1,712 matches
-
clopote și porumbei). Nu altfel se poate caracteriza publicistica lui, unde impulsul festivist coexistă cu o vehemență pamfletară de nestăvilit, îndeobște de un subiectivism extrem, ceea ce a declanșat reacții puternice în lumea literară și politică. SCRIERI: Poezii, București, 1977; Epistole vieneze (50 de poeme de dragoste), București, 1979; Poeme de dragoste, ură și speranță, pref. Eugen Barbu, București, 1981; Idealuri, București, 1983; Istorie și civilizație, București, 1983; Saturnalii, București 1983; Mândria de a fi români, București, 1986; Miracole, pref. Eugen Barbu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290281_a_291610]
-
de la Praga, a înscris, cu toate disfuncționalitățile, un moment decisiv în eforturile de scientizare a studiului literaturii. Stilistica lui anticipează și ea perspective noi metode de abordare a textului literar. De folclor, C. a început să se ocupe, ca doctorand vienez, în 1912, la sugestia lui Meyer-Lübke. Trei ani mai târziu, în „Drum drept”, îi apare serialul Un examen de conștiință în 1915, în care, replicând unor afirmații lovinesciene minimalizatoare cu privire la creația populară, formulează și considerații generale ce cuprind, in nuce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
în Paris (22 martie 1594). Ambițiile de hegemonie europeană ale lui Filip al II-lea s-au spulberat. Moartea sa, cîțiva ani mai tîrziu, nu înseamnă totuși sfîrșitul intențiilor imperialiste ale Habsburgilor: ele vor constitui de acum înainte preocuparea ramurei vieneze a familiei. Dificultățile Habsburgilor din Viena Moartea lui Filip al II-lea de Spania consfințește eșecul încercării acestuia de a domina Europa. Totuși, puterea spaniolă rămîne considerabilă chiar dacă peninsula este slăbită de scăderea transporturilor de metale prețioase și de emigrația
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
a Universității. În 1915 debutează cu versuri în ziarul sucevean „Viața nouă”, iar la Viena continuă să-și exerseze condeiul, scriind multe dintre poeziile pe care le va publica la întoarcerea în țară. Student la filosofie, este coleg în anii vienezi cu Lucian Blaga și D.D. Roșca. Spre sfârșitul războiului, în 1918, se întoarce acasă, din cauza privațiunilor, și se înscrie în anul al IV-lea la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cernăuți, pe care o va absolvi în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287243_a_288572]
-
în program, alături de aceste obiective, depunerea tuturor diligențelor pe lângă Ministerul Cultelor din Viena pentru înființarea la Universitate a unei catedre de limbă și literatură română, diligențe încununate cu succes, de vreme ce, în urma memoriului din 6 februarie 1869, ministrul răspunde afirmativ. Societatea vieneză apelează la Astra sibiană, la asociațiile din Arad și Cernăuți, cu rugămintea de a contribui financiar la suplimentarea salariului stabilit pentru titularul catedrei. Dar abia în 1901 acesta va fi numit în persoana lui Iosif Popovici, după 1904 titular fiind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289758_a_291087]
-
scrib cu ochi deschiși și mîna prinsă de unealtă, intuiește antichitatea pe eliptică, revenind trece fulgurant pe alături, în jur mișcările oamenilor prea apropiate ca să le înțelegi, vine iar să vîndă dulciuri, spinarea cu sacoșa de rafie, capacitățile de tineri, vienezul condiția excepțională, hainele, geamantanul, ochii cu priviri, pătrunde subcarpatic mai mult limbaj geologic și va fi cît de mult pe firul apei în inima lui, Salva personalul de Sighetu Marmației, umbra văii de amiază trasă pe albul zăpezii, casele etajate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
didactic” și cu altele cerute de liceul din Pitești, În legătură cu sărbătorirea celor 75 ani de la Înființarea soc. „Junimea” (a elevilor liceului) și scoaterea unui număr festiv, În legătură cu acest eveniment. Lucrez apoi și la comemorarea celor 100 ani de la moartea dramaturgului vienez Fr. Grillparzer În colaborare cu d-na Maria-Luiza Ungureanu, care-mi spune de o propunere făcută Fălticenilor În legătură cu Amintiri fălticenene, propunere primită cu entuziasm - susține D-sa - de fălticeneni. știți ceva cu privire la aceasta? E asigurat tiparnițelor? Altfel nu mai lucrez
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ca în cazul unei controversate beizadele ca Răducanu / Rudolf Cantacuzino, prinț scăpătat al Imperiului German și fost mare maestru al Ordinului „Sfântul Gheorghe”, dizgrațiat după ce trafica, expert și eficient pentru un timp, titluri de cavaler în lumea parvenită a negustorimii vieneze. În fine, memorialistul C. reconstituie filmul evenimentelor contemporane, descoperind, ca într-un sumbru periplu inițiatic, culisele politicii perfide și stresante și versatilul labirint fanariot, pavat, în fals răsfăț, cu capete ce cad, credule sau duplicitare. Potrivit unui studiu filologic de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286069_a_287398]
