1,930 matches
-
și am fost batjocoriți în Filipi, cum știți, am venit plini de încredere în Dumnezeul nostru, să vă vestim Evanghelia lui Dumnezeu în mijlocul multor lupte. 3. Căci propovăduirea noastră nu se întemeiază nici pe rătăcire, nici pe necurăție, nici pe viclenie. 4. Ci, fiindcă Dumnezeu ne-a găsit vrednici să ne încredințeze Evanghelia, căutăm să vorbim așa ca să plăcem nu oamenilor, ci lui Dumnezeu care ne cercetează inima. 5. În adevăr, cum bine știți, niciodată n-am întrebuințat vorbe măgulitoare, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85042_a_85829]
-
vom ajunge toți la unirea credinței și a cunoștinței Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare, la înălțimea staturii plinătății lui Hristos, 14. ca să nu mai fim copii, plutind încoace și încolo, purtați de orice vînt de învățătură, prin viclenia oamenilor și prin șiretenia lor în mijloacele de amăgire; 15. ci, credincioși adevărului, în dragoste, să creștem în toate privințele, ca să ajungem la Cel ce este Capul, Hristos. 16. Din El tot trupul, bine închegat și strîns legat, prin ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85080_a_85867]
-
înșele: Dacă cineva dintre voi se crede înțelept în felul veacului acestuia, să se facă nebun să ajungă înțelept. 19. Căci înțelepciunea lumii acesteia este o nebunie înaintea lui Dumnezeu. De aceea este scris: "El prinde pe cei înțelepți în viclenia lor." 20. Și iarăși: "Domnul cunoaște gîndurile celor înțelepți. Știe că sunt deșarte." 21. Nimeni să nu se fălească dar cu oameni, căci toate lucrurile sunt ale voastre: 22. fie Pavel, fie Apolo, fie Chifa, fie lumea, fie viața, fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
plămădeala? 7. Măturați aluatul cel vechi, ca să fiți o plămădeală nouă, cum și sunteți fără aluat; căci Hristos, Paștele noastre, a fost jertfit. 8. Să prăznuim dar praznicul nu cu un aluat vechi, nici cu un aluat de răutate și viclenie, ci cu azimile curăției și adevărului. 9. V-am scris în epistola mea să n-aveți nici o legătură cu curvarii. 10. Însă n-am înțeles cu curvarii lumii acesteia, sau cu cei lacomi de bani, sau cu cei hrăpăreți, sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
anulează orice ar fi scris. Mulți oameni cred că finalitatea morții schimbă percepția unei persoane, și de aceea dorințele sale din cutie ar putea să nu fie cele adevărate. Mă îngrijorează însă ceea ce ar putea să facă Su Shun. Cu viclenia sa răutăcioasă, el ar putea să îl manipuleze pe împăratul Hsien Feng în a spune ceea ce nu vrea cu adevărat să spună. Trec câteva ore, și așteptarea continuă. În curte se servește masa. Sute de oameni stau pe vine, luând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
pentru că, în realitate, unde a boicotat badea Gheorghe istoria? La Rovine? La Podul-Înalt? La Călugăreni? La Plevna? în Munții Tatra? Mai degrabă putem spune că istoria l-a dus de nas pe badea Gheorghe și că el a învățat, din vicleniile ei, viclenii și mai mari și a știut în felul acesta să i le dejoace, uimind pe foarte mulți din acest continent, care nu o dată se trezesc întrebîndu-se: cum existăm noi, romînii? Cine sîntem? Ce e cu noi? Ce este
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
realitate, unde a boicotat badea Gheorghe istoria? La Rovine? La Podul-Înalt? La Călugăreni? La Plevna? în Munții Tatra? Mai degrabă putem spune că istoria l-a dus de nas pe badea Gheorghe și că el a învățat, din vicleniile ei, viclenii și mai mari și a știut în felul acesta să i le dejoace, uimind pe foarte mulți din acest continent, care nu o dată se trezesc întrebîndu-se: cum existăm noi, romînii? Cine sîntem? Ce e cu noi? Ce este asta, Romînia
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
a instinctelor, nici a rațiunii, sau să le negăm pe rând. Arta nu ne plasează în afara luptei pentru obținerea acestei armonii la care aspirăm și care clipă de clipă este pusă în dezechilibru de expansiunea eului nostru, care folosește, cu viclenie, când instinctele, când rațiunea. Opera de artă e seducție, și când conține în ea, elemente prea vizibile ale unei morale oricât de fascinante, această seducție se micșorează. Scriitorii obsedați de mari aspirații morale sacrifică o parte din seducția naturală a
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
