1,709 matches
-
că, deși voi promovați moda amintită, ea nu e născocirea voastră, ci doar o copie nereușită a ceea ce facem noi, restul lumii. Recunoaște Cristi c’ai spus-o mai demult, și tot de la acest microfon: anume că În Natură toată vietatea este prinsă Într’o horă, În care fiecare se hrănește cu cel de dinainte și slujește de hrană celui din urmă; ba chiar deșeurile unuia sunt hrană altuia și viceversa. Exemplul tipic e planta, care consumă bioxidul de carbon cere
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
să meditez la asta, Moti, dar vorbele tale - chiar alcătuite doar din cele patru sunete ale unui miau - Îmi trezesc acum alte gânduri. Poate așa procedăm noi, oamenii, și cu alții, și am În vedere nu doar animale, dar orice vietate. Manifestându-ne, fără să ni se ceară, iubirea, grija de ei. Întotdeauna subiectivă sau, dacă vrei, antropomorfizantă. Anume, ceea ce are desigur alt rost pentru ființa În cauză, dar ne place nouă, precum cântecul și penajul vreunei păsărele, ne trimite la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
găsește În hrana ei. Capul i-a dispărut În stomăcelul meu; urmează, invariabil, toracele, picioarele, abdomenul; cu mațe cu tot. Strâmbați din nas? Voi care spălați cu sârg mațele porcului? Nici nu știți ce aruncați. Iată: Zice Cristi că orice vietate e veșnic flămândă. Și, implicit, tentată să Înfulece, când poate, cât mai mult, chiar peste nevoile zilei, căci nu se știe ce aduce ziua de mâine. Dar „mașinăria“ ei internă nu are decât o „viteză“. Și așa, făptura e obligată
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
că e un animal ajuns relativ recent pe la noi, și fără o utilitate - așa-i omul! - directă, cum ar fi cîinele la stână ori calul la căruță. Mda. Recunosc că prefer pisica, „prefer“ căci cu iubire sunt dator față de toată vietatea, pentru că nu suport sclavia. Iar antiteticul/alternativa, cîinele, se complace În starea de sclav. Și așa, independentul meu personaj mișună pe streșini, de unde privește la noi, după care vine la Radio, ori mă trimite pe mine, să-și verse năduhul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
spunem acela abiotic, mi-e teamă de exces. Acela În care voi excelați. Mai ales că În „josul“ vostru nu se află doar un mediu abiotic, ci un complex care cuprinde - fie doar În domeniul biologic - viața a mulțime de vietăți care, chiar dacă nu recunoașteți, vă condiționează existența. Acest complex neviu și viu e de fapt mediul pe care-l agresați cu atât mai mult cu cât trăiți/sunteți mai mult/mulți. Poate că, În fața lipsei de discernământ În folosirea rezultatelor
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
modernă de păstrare a fructelor și legumelor știi că mie-mi plac toate legumele, În special carnea - În atmosferă controlată, de bioxid de carbon. Când, saturând mediul imediat exact cu produsul metabolic final, se frânează procesele fiziologice ale acestor - totuși - vietăți. Văd, Moti, că te-ai inspirat de la borcanul ăla mare din beci, mai demult plin cu morcovi, pe care-i păstrează proaspeți peste iarnă doar prin bioxidul de carbon degajat de ei Înșiși, dar rămas - căci e mai greu ca
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a Întins poduri sau a străpuns tunele, decât astuparea șanțului de la drumul pe care umblă entropia? Ce Înseamnă pervertirea speciilor, prin selecție, ameliorare, inginerie genetică chiar, decât schilodirea propriilor frați, căci omul este și trebuie să rămână asta cu orice vietate? Ce Înseamnă favorizarea unor specii, acelea de interes, vreo patru sute din cele aproape două milioane, dublată de hăituirea celorlalte, care nu păcătuiesc decât prin faptul că omul vede În ele concurența, dacă ăsta e un păcat, altceva decât ați ucide frații
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
gradul de degradare și vom vedea În jur cum, de pildă, muntele devine o grămadă de bolovani și nisip, cu sau fără voia noastră. Dreptu-i, scormonind după minereu ori tăind șosele, Îi grăbim degradarea. Dar la asta contribuie și alte vietăți, plante de pildă, căci ce le fac rădăcinile altceva decât să disloce bucăți din muntele pe care s’au oploșit? Trebuie să existe Însă și o compensație, iar asta e perfecționarea continuă a vietăților. De ce? Pentru că degradarea a ceva, trecerea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Dar la asta contribuie și alte vietăți, plante de pildă, căci ce le fac rădăcinile altceva decât să disloce bucăți din muntele pe care s’au oploșit? Trebuie să existe Însă și o compensație, iar asta e perfecționarea continuă a vietăților. De ce? Pentru că degradarea a ceva, trecerea aceluia dintr’o stare ordonată, Înalt energetică, Într’una dezordonată, joasă energetic, eliberează energie, numai bună de folosit de vietate Întru propria-i perfecționare; ori menținerea acesteia, căci altminteri nici vietățile n’ar excepta