-
Ion Stoia-Udrea, Femeia sângelui meu de Mihail Celarianu, Dezmoșteniții și Moara Roșie de Gheorghe Atanasiu), nuvele (Petru Vintilă, S-a stins pe drum un felinar), proză reportericească (Oameni și locuri din Căraș de Virgil Birou). Corespondențe trimit Filaret Barbu (Scrisori vieneze), Nicolae Ivan (Scrisori din Paris, Scrisori din Veneția) ș.a., se reeditează extrase din Scrisori bănățene de Cora Irineu. Cu memorialistică se produc Ion Montani (Cum s-a întemeiat „Luceafărul”), Gheorghe Dinteanu (Amintiri de la „România Jună”) , Ion Russu-Șirianu (Amintiri de la „Tribuna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290509_a_291838]
-
acea etnie produce toxine, de pildă manelele de care nu scapă nimeni, nu doar În crâșmă dar nici În taxiul care-l duce acasă. Și, totuși, tocmai grație paraziților, a mobilității lor genetice, ne integrăm În Europa, Începând cu lebedele vieneze ale anului 1990... Și aici aflăm iarăși bionica, prin disimularea parazitului, generatoare de confuzie: puricele e turtit, iar țiganul rom; În limbajul universal, precum e cel al ecologiei, acel „rom“ aduce aminte de Roma, deși În limbajul strict al etniei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
în afara îndatoririlor regale. Seara, Carol al II-lea, Duduia și Mihai, revenit între timp acasă și aflat în convalescență, vizionează la Palatul Regal filmul Frontul invizibil cu Cary Grant. Sâmbătă, 13 martie. Seara. Mihai, Carol al-II-lea și Duduia vizionează filmul vienez Silhueta și filmul The Girls of Salem cu Claudette Colbert. Duminică, 14 martie. Seară de cinema. Mihai, Carol al II-lea și Duduia văd filmele Masca galbenă, pe care regele îl apreciază ca fiind slab, și Un mauvais garçon, cu
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
buna ziua). Cu această ocazie, Îmi amintesc că am auzit pentru prima oară numele lui Hitler În anul 1924, pe o bancă În Türkenschanz Park, În Viena, pe când Îmi treceam doctoratul la Hochschule für Bodenkultur. O discuție aprinsă, intre studenții vienezi s-a terminat cu strigătul: „va veni el Hitler si o să-i Învețe minte”. Și iată acum după 11 ani Hitler era conducătorul Germaniei. Agricultura Germană Seara coborâm la o gară În Friedrichstrasse. Am văzut Berlinul În 1928, când am
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Kahlanberg de unde e cea mai frumoasă priveliște asupra Vienei. Traversăm și Praterul, renumit pentru uriașa lui roată „Riedenrad”. În fine, merg și În Gersthofen prin Wahringenrstrasse, unde În strada Ferro nr. 4/8 am locuit la cea mai bătrână pereche vieneză, familia Alois Kengel, fabricant de lichioruri. Aveau 60 de ani de la căsătorie și orașul le-a facut o adevărată nuntă de diamant. Acum, nu mai sunt... Câte amintiri, unele mai frumoase decât altele, nu s-au adunat. Un tânăr ne-
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Paris“, o transfigurare impresionantă. Casele Încep să aibă mai multe etaje și se contruiesc edificii publice demne de acest nume. Cele mai reprezentative sunt Înșirate — firește — pe Calea Victoriei. Teatrul Național s-a ridicat Între 1846 și 1852 după planurile arhitectului vienez Joseph Heft (lovit de bombele germane În august 1944, În loc să fie restaurat a fost demolat — și așa a dispărut Încă un monument bucureștean). Tot pe Calea Victoriei, casa boierească, mai impunătoare decât altele, a lui Dinicu Golescu (1777-1830), bine cunoscut românilor
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
sfârâie mititeii și se plimbă servitoarele cu cătanele în permisie. Austriecii l-au declarat rege al valsului (imposibil la noi, fiindcă avem un singur post de meta-rege, ocupat de Hagi) și, la fiecare început de an, adună spuma cremei societății vieneze în fosta sala a manejului, împodobită sărbătorește și scăldată-n flori, spre a aplauda ritmat eternul bis "Marșul lui Radetzky". Suntem, se pare, națiunea cea mai dispusă să-și dea palme în oglindă mirându-ne, apoi, de lipsa de respect
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
dintre lumea evreilor așkenazi și cea a evreilor sefarzi ; la granița dintre Europa Centrală, Europa Orientală și cea de sud-est ; la intersecția dintre Imperiul Habsburgic, Imperiul Țarist și cel otoman. O istorioară din folclorul urban - publicată În 1844 În revista vieneză Der Humorist - punctează cât se poate de bine poziția de „graniță Între imperii” pe care o avea spațiul românesc. Se spune că un englez, vrând să petreacă aceeași noapte În trei imperii diferite, s-ar fi dus În singurul loc
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bun, mai ușor decât acolo de unde au să vie” <endnote id="(285, p. 163)"/>. „Ura contra evreilor o găsim În ambele Principate [Române] cu mult mai puțin desvoltată decât aiurea”, scria Iuliu Barasch Într-un studiu apărut Într-o publicație vieneză În 1854 <endnote id=" (778, p. 32)"/>. Peste câteva decenii, Elias Schwarzfeld a tradus acest text, publi- cându-l În Anuarul pentru israeliți (vol. IV, 1881, pp. 1-29). Încercând să explice concluzia lui Barasch, E. Schwarzfeld făcea Într-o notă următorul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
