1,691 matches
-
sunt de factură clasică, însă temperatura lor, pulsația interioară aparțin sensibilității romantice. Delicate, limpezi, tăiate elegant, concentrate, adesea până la cristal, ele comunică duioșii, nostalgii, reverii, priveliști transfigurate de contemplație. Nu lipsesc formulările sentențioase. Aparent, poetul cântă lucruri obișnuite, obiecte și vietăți: oglinda, covorul, vioara, scrânciobul, fluturele, licuriciul, calendarul, însă acestea sunt doar pretexte, prilejuri de confesiune sau reflecție, uneori termeni de comparație sau material alegoric. La modul minor, în versuri vibrează simțăminte eterne, tristeți autumnale, doruri de ducă, nehotărâri, emoții în
STRIHAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289981_a_291310]
-
lungi, cu care se scoate jarul sau cenușa din cuptorul țărănesc de copt pâine feșteli: a (se) murdări, a (se) mânji; a o feșteli = a o păți, a intra într-o încurcătură; a se face de râs; fojgăia: (Reg.; Despre vietăți care se găsesc în mare număr pe un spațiu mic și se mișcă neîncetat) a foi, a mișuna (cu zgomot); găteje: creangă subțire și uscată care servește la aprinderea focului; vreasc; herghelie: crescătorie de cai, alcătuită din animale de reproducție
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
plânge bietele surori, Părinților isprava ta; Și-ar plânge tata mult de tot, Și zi-le că de-acum ai vrea Căci am trăit abia trei zile, Să ocrotești cu bunătate, Îndură-te de ei, copile, În cale-ți, orice vietate, Și lasă-mă că nu mai pot. Oricât de făr-de-nsemnătate Și-oricât de mică ar fi ea! 1.Citește cu atenție poezia, apoi completează : a) Titlul poeziei este. b) Autorul poeziei este. c) Subiectul poeziei, pe scurt. 2.Ai trăit
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
cea mai adâncă și mai chinuitoare dintre frământările omenești din toate timpurile: problematica destinului - a destinului individual, a destinului societății și chiar a destinului umanității. Insul uman este singura ființă conștientă de sine și de viitorul său implacabil. Nici o altă vietate de pe Terra nu știe că va muri, având așadar șansa de a-și consuma viața într-o beatitudine inconștientă care omului îi este interzisă. Omul este condamnat la luciditate, trăind „cu moartea în privire” (Heidegger). Nimic nu îl preocupă mai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
artistic și că /«un sentiment nu poate fi înlocuit decât/de un alt sentiment/de o intensitate egală sau mai mare»// mi-am privit mâinile erau verzi și vechi/lipit de acest pământ/ chipul mi se umplea repede cu mici vietăți străvezii/am închis ușă după ușă/mai târziu am citit și m-am liniștit”. În ultimă instanță raportul dintre text și viață se anulează generând viața textului, iar „întrebarea dacă poemul este altceva decât viața” rămâne numai un retorism tulburător
MOLDOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
Maruca Cantacuzino, soția lui George Enescu). A fi întemnițat ani de zile însemna a ți se ivi tot mai des în minte, după cum notează scriitoarea, „acele spații largi în care nu mă simțeam ca o ființă vie, ci ca o vietate din care se evaporaseră sentimentele, simțirea, ciudata existență în neființă”. SCRIERI: Am ucis albatrosul, București, 1943; Destinul unui artist. Theodor Aman, Craiova, 1973; Călătoria, București, 2003. Ediții: A.P. Bănuț, Scrieri, pref. edit., București, 1974. Traduceri: Louis Bromfield, Delta sălbatică, București
NEGOSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288405_a_289734]
-
se ducă o linie de la malul stâng al râului Dvina, pe la orașul Arhanghelsk și până la ocean; ar fi mai scurt și mai adevărat”. Vorbind despre samur, M. se sprijină (ca și în cazul ostiacilor) pe cei vechi: „Samurul este o vietate foarte frumoasă și puioasă și nicăieri în lume nu se înmulțește ca în ținuturile de miazănoapte ale Siberiei, iar în Siberia cei mai buni trăiesc în jurul mării și unde sunt locurile friguroase. Acolo unde sunt locurile mai calde și de
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