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
oploșit? Trebuie să existe Însă și o compensație, iar asta e perfecționarea continuă a vietăților. De ce? Pentru că degradarea a ceva, trecerea aceluia dintr’o stare ordonată, Înalt energetică, Într’una dezordonată, joasă energetic, eliberează energie, numai bună de folosit de vietate Întru propria-i perfecționare; ori menținerea acesteia, căci altminteri nici vietățile n’ar excepta de la legea degradării, entropizării continue. Dovada e aceeași vietate, În momentul În care Încetează a fi astfel, devenind un biet hoit; care se descompune... toate structurile
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
perfecționarea continuă a vietăților. De ce? Pentru că degradarea a ceva, trecerea aceluia dintr’o stare ordonată, Înalt energetică, Într’una dezordonată, joasă energetic, eliberează energie, numai bună de folosit de vietate Întru propria-i perfecționare; ori menținerea acesteia, căci altminteri nici vietățile n’ar excepta de la legea degradării, entropizării continue. Dovada e aceeași vietate, În momentul În care Încetează a fi astfel, devenind un biet hoit; care se descompune... toate structurile organizării sale dispărând. Entropia mai Înseamnă ceva, adică Își mai dezvăluie
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o stare ordonată, Înalt energetică, Într’una dezordonată, joasă energetic, eliberează energie, numai bună de folosit de vietate Întru propria-i perfecționare; ori menținerea acesteia, căci altminteri nici vietățile n’ar excepta de la legea degradării, entropizării continue. Dovada e aceeași vietate, În momentul În care Încetează a fi astfel, devenind un biet hoit; care se descompune... toate structurile organizării sale dispărând. Entropia mai Înseamnă ceva, adică Își mai dezvăluie o conotație: omogenizarea, adică amestecarea, aneantizarea oricărei polarități, cum ar fi verticala
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
loc În așteptarea ciclului următor. Să dau un exemplu? Doar pădurea ecuatorială, unul dintre puținele locuri de pe planetă unde securea n’a dovedit-o; Încă, spun eu cu o umbră de pesimism În glas. Acolo plouă zilnic, la amiază... iar vietățile știu asta, și nici măcar o gâză nu se Îneacă... Pădure nu mai e. Sau e atâta, prea puțină, cât am binevoit să mai iertăm. Și astfel, sursa ploii e doar hazardul vânturilor ce aduc nori de deasupra Oceanului, aceia care
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pe care-l face totuși și așa zisul parazit, deși de pe urma lui nu se poate bucura un hoitar, dar sigur descompunătorul, căci și el, zisul parazit, se „ușurează“ de deșeuri. Aha! Cred că astfel am aflat primul rost al acestor vietăți: acela de a complica, prin noi conexiuni, relațiile biocenotice, atât de simple la origine: producător-consumator- descompunător-și iarăși producător, adică. Iar o biocenoză cu relații mai complexe este cu atât mai stabilă. Dreptu-i, asta e spre bucuria Naturii, nu spre a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
1999, ora 14,18 6. D’ale presei Am strivit deunăzi un melc. Îmi pare rău, dar mă Împac cu gândul: cine l’a pus să se „fardeze“ cu brun, ca și pământul? Era deci un mincinos, el fiind o vietate, iar pământul cu totul altceva. Dar poate, chiar „mințind“, el urmărea ceva: supraviețuirea, Într’o lume În care prea mulți Îl râvnesc și, de s’ar fi Înveșmântat În culorile bucuriei de a trăi, ar fi sfârșit de mult În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
In god we trust“, adică „credem În dumnezeu“. Nu și eu, motiv pentru care n’am ce terfeli... 2. Terra et terror Terra suportă multe. Inclusiv terorismul, pentru apariția, existența și proliferarea căruia nu poartă nici o vină, dovadă relațiile dintre vietăți, care sunt simbioza, neutralismul, concurența, parazitismul, prădătorismul - denumiri cât se poate de sugestive - și cam atât, deși oferă aparența unei rădăcini comune cu subiectul, În latina care le e originea etimologică: terra, respectiv terror. Și totuși, Terra adăpostește un model
