2,229 matches
-
Despre Dumnezeu, este de preferat să tăcem. Dar cu smerenie și fără orgolii.* De dorit este să explicăm că transcendența este o dimensiune În care omul Își găsește propria sa umanitate, că nevoia de sacralitate ne distinge fundamental de restul viețuitoarelor, ne Împlinește Întru umanitate. Autori de deosebită autoritate, precum Mircea Eliade sau G. Simmel - ne atrage atenția Nicolae Iuga În a sa Etică creștină - au subliniat cu claritate că experiența sacrului nu este ceva accidental, ci constituie un element important
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
ibisul, căprioara, rinocerul și vulpea, Isidor din Sevilla preia explicația lui Grigorie cel Mare, dezvoltând-o în următorii termeni: "Furnicoleul poartă acest nume ... fie pentru că este leul furnicilor, fie pentru că este în același timp furnică și leu. Este o mică viețuitoare, mare dușman al furnicilor, care se ascunde în țărînă și ucide furnicile care transportă grăunțe. Este deci numită leu și furnică deoarece este furnică pentru celelalte animale, dar leu pentru furnici." Și alți autori medievali, între ei un Rabanus Maurus
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
de comportament ce constă în a economisi mijloace. Principiul acesta al economicității nu conduce spre o concepție prea restrînsă asupra economiei; dimpotrivă, el se erijează în principiu general și anistoric de comportament individual sau social al omului, chiar al tuturor viețuitoarelor. Această abordare rămîne la nivel de principiu, pentru că ea nu-și poate îndeplini obiectivul decît in abstracto. Într-adevăr, principiul non-risipei nu este bazat pe nici o recunoaștere a societății reale. Analiza neoclasică ce se conformează acestui principiu ajunge la o
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
mai larg, pentru a-l lămuri și a-l îndruma, constată că "pierderile" întrec cu mult "câștigurile". Respectiv, "omul de azi" simte că artificiile acumulate i-au diminuat naivitatea, capacitățile intuitive și empatice de conviețuire cu semenii și cu celelalte viețuitoare tot mai amenințate cu dispariția lor și a unor părți din om ca Întreg. Confirmă această corelație puținii șomeri reveniți la țarinile și casele rurale lăsate de bunici și părinți, refuzând astfel atât ipocrita cerșetorie a "oamenilor străzilor", cât și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a continuat explorările în multe domenii ale cercetării fundamentale, deschizându-se treptat și drumuri spre înțelegerea unor procese prin care trece planeta. (5) Omenirea terestră continuă ritmul alert de creștere demografică, obstrucționând și mai mult condițiile de viață pentru restul viețuitoarelor eșuate pe uscat, în aer și în ape, practicând individualismul anarhic. Creșterile economice și urbanizarea se fac pe seama scăderii zonelor verzi ale planetei. Se accentuează dezechilibrele ecologice prin creșterea noxelor emanate odată cu arderile unor cantități tot mai mari de combustibili
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
toate s-au modernizat prin "cablu" și "internet", cluburi de noapte, găști de cartier... În "primar" (minerit, agrosilvicultură) s-au restrâns capacitățile de exploatare minieră, iar minele închise și haldele adiacente prezintă multe pericole de infestare a vieții oamenilor și viețuitoarelor. "Secundarul" (comerțul, industria și transporturile) este dominat de apariția mall-urilor și altor magazine întinse pe hectare de hale, cu multe produse de import; s-a restrâns clasica industrie, iar în transporturi, rutierul s-a extins pretențios și risipitor, mai
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
răzlețe - aflate la 50-60 de mile una de alta - deși destul de aproape una de alta, formate chiar din aceleași roci, cu un climat cu totul asemănător și având aproape aceeași înălțime, să poată fi locuite, fiecare în parte, de alte viețuitoare.“ Propriile observații constituiau, de obicei, punctul de plecare al întrebărilor și îndoielilor. Iar lectura literaturii disponibile despre problemele la care nu găsea răspuns în cadrul reprezentărilor tradiționale îi adâncea îndoielile. Nici teorii precum cele formulate de bunicul său Erasmus Darwin sau
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
a doua întrebare. Ceea ce părea să discrediteze și răspunsurile care se dăduseră până atunci la prima întrebare. Pentru o mai bună clarificare a termenilor discuției merită semnalate doar câteva dintre faptele care arată cât de diferite sunt performanțele adaptative ale viețuitoarelor în raport cu cele la care ar fi fost normal să ne așteptăm dacă ele ar fi fost produsul unui artizan perfect sau, într-o viziune cum este cea a lui Lamarck, ar fi fost modelate de cerințele ambianței așa cum își modelează
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Pentru a nu mai vorbi de unul dintre fenomenele care i-a dat cel mai mult de gândit lui Darwin, cel al extincției unui număr enorm de specii de-a lungul istoriei Pământului. Explicația dispariției succesive a diferitelor tipuri de viețuitoare printr-o suită de catastrofe naturale, catastrofe al căror număr sporea pe măsură ce erau identificate noi perioade de extincție masivă, i s-a părut o explicație prin excelență ad hoc, inacceptabilă pentru o minte impregnată de exigențe mai severe ale spiritului