cu toate că romanul acesta despre țărănimea antebelică era neterminat: nu mă interesa dacă țărănimea română continua să se ruineze în capitalism, așa cum spunea o frază la sfârșitul volumului, pe care ulterior am scos-o, ci viața unei categorii umane pândită de vicleniile istoriei; ori, aceste viclenii erau abia anunțate. Cine poate însă să asigure un scriitor că o obsesie a sa aflată în plină desbatere a conștiinței va trece în mod sigur și pragul expresiei artistice? Să păstrăm, mi-am zis, în
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
țărănimea antebelică era neterminat: nu mă interesa dacă țărănimea română continua să se ruineze în capitalism, așa cum spunea o frază la sfârșitul volumului, pe care ulterior am scos-o, ci viața unei categorii umane pândită de vicleniile istoriei; ori, aceste viclenii erau abia anunțate. Cine poate însă să asigure un scriitor că o obsesie a sa aflată în plină desbatere a conștiinței va trece în mod sigur și pragul expresiei artistice? Să păstrăm, mi-am zis, în rezervă marea întrebare despre
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
Oaie nu se ținuse de cuvânt: În loc de vin nobil din butucii boierului cu os domnesc, el Îi dăduse lui Hristu o damigeană cu vin obișnuit, care mirosea a doagă cu mucegai. Hristu nu s-a supărat, a râs, chiar, de viclenia celuilalt. La un moment dat s-a Însurat cu o elevă a lui de la o clasă unde preda educația fizică, desenul și geografia În calitate de suplinitor. Aproape tot În joacă, i-a făcut nevestei trei copii. Pe lângă ei, ea pare o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
se strângeau la centrul terenului și priveau cu dezolare jumătățile mingii de cauciuc, despărțite de cuțitoiul bătăușului moșneag. Băieții Încercau să caute vinovatul, iar acela nu era niciodată cel care, șutând ca un tâmpit, trimisese mingea În via nebunului. Cu viclenie, vorbea câte unul către ceilalți: „De ce l-ați trimis, mă, pe Ectoraș? Nu știți că nu se descurcă? Trebuia să trimiteți om ca lumea! Acuma ce facem?”. De aici eu trebuia să pricep că purtam cea mai mare parte din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
fi spart singur capul ori și-ar fi Învinețit țurloaiele. Ceilalți băieți se făcuseră că nu bagă de seamă lipsa de combativitate a lui Ectoraș. Pe când ei se prefăceau că dau lovituri meșteșugite ori că se apără cu iuțeală și viclenie, fiul Directorului se străduia să facă focul. Își turna din când În când dintr-o damigeană tulburel și se Înveselea de unul singur. Când bătălia se terminase și băieții veniseră, după tradiție, să-și azvârle ciomegele În foc, el era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
lui, le stătea împotrivă, și căuta să abată pe dregător de la credință. 9. Atunci Saul, care se mai numește și Pavel, fiind plin de Duhul Sfînt, s-a uitat țintă la el, 10. și a zis: "Om plin de toată viclenia și de toată răutatea, fiul dracului, vrăjmaș al oricărei neprihăniri, nu mai încetezi tu să strîmbi căile drepte ale Domnului? 11. Acum, iată că mîna Domnului este împotriva ta: vei fi orb, și nu vei vedea soarele pînă la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
ceva, a luat materialul de-a gata, fiindcă noi deja suntem în plină Apocalipsă. În zilele noastre, când țara aceasta, cândva frumoasă și înfloritoare a ajuns pe mâna unei cete de netrebnici, lacomi, servili, incompetenți, dar dotați la perfecție cu viclenia fanarioților, nu mai trebuie să-ți pui la grele eforturi fantezia. Așa a prins viață Apocalipsa după nea Grigore. De ce o public eu? Păi nu ați aflat că eu sunt scribul oficial a lui nea Grigore? D-aia o scriu
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
s-a găsit o nouă formulă, mult mai adecvată actualului stat român: pe-aici, pe la noi, Statul e instituția care are monopolul prostiei și al hoției, sub umbrela violenței legitime. Și toate acestea, sub oblăduirea unui șef suprem, care din viclenie veghează neabătut, ca starea să continue. Iar noi vitele de povară și de sacrificiu, ale acestui stat original, nu avem decât libertatea de a înjura cât vrem, că tot nu ne auzim decât noi între noi... Înmormântare cu onoruri militare
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
24. El va fi tare, dar nu prin puterea lui însuși; el va face pustiiri de necrezut, va izbuti în tot ce va începe, va nimici pe cei puternici și chiar pe poporul sfinților. 25. Din pricina propășirii lui și izbîndirii vicleniilor lui, inima i se va îngîmfa, va pierde pe mulți oameni care trăiau liniștiți, și se va ridica împotriva Domnului domnilor, dar va fi zdrobit, fără ajutorul vreunei mîini omenești. 26. Iar vedenia cu serile și diminețile, de care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