veac, 1937 ; <endnote id="cf. 693, I, p. 134"/>). Codreanu, Moța, Roșu & co. Își luaseră probabil ca model pe Adolf Hitler. Petrecându-și anii tinereții (1907-1913) În Viena ultranaționalistă a primarului antisemit Karl Lueger, Hitler era obsedat de teoria tipic vieneză (formulată și În Mein Kampf, 1924) conform căreia, chipurile, Ostjuden practicau „comerțul cu carne vie” În Europa Centrală, aducând din estul continentului prostituate evreice care infectau sângele arienilor cu morbul sifilisului <endnote id="(278, p. 473 ; 267, p. 638)"/>. Datele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
excesive) pentru a demonstra rolul evreilor ca promotori ai capitalismului european : „Ca Soarele trece Israel peste Europa : unde el ajunge, acolo țâșnește viață nouă ; de unde el pleacă, acolo putrezește tot ceea ce Înflorise până atunci” . Influențat probabil de economistul german, publicistul vienez Hugo Bettauer a scris pe această temă romanul satiric Orașul fără evrei . O fantezie romanescă având ca subiect colapsul economic al Austriei determinat de alungarea evreilor din țară : activitățile comerciale decad, la fel și cele bancare, unitățile economice dau faliment
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Sabatului, Editura Polirom, Iași, 1996. 86. Victor Brătulescu, „Frescele de la Voroneț”, Artă și Tehnică Grafică, nr. 2, decembrie 1937, p. 58. 87. Vezi Andrei Oișteanu, „Reabilitarea copiei”, Dilema, nr. 109, 10-16 februarie 1995, p. 6. 88. Jacques le Rider, Modernitatea vieneză și crizele identității, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași, 1995. 89. Tudor Pamfile, Mitologie românească. Comorile, București, 1916. 90. J.G. Frazer, Creanga de aur, vol. I-V, Editura Minerva, București, 1980. 91. Sorin Antohi, Civitas imaginalis. Istorie și utopie În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la adresa popoarelor din sud-estul Europei, după cum a manifestat o evidentă duritate față de România În perioada imediat următoare cuceririi independenței. Dar, importanța pe plan internațional a noului stat independent de la Dunăre l-a determinat să-și modifice poziția, sfătuind diplomația vieneză, Încă din 1880, să-i acorde o mai mare atenție și să acționeze pentru o apropiere de aceasta, criticând În mai multe rânduri tonul adoptat de guvernul austro-ungar față de România, fiind conștient de existența unei competiții pentru atragerea ei de
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
care sublinia faptul că „un conflict provocat din proprie vină cu Austro-Ungaria ar putea fi fatal pentru existența României și ar pune sub semnul Întrebării păstrarea integrității ei teritoriale”. Avertismentul cancelarului german se completa cu unul la fel de categoric din partea cabinetului vienez, formulat În telegrama din 1 iulie 1883, care spunea că va merge până la ultimele consecințe dacă guvernul român nu va dezaproba hotărât „acele tendințe care afectează bunele relații cu Austro-Ungaria” și dacă nu va declara fără echivoc că „politicii statului
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
România care emigrau În Statele Unite, și vorbea de „serioasa preocupare a Statelor Unite” pentru soarta evreilor, de „persecutarea acestei rase, care a mai determinat o dată intervenția americanilor În 1872”, de imposibilitatea Statelor Unite de a tăcea față de o nedreptate internațională”. Presa ungurească, vieneză, dar mai ales cea berlineză jubila, În timp ce În țară indignarea aatins cote maxime, fiindcă, pe de o parte nu existau persecuții Împotriva evreilor, iar pe de altă parte era vorba de amestecul unui stat străin În treburile interne, lucru care
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
contact direct cu imensa personalitate a domniei sale, am simțit baza dragostei sale mărturisite de atâtea ori, privind petrecerea copilăriei pe plaiurile natale. Cum pot numi altfel oare emoția care m-a cuprins când, intrând pentru prima dată pe culoarul Operei vieneze care ducea spre biroul directorial, am văzut un portret? În imaginea ce străjuia la terminarea culoarului era chipul lui Enescu. Tablou era imens, pictat de nimeni altul decât de profesorul de la Iași, Corneliu Baba. Să fie oare o întâmplare dăruirea
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
meserii, sau unități comerciale ce depind de persoanele care le fac. Eu merg mai departe, și spun: calitatea unei instituții de artă este dependentă de calitatea celui care o conduce. A.V. În stabilirea strategiei repertoriale, cum ați echilibrat conservatorismul vienezilor cu înnoirea, repertoriului? I.H. La început a fost foarte greu pentru că n-am fost acceptat, n-am fost dorit, n-am fost iubit, n-am fost nici măcar respectat, și tot ce am făcut a fost primit cu bănuială și cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]