce conteaz] mai mult în viat] este că oamenii s] înțeleag] istoria speciei lor și universul în care tr]iesc. Cum ar trebui s] reacționez la aceast] valoare de percepție? Este responsabilitatea mea primar] s] acord important] acestei înțelegeri în viat], si aceasta prin devotamentul complet? Sau responsabilitatea mea primar] este, măi degrab], de a promova aceast] înțelegere, în general, prin petrecerea unei p]rți semnificative a timpului meu în admirație și r]spândire a sa, acordându-mi doar orele pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de promovare a realiz]rii ei pe plan general, incluzând-o în acțiunile mele doar atunci când nu pot s] o promovez într-un alt mod mai bun? La fel, s] presupunem c] decizia mea este c] ceea ce are important] în viat] nu ar fi atât de abstract că înțelegerea intelectual], ci că bucuria loialit]ții personale, percepute că loialit]ți legate de familie și prieteni. Și aici se pune problema asupra gradului de fermitate cu care ar trebui s] reacționez fâț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bucuria loialit]ții personale, percepute că loialit]ți legate de familie și prieteni. Și aici se pune problema asupra gradului de fermitate cu care ar trebui s] reacționez fâț] de o asemenea valoare. Ar trebui s] îi acord important] în viat], dedicându-m] dezvolt]rii leg]turilor de prietenie și de rudenie? Sau ar trebui doar s] îmi permit un asemenea devotament atâta timp cât acesta face parte dintr-un proiect mai general referitor la promovarea bucuriei legate de loialit]țile personale? Ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
p]r]seasc] soțul. Pe întreg parcursul românului, Dorothea duce o lupt] interioar] provocat] de conflictul dintre ideea de a pleca și cea de a r]mane. Filosofia etic] a fost preocupat] recent tocmai de întreb]ri privind modul de viat] pe care trebuie s] îl urmeze individul în vederea form]rii propriului caracter. Unii gânditori nemulțumiți de caracterul impersonal și îngust al utilitarismului și kantianismului - teoriile dominante la acea vreme - au reînsuflețit tradiția pan] atunci uitat] a „teoriei virtuții”. Doctrina etic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
teorii. Dup] cum afirm] Lawrence Blum, „este surprinz]tor faptul c] utilitarismul - care susține ideea c] fiecare individ își dedic] întreaga viat] dobândirii binelui și fericirii - nu a încercat s] ofere o descriere conving]toare a unui asemenea stil de viat].” (Blum, 1988) Teoria virtuții urm]rește tocmai acest deziderat, prin descrierea unor tipologii de caracter sau a unor modele demne de urmat. Deși noțiunea de „virtute” pare oarecum învechit] (preferându-se mai degrab] termeni sinonimi precum „integritate” sau „caracter”), etică
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
onestit]ții umane, bazat] pe ansamblul calit]ților, care ofer] o anumit] concepție referitoare la sensul vieții. Obișnuită întrebare privind sensul vieții devine mult mai ampl], comportând mai multe aspecte: dac] individul simte sau nu c] ocup] un loc în viat] al]turi de alte persoane fâț] de care are un angajament afectiv, dac] activitatea pe care o desf]șoar] este în concordant] cu caracterul s]u, dac] scopurile personale fac parte dintr-un proiect colectiv de durat] inițiat înaintea nașterii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu alte cuvinte, în armonie. Este oare posibil acest deziderat? Pentru a dovedi contrarul, vom discuta în continuare despre curaj. v. Curajul Orice discuție pe tema existenței trebuie s] se opreasc] la un moment dat și asupra importanței curajului în viat]. Aici apar dou] aspecte interesante. În primul rând se pune problema dac] cineva poate fi curajos f]r] a ști ce înseamn] curajul. În al doilea rând, este vorba despre leg]tură dintre curaj și cunoaștere sau alte virtuți. Primele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o anumit] calitate, sunt ambele la fel de plauzibile. Virtuțile sunt abilit]ți excepționale pe care le poate cultiva orice individ. Ideea necesit]ții unui nucleu al virtuților reprezint] de fapt ipoteza subtil] potrivit c]reia exist] un singur mod cinstit de viat] sau o singur] cale corect] în dezvoltarea societ]ții. Ins] exist] mai multe perspective asupra societ]ților viitoare: fiecare va avea instituții și proceduri proprii și va practică anumite virtuți specifice în scopul progresului. Spre exemplu, au existat și în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fost ilustrat cu m]iestrie de judecată și executarea regelui Charles I în 1649, un eveniment pe care unii îl percep că marcând începutul concepției moderne asupra drepturilor. Filosoful britanic John Locke a fost cel care a argumentat dreptul la viat], libertate și proprietate pe care americanii, mai tarziu, le-au inclus în Declarația de Independent] din 1776, substituind ins] proprietatea cu c]utarea fericirii. În urmă Revoluției Franceze din 1789, Adunarea Național] Francez] a emis o Declarație a Drepturilor Omului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cartea sa A Theory of Justice [O teorie a drept]ții]. Teoria lui Rawls se bazeaz] pe un exercițiu de imaginație în care oameni („antreprenori raționali”) ținuți de un „v]l al ignorantei” departe de cunoașterea locului lor specific în viat] (bog]ție, statut social, abilit]ți etc.) reflecteaz] asupra regulilor unei vieți sociale pe care le-ar redacta dinainte pentru a se supune lor, oricare le-ar fi poziția