biografie și hagiografie, poeta speculând coincidența dintre propriul prenume și acela al unui personaj biblic. Din această omonimie ia naștere un discurs dublu codificat, unde revolta împotriva „Tatălui” sintetizează în egală măsură defularea și erezia: „În abatorul acesta perpetuu/ de vietăți lucide și vorbitoare/ el Stăpânul poftește tainul de osanale porția caldă/ de tămâie: spuma de sânge/ El însuși - Forma perfectă a existării - e ca hingherul la pândă// El Stăpânul e Măcelarul// e Hingherul” (Apocalipsa după Marta). Pe de altă parte
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
soția acestuia și cei din cercul lor sunt pretexte de portrete fizice și morale burlești sau grotești, toate memorabile. La fel de pregnant se prezintă și figurile concepute în cheie sobră și învăluite de abur mitic și magic: pădurarul și copiii săi - vietăți sadoveniene și voiculesciene ale naturii sau descinse parcă din eresuri -, cum și unele animale vorbitoare fabuloase. Ironia incisivă, caricatura și umorul se văd astfel contrapunctate de un registru grav, stăruind adesea în perceperea, lirică și magică, a peisajului sălbatic și
NICODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288433_a_289762]
-
este solidară în intenții și în declarații cu grupul optzecist. Detectată de criticul Lucian Raicu de la „România literară”, P. nu va debuta direct la revista bucureșteană, unde cenzura funcționa mai strict, ci la „Tomis”, în 1979. Prima carte, romanul Iarna, vietățile, îi apare la Cartea Românească, în 1987. Colaborează cu eseuri, articole și proză la „Tribuna”, „Amfiteatru”, „Contrapunct”, „Vatra” ș.a. În 1990 beneficiază de o bursă oferită de Fondation pour une Entraide Intellectuelle Européenne și efectuează un stagiu de documentare la
PALADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288625_a_289954]
-
1990 beneficiază de o bursă oferită de Fondation pour une Entraide Intellectuelle Européenne și efectuează un stagiu de documentare la Paris. Este membră a Grupului pentru Dialog Social. Primit entuziast de critici și distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor, romanul Iarna, vietățile se remarcă printr-o tăietură băiețească. Nimic din scrisul economicos, sobru practicat de P. nu se înscrie pe linia literaturii feminine și cu atât mai puțin feministe. Textul este aproape naturalist în notație, cu o matură stăpânire a monologului interior
PALADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288625_a_289954]
-
la interviuri s-au numărat de-a lungul timpului criticul literar Nicolae Manolescu, eseistul Horia-Roman Patapievici, profesoara și disidenta Doina Cornea, politologul Vladimir Tismăneanu, istoricul Zoe Petre, directorii Televiziunii Române, realizatorii de emisiuni de la Europa Liberă și mulți alții. SCRIERI: Iarna, vietățile, București, 1987; Fața nevăzută a lucrurilor (1990-1999). Dialoguri, Cluj-Napoca, 1999. Repere bibliografice: Ion Vlad, Un nou și autentic prozator, TR, 1988, 11; Val Condurache, Planeta cărții, CL, 1988, 5; Cornel Ungureanu, Prozatori tineri, O, 1988, 36; Doina Jela, Lecția de
PALADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288625_a_289954]
-
din pământul Bucovinei, topos, fundal și temă principală a poemelor sale. Din feerica lume a nordului țării, dominată de vechi practici rituale, autorul preia magia cuvântului și creează elegiac o altă lume, sui-generis, în care elementele de peisaj, oamenii și vietățile își schimbă rolurile obișnuite și regnurile ajung la coabitări insolite. Nu de puține ori „jocul” lingvistic trece pe primul plan. Poetul are ușurința de a rescrie, în limbaj incantatoriu, stări care restituie bucuria apartenenței la un teritoriu fabulos, magic, străvechi
PARDAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288693_a_290022]
-
vegheată de soare și lună, de stele și luceferi, de lumină, umbră, ploaie, ninsoare, negură și cer. Apoi, cadrul este limitat la peisajul caracteristic, unde munții, plaiurile, dealurile, vârfurile, văile, pripoarele, câmpurile străjuiesc o stână. La ceremonia funerară participă și vietățile pădurii (lupul, ursul, vulturul, cerboaica), dar mai ales animalele domestice (oaia, câinele, calul, vaca, vițelul), după cum apar și câteva insecte (fluturi, greieri, lăcuste). În Moldova textul tinde mai mult spre dialog, în timp ce în variantele transilvănene există tendința către monolog. În funcție de
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