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sau se apropie de obiect, amplifică sau reduce dimensiunile, pentru ca pe marginea unei trăsături definitorii să comenteze nestingherit, de cele mai multe ori patetic. Când autorul nu are în vedere drame mute, intervin discret scene de un umor bonom. Parcul lui de vietăți (între care o ciocârlie, un vultur, o lebădă, cărăbuși, furnici, o căprioară) face pereche grădinii cu flori a lui D. Anghel, nota care-i apropie fiind fantezia. Deși narate cu voce mică, surdinizată, întâmplările cu necuvântătoare au negreșit vivacitate, chiar dacă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 77 ghimpată denotă că undeva, departe, e un ranch. Niște puncte mici, mișcătoare, ne atrag atenția. Sunt herghelii de cai. O fântână acționată de vânt se profilează firav la orizont. Singura vietate ce se apropie de noi e un fazan pe care Îl lovim cu radiatorul. Se prăvălește, Își revine și Își reia zborul. După două ore de drum, la o răscruce, vedem un grup de 5-6 mașini staționând. Un grup de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
La un moment dat, câțiva pui Înlemnesc, nu mai știu Încotro să se ducă. Opresc mașina, sting farurile și le dau posibilitatea să se piardă În imensitatea stepei. După trei ore de mers, timp În care nu am Întâlnit nici o vietate, În afară de iepuri, ajungem la Buffalo. La intrare În oraș o echipă lucrează la lumina reflectoarelor la construcția șoselei. Localitatea e destul de mică, iar singurul hotel pe care l are e ars pe jumătate. Ni se oferă o ultimă cameră liberă
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
și tablouri prețioase. Nu am văzut nici biblioteci supraîncărcate și deseori puțin folosite. Dacă orele de instituție sunt rațional folosite, căminul rămâne vieții de familie, cumpătate, liniștite. Familia Hill nu are copii, așa că Sănduța cu păpușile le umple casa. Singura vietate ce o au e un cățel, care seara, cât Hill Întoarce deșteptătorul, știe că e ora de culcare și merge la ușă pentru a coborâ la subsol, unde e locul lui de culcare. Întocmesc cu Hill un plan de acțiune
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
definitiv, ce erau aceste ființe necuvântătoare decât niște condamnate pe viață?? Nu, prădătorii nu fac dovadă că l-ar întrece în cruzime pe "homo sapiens". Ei ucid pentru a mânca, pentru a supraviețui. Pe câtă vreme Omul, "produsul" creației divine, are față de vietățile Terrei un comportament subanimalic, deoarece manifestă un sadism înfiorător. Omul chinuie și torturează animalele pentru plăcerea sa personală și egoistă. este o satisfacție cu repercusiuni nefaste atât asupra stării de sănătate, cât și asupra longevității pensionarilor de după gratii, fie păsări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
cu ce?? Titi, hai să-ți arăt un animal mare și frumos. Vino! Am cotit pe o alee și, după vreo 20 de metri, ne-am oprit în fața unui grilaj la fel ca celelalte. Ia spune, Titi, cum se numește vietatea asta? Moș Martin, Silvica. Bravo, Titicuță! Ai ghicit. Într-unul din colțurile cele mai întunecoase ale grotei sale construite din piatră și ciment, culcat pe burtă, se afla un exemplar minunat de urs brun-roșcat. Întins fiind, de la cap al coadă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Munți de lavă solară curgând pe suprafața Terrei și transformând-o într-un uriaș cărbune incandescent. Terifiant. Sfârșitul unei planete, al unei lumi, al unei civilizații. Catastrofă cosmică. O nimicire totală și ireversibilă. Vânturile ridică din apele secate legiuni de vietăți microscopice, zburătăcindu-le în vârtejuri bezmetice, urieșești, peste întinderile nesfârșite, devenite cimitirele înfiorătoare ale vietăților terestre... Din știoalnele otrăvite, din pâraiele secate, din mările ceanurate, lipsite în mod brutal de elementele specifice vieții, până în străfundurile Gropii Marianelor -, umplută cu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
incandescent. Terifiant. Sfârșitul unei planete, al unei lumi, al unei civilizații. Catastrofă cosmică. O nimicire totală și ireversibilă. Vânturile ridică din apele secate legiuni de vietăți microscopice, zburătăcindu-le în vârtejuri bezmetice, urieșești, peste întinderile nesfârșite, devenite cimitirele înfiorătoare ale vietăților terestre... Din știoalnele otrăvite, din pâraiele secate, din mările ceanurate, lipsite în mod brutal de elementele specifice vieții, până în străfundurile Gropii Marianelor -, umplută cu o monstruoasă ciulama oceanică, sinistra Apocalipsă universală trecea în neființă, metodic, sistematic și diabolic toată suflarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
a opta, sufletul acela se va stârpi din poporul său căci a călcat legământul Meu. (Facerea 17:14) Vasăzică: pe cei care nu cred în Tine, ci se închină altor Dumnezei Allah, Buddha, Confucius etc., ori chipurilor cioplite, ori diferitelor vietăți terestre sau celor care încalcă legământul Tău de orice fel, Tu, în marea Ta bunătate, de ce nu-i ierți? De ce? De ce-i condamni la moarte, la stârpire și la nimicire? Zici că suntem făcuți după chipul și asemănarea Ta? Dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]