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
explicație pe baza unui mecanism cauzal orb. Selecția celor avantajați în lupta pentru existență poate explica tot ceea ce explică proiectul, poate explica adaptarea, dar deschide totodată perspectiva explicării acelor fapte pe care nu le poate explica proiectul, a imperfecțiunilor adaptării viețuitoarelor la condițiile în care trăiesc. „Deplasarea descendentă a acțiunii, de la o divinitate cu țeluri binevoitoare la interesul propriu amoral al organismelor - nota Stephen J. Gould - încorporează aspectul cel mai distinctiv și mai radical al darwinismului.“ Imaginea lui Darwin asupra lumii
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
arena unei competiții nemiloase. Din această perspectivă, suferința și moartea capătă virtuți creatoare în calitate de factori hotărâtori ai perfecționării. Aceeași presiune a competiției care îi poate scoate pe oameni din inerție va conduce la realizări uimitoare în adaptarea structurilor și instinctelor viețuitoarelor la condițiile lor de viață, la o adaptare care, cel puțin la prima vedere, sugerează un plan preconceput, o acțiune condusă de intenții. Văzute cu noii ochelari ai gândirii, aceste „perfecțiuni“ apar acum drept efectul neintenționat al unei concurențe nemiloase
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
doar de câteva caracteristici, care sunt valoroase pentru el, selecția naturală are la dispoziție milioane de alternative, pe care le oferă variațiile spontane. Aceste variații pot fi diferite în condiții asemănătoare. Si există variații foarte diferite care pot favoriza adaptarea viețuitoarelor la aceleași condiții de ambianță. Acționând în lungi perioade de timp, selecția poate da naștere acelor adaptări uimitoare ale structurilor și instinctelor care sugerează proiectul și intenția. În observațiile pe care le-a făcut crescând în propria sa gospodărie rațe
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
primei ediții a lucrării de față, pe care a scris-o pentru ediția a treia, publicată în aprilie 1861. Ceea ce a pretins Darwin a fost că el a oferit pentru prima dată o fundamentare științifică ideii descendenței comune a tuturor viețuitoarelor dintr-o formă originară, prin descoperirea mecanismului selecției naturale. Foarte concludent este modul cum s-a exprimat el în această privință, după apariția Originii speciilor, într-o scrisoare către Bade Powell. Darwin contesta că și-ar fi arogat vreodată „meritul
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de plante? În Introducerea la Originea speciilor, Darwin semnala dificultățile pe care le-a întâmpinat atunci în încercarea de a armoniza asemenea observații cu ideile sale preconcepute scriind că a fost „profund impresionat de anumite fapte privind repartizarea geografică a viețuitoarelor din America de Sud și de relațiile geologice între viețuitoarele actuale și cele dispărute de pe acest continent“. Și adăuga că „faptele amintite păreau să aducă o oarecare lumină asupra originii speciilor - acest mister al misterelor, cum a fost denumit de unul din
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
semnala dificultățile pe care le-a întâmpinat atunci în încercarea de a armoniza asemenea observații cu ideile sale preconcepute scriind că a fost „profund impresionat de anumite fapte privind repartizarea geografică a viețuitoarelor din America de Sud și de relațiile geologice între viețuitoarele actuale și cele dispărute de pe acest continent“. Și adăuga că „faptele amintite păreau să aducă o oarecare lumină asupra originii speciilor - acest mister al misterelor, cum a fost denumit de unul din cei mai mari filozofi ai noștri“. Pentru un
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
John Herschel, cunoscut și drept un teoretician al metodei științei, a calificat teoria selecției naturale drept law of higgledy-pigledy (lege a dezordinii). O asemenea judecată se baza, evident, pe presupunerea, împărtășită de mulți contemporani, că singura alternativă la explicarea adaptării viețuitoarelor prin proiect ar fi întâmplarea oarbă. Cât de inadecvată ar fi fost această presupunere care susținea judecata lui Herschel, ea merită menționată deoarece atrage atenția asupra așteptărilor multor cercetători ai naturii de la mijlocul secolului al XIX-lea și de mai
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
erau aseamănătoare celor de pe coasta americană. Dar clima și în general condițiile fizice erau aici foarte diferite de cele de pe continent. În schimb, solul, clima, înălțimea și dimensiunile insulelor acestui arhipelag seamănă cu cele ale insulelor Capului Verde. Cu toate acestea, viețuitoarele din cele două regiuni erau foarte diferite. Asemenea observații sprijineau concluzia că cea mai importantă cauză a particularităților faunei și florei unei regiuni nu stă în caracteristicile ei fizice, ci în relațiile complexe ale unui grup de viețuitoare cu alte