ulterioar] în viat]. Asemeni lui Locke, Rawls susține c] ei se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ignorantei” departe de cunoașterea locului lor specific în viat] (bog]ție, statut social, abilit]ți etc.) reflecteaz] asupra regulilor unei vieți sociale pe care le-ar redacta dinainte pentru a se supune lor, oricare le-ar fi poziția ulterioar] în viat]. Asemeni lui Locke, Rawls susține c] ei se vor supune unor condiții de bâz] ale libert]ții și unei egalit]ți calificate. Justific]rile contractelor sociale ins] par a avea nevoie de un angajament anterior drepturilor pe care caut] s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi date deoparte, altele pot fi v]zute ca fiind mult prea importante pentru a se renunța la ele chiar și de c]tre un dețin]tor de drept dispus s] o fac]. Asemenea drepturi fundamentale ar fi cele la viat] și la libertate. Dar, cu toate c] de obicei s-ar consimți faptul c] acest principiu invalideaz] voința de a se vinde că sclav, dac] ele invalideaz] decizia rațional] a unui bolnav de a cere eutanasierea, atunci avem de a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
clar c] nu se poate ca toat] lumea s] primeasc], de exemplu, tratamente medicale moderne sau un loc de reședinț] neaglomerat. Așadar, dac] exist] într-adev]r drepturi absolute, acestea ar fi foarte puține la num]r - poate doar cele la viat] și libertate. Ins] chiar și cu privire la acestea, dreptul la viat] al unei persoane s-ar putea opune dreptului la viat] al alteia sau al altora, iar faptul c] o persoan] își va pierde libertatea în cazul în care aceasta este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de exemplu, tratamente medicale moderne sau un loc de reședinț] neaglomerat. Așadar, dac] exist] într-adev]r drepturi absolute, acestea ar fi foarte puține la num]r - poate doar cele la viat] și libertate. Ins] chiar și cu privire la acestea, dreptul la viat] al unei persoane s-ar putea opune dreptului la viat] al alteia sau al altora, iar faptul c] o persoan] își va pierde libertatea în cazul în care aceasta este folosit] pentru a amenință drepturile altora este un principiu recunoscut
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
neaglomerat. Așadar, dac] exist] într-adev]r drepturi absolute, acestea ar fi foarte puține la num]r - poate doar cele la viat] și libertate. Ins] chiar și cu privire la acestea, dreptul la viat] al unei persoane s-ar putea opune dreptului la viat] al alteia sau al altora, iar faptul c] o persoan] își va pierde libertatea în cazul în care aceasta este folosit] pentru a amenință drepturile altora este un principiu recunoscut de lege și nu este v]zut drept o inc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
S] lu]m în considerare urm]toarele dou] aspecte: primul ar fi c] un miliard de oameni - o cincime din populația total] a planetei - tr]ieste în s]r]cie absolut]: foamete, malnutriție, maladii contagioase, mortalitate infantil] ridicat], condiții de viat] precare, team] și insecuritate. În al doilea rând, exist] multe persoane bogate care tr]iesc în state „dezvoltate” și dispun de mijloace și resurse care pot ajuta la reducerea s]r]ciei; de asemenea, multe guverne ale statelor bogate au
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu atat exist] un motiv moral mai puternic pentru reducerea să? Pot fi identificate trei aspecte ale s]r]ciei extreme care o transform] într-un r]u grav. Primul dintre acestea este reprezentat de scurtarea drastic] a perioadei de viat]. Cel de-al doilea implic] suferință și durerea provocate de boal] și foamete. Cel de-al treilea se refer] la subminarea demnit]ții fudamentale a ființei umane. Deși cele trei aspecte coexist], nici unul dintre ele nu este esențial în a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ființei umane. Deși cele trei aspecte coexist], nici unul dintre ele nu este esențial în a face s]r]cia extrem] o stare îngrozitoare. Suferință extrem] și umilirea pot s] nu scurteze viața, dar o pot face mizerabil]. Durată scurt] de viat] nu implic] mult] suferinț] sau lips] de demnitate, dar șocheaz] datorit] curm]rii unor existente f]r] a li se acordă șansă de a fi împlinite. Uneori, suferință puternic] și mortalitatea timpurie pot fi înfruntate cu demnitate. Poate fi subliniat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ciei extreme prin invocarea ideii de drepturi ale omului? Exist] cu sigurant] multe persoane preocupate de s]r]cia mondial] care doresc s] își exprime propria poziție în termenii dreptului la subzistent], la asigurarea nevoilor de bâz], ai dreptului la viat] (însemnând nu doar dreptul de a nu fi atacați, ci și dreptul de a beneficia de condițiile necesare pentru o viat] satisf]c]toare). Este argumentul sprijinit de accentul pus pe aceste drepturi? Cu excepția cazului în care se consider] c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Etică mediului Robert Elliot Ce este o etic] a mediului? În Parcul National Kakadu din zona de nord a Australiei se reg]sesc ținuturi împ]durițe accidentate, mlaștini și zone acvatice care ad]postesc o larg] varietate de forme de viat]; aici viețuiesc specii nemaiîntâlnite în alte zone, chiar și cele aflate pe cale de dispariție, precum papagalul cu cap negru (Psephotus dissimilis) și țestoasă din specia Carettochelys insculpta. Kakadu ofer] pl]ceri estetic și oportunit]ți recreaționale și de cercetare. Este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]