ridica deodată, și va pune mîna pe împărăție prin uneltire. 22. "Oștile se vor revărsa ca un rîu înaintea lui, dar vor fi nimicite, împreună cu o căpetenie a legămîntului. 23. După ce se vor uni cu el, el va întrebuința o viclenie; va porni, și va birui cu puțină lume. 24. Va intra pe neașteptate, în locurile cele mai roditoare ale ținutului; va face ce nu făcuseră nici părinții lui, nici părinții părinților lui: va împărți prada, jafurile și bogățiile; va urzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
aduce pieirea; oștile lui se vor împrăștia ca un rîu, și morții vor cădea în mare număr. 27. Cei doi împărați nu vor căuta decît să-și facă rău unul altuia, vor sta la aceeași masă și vor vorbi cu viclenie. Dar nu vor izbuti, căci sfîrșitul nu va veni decît la vremea hotărîtă. 28. Cînd se va întoarce în țara lui cu mari bogății, în inima lui va fi vrăjmaș legămîntului sfînt, va lucra împotriva lui, și apoi se va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
Eu de ce n-am aflat de chestia asta? —Helen, tu nu citești niciodată ziarele! — Nu? Da, presupun că ai dreptate. De ce să le citesc? Ca să afli care sunt vedetele pop care se internează la Cloisters? i-am răspuns eu cu viclenie. Helen m-a recompensat cu o privire acră. —Taci din gură, deșteapto! Când o să te dai cu capul de pereții celulei căptușite în care o să fii închisă într-una din cămășile alea superbe cu mâneci lungi, n-o să te mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
un păcat de moarte, iar acum eram pedepsită. Eu și familia mea. Am așteptat să văd cerul întunecându-se, așa cum era în pozele cu Vinerea Mare, după ce Pruncul Iisus murise. —Rachel, nu e o situație disperată? m-a întrebat Claire cu viclenie. N-o să mai vedem niciodată interiorul minunatei noastre case. La auzul cuvintelor ălora am început să plâng cu niște lacrimi zgomotoase, înspăimântate și pline de vinovăție. Termină, a șuierat mama către Claire. Și așa nu-i e bine. Apoi: — O să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
devine limpede. Ai o periuță de dinți nouă. Una care locuiește în apartamentul lui Luke. O periuță de dinți specială: periuța draaagostei. Am ridicat stânjenită din umeri. Poate. — Eu bag mâna-n foc, a sărit Brigit, urmărindu-mi reacțiile cu viclenie. Bag mâna-n foc că mai ai acolo și un deodorant nou și minunat și un borcan nou și superb de cremă de față. ȘTIAM EU! a urlat ea triumfătoare, văzând că n-am negat. Vată? Demachiant? Am clătinat din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
frivolitatea... într-o dictatură, frivolitatea nu mai e ce-a fost. Devine provocare, regenerare. Și umor și necesară nesimțire. Mimarea libertății, da da, că și mimarea... Da, da, când nimic nu mai e, atunci mimarea...“ Mica suspiciune, mica bârfă, mica viclenie. Micile vânzări de suflete mici, micșorate, strivite? Plictiseală, plictiseală! Fantoma care cutreieră și devorează lumea! Mohorâții... Plictiseala, frater, dulcissime, amantissime. Vorbe din somn, parcă. Nici că-i păsa. Dădea drumul la tirade Anatol Dominic Vancea de parcă polemiza cu foști colegi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Izvor, să aștepte autobuzul, nu-l observasem. Ce credeți că făcea distinsul exemplar al trecutului meu și al dumneavoastră? Același lucru ca și în tramvai, n-o să credeți. Ceilalți călători nu observau. Sunt obosiți, storși de plictiseală, de frică, de vicleniile zilnice ale supraviețuirii, dacă găsesc un loc și pot sta jos nu le mai pasă de nimic, surzi orbi muți, să vină potopul. Un loc, să stea jos, ăsta-i trofeul râvnit, credeți-mă. Deci, tocmai treceam prin dreptul abatorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Bineînțeles. Iacob avea în el scânteia vieții, în timp ce Esau era un prost. Bun la suflet, dar prost. Dacă trebuie să alegi dintre ei pe unul care să îți conducă poporul, îl alegi pe luptător, pe cel care dă dovadă de viclenie și istețime, cel cu destulă energie pentru a răsturna toate pronosticurile și a ieși în frunte. Îl alegi pe cel puternic și inteligent, în detrimentul celui slab și blând. — O argumentație necruțătoare, Nathan. Dacă faci un pas mai departe, o să ajungi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]