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
toate acestea, viețuitoarele din cele două regiuni erau foarte diferite. Asemenea observații sprijineau concluzia că cea mai importantă cauză a particularităților faunei și florei unei regiuni nu stă în caracteristicile ei fizice, ci în relațiile complexe ale unui grup de viețuitoare cu alte grupuri din ambianța în care trăiesc. Asemenea observații sprijină tot atât de puțin reprezentările creaționiste familiare, cât și ideea că acțiunea directă a ambianței ar putea explica prezența într-o anumită regiune a anumitor specii de plante și animale. Pentru
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
observațiile care evidențiază faptul că lupta pentru existență va fi, de regulă, mai severă între indivizii apropiați între ei prin constituție și obiceiuri, adică între indivizii aceleiași varietăți și specii, precum și între speciile aceluiași gen, decât între genuri diferite de viețuitoare. Toate aceste fapte sunt aduse în centrul atenției și capătă o deplină semnificație doar din perspectiva pe care o deschide gândirea populațională și probabilistă. Este perspectiva care va favoriza și observarea faptului că adaptări impresionante ale constituției și comportării organismelor
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
animale care populează pământul în diferite perioade de timp, rezultă că în această istorie nu se înregistrează salturi. Toate câștigurile adaptative sunt produsul unor acumulări treptate, care se realizează în lungi perioade de timp, prin eliminarea unui număr imens de viețuitoare. Acțiunea bolilor, a inaniției, a setei, a dușmanilor face ca variațiile favorabile să se acumuleze, iar caracteristicile nefavorabile să fie eliminate. Într-o formulare mai precaută, face ca modificările adaptative utile să se transmită mai eficient de-a lungul generațiilor
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
la îmbunătățirea unei unelte sau a unui mecanism. Pentru Darwin, gradualismul era, așadar, inseparabil de explicația originii speciilor prin selecție naturală. Argumentând în mod stăruitor împotriva acelor cercetători care nu admiteau că organe atât de complicate cum este ochiul unor viețuitoare s-ar fi putut forma printr-un număr foarte mare de gradații succesive, întinse pe o lungă perioadă de timp, Darwin scria: „Dacă s-ar putea demonstra că există vreun organ complex care nu s-a putut forma prin modificări
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
indicații că macroevoluția - apariția și dispariția unor specii și a unor grupuri sistematice superioare - s-a datorat în primul rând unor schimbări radicale și bruște ale mediului, în primul rând ale mediului fizic, schimbări care au favorizat unele grupuri de viețuitoare, îndeosebi datorită eliminării altor grupuri. Descoperiri ale unor rămășițe fosile foarte importante în acest sens au fost făcute la Burgess Shale, în Columbia Britanică, încă la începutul secolului XX, de paleontologul Charles Doolittle Walcott. Ele documentează apariția bruscă, acum aproximativ
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Genes or Bad Lack? (1991), a arătat cel mai clar de ce explicația clasic darwiniană a extincției ființelor vii în istoria Pământului nu este una pe deplin satisfăcătoare. În multe situații care au marcat istoria vieții, extincția unor mari grupuri de viețuitoare nu a fost o simplă consecință a selecției naturale, în primul rând a competiției dintre indivizi, varietăți și specii, ci urmarea unor schimbări catastrofale ale ambianței. Extincțiile în masă care au urmat unor asemenea schimbări au jucat un rol hotărâtor
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
unor schimbări catastrofale ale ambianței. Extincțiile în masă care au urmat unor asemenea schimbări au jucat un rol hotărâtor în determinarea direcției pe care a luat-o evoluția speciilor. Ele au făcut posibile anumite direcții de dezvoltare și diversificare a viețuitoarelor și le-au blocat pe altele. Concluzia generală va fi că explicația evoluției lumii vii exclusiv prin accentuarea treptată a unor mici variații adaptative constituie o explicație prea simplă..pentru o lume extrem de complexă și de variată. Tocmai simplitatea face
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
esențiale ale credinței creștine. Plantinga afirmă că teoria lui Darwin conține o filozofie incompatibilă cu creaționismul, care este „un mod de a ni se spune de ce suntem aici, de unde provenim și încotro ne ducem“. În timp ce darwiniștii susțin că descendența tuturor viețuitoarele din primele organisme, prin procese naturale, este sprijinită ferm de fapte, pentru creștini este „un adevăr de necontestat“ că Dumnezeu a intervenit în mod direct în creația vieții, a plantelor, animalelor și omului. În Biblie există afirmații clare în sensul
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]