acestor domenii deseori exotice de animale sau plante de colecție și comercianți, furnizori, crescători, propagatori sau aceia care favorizează înțelegerea perfectă și bucuria, sunt complexe și rău înțelese. Biodiversitatea a devenit o oglindă a relațiilor noastre cu toate speciile de vietăți, o vedere etică cu drepturi, cu obligații și cu o necesitate educațională indiscutabilă. Se pare că marele public răspunde bine la expozițiile de organisme rare și neobișnuite, recunoscând valoarea lor inerentă până la un anumit nivel al înțelegerii, chiar dacă poate uneori
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
superstițiile ce se nasc de obicei în mintea vînătorilor de cașaloți la vederea acestei făpturi, faptul că poate fi văzută atît de rar contribuie desigur la interpretarea ei ca un semn rău. Deși toți spun că e cea mai mare vietate a oceanului, foarte puțini au o idee precisă despre adevărata ei natură sau măcar despre înfățișarea ei; sînt încredințați, totuși, că e singura hrană a cașalotului, căci, dacă celelalte specii de balene își găsesc merindea la suprafața apei și pot
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de biblioteci sindicale și sătești, zeci și sute de mii de oameni ai muncii, VOR AFLA. Vierii și Varticii sunt prinși de groază că se vor trezi În proecția de lumină pe care o aruncă puternic Negura. De-ar fi vietate cartea, ar spinteca-o, așa cum au făcut cu burțile pruncilor. Ar gâtui-o, așa cum au făcut cu femeile pe care le siluiau. S-ar mulțumi să dănțuiască În jurul unui uriaș autodafeu, așa cum i-au Învățat maeștrii lor din Nürnberg. Și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
fi pretutindeni. Avioanele îl vor transporta imediat de la granițe în cele mai îndepărtate colțuri ale țărilor și vor arunca în sate și orașe bombe de foc, bombe cu gaze otrăvitoare care vor ucide în masă femeile, bătrânii și copiii. Nici o vietate nu va scăpa. Viitorul întregii omeniri este în pericol. și pentru ce toate acestea? Pentru ce se înarmează popoarele nebunește? Pentru ce se cheltuiesc sute de miliarde de lei cu înarmările, în loc ca acești bani să fie întrebuințați cu folos
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
un aspect caracteristic al liricii lui B., „panismul”. E sentimentul de beatitudine cosmică a naturii, care își trăiește, calmă, darnică, senină, surdă la orice întrebare, strictul instinct vital, într-o eternă vară, când dogoarea ei blândă, adormitoare topește ierburile și vietățile laolaltă, dăruindu-le o pace universală, bucolică, anonimizantă. E practicat în Pașii profetului un lirism extatic, de identificare cu sevele solului, cu holdele aplecate sub greutatea holdelor, cu cerul sclipitor, însorit, totul amintind vibrația copleșitoare a pânzelor lui Van Gogh
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Vai mie, nefericita, cu cine aș putea să mă asemăn? Nu sunt ca păsările cerului, fiindcă și păsările cerului aduc pe lume pui, În vreme ce eu nu, Doamne! Vai mie, nefericita, cu cine aș putea să mă asemăn? Nu sunt ca vietățile pământului, fiindcă și vietățile pământului pot zămisli, În vreme ce eu nu, Doamne! Vai mie, nefericita, cu cine oare mă asemăn? Nu sunt ca vietățile din ape, căci și ele pot zămisli, În vreme ce eu nu, Doamne! Vai mie, nefericita, cu cine aș
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
cine aș putea să mă asemăn? Nu sunt ca păsările cerului, fiindcă și păsările cerului aduc pe lume pui, În vreme ce eu nu, Doamne! Vai mie, nefericita, cu cine aș putea să mă asemăn? Nu sunt ca vietățile pământului, fiindcă și vietățile pământului pot zămisli, În vreme ce eu nu, Doamne! Vai mie, nefericita, cu cine oare mă asemăn? Nu sunt ca vietățile din ape, căci și ele pot zămisli, În vreme ce eu nu, Doamne! Vai mie, nefericita, cu cine aș putea să mă asemăn
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
În vreme ce eu nu, Doamne! Vai mie, nefericita, cu cine aș putea să mă asemăn? Nu sunt ca vietățile pământului, fiindcă și vietățile pământului pot zămisli, În vreme ce eu nu, Doamne! Vai mie, nefericita, cu cine oare mă asemăn? Nu sunt ca vietățile din ape, căci și ele pot zămisli, În vreme ce eu nu, Doamne! Vai mie, nefericita, cu cine aș putea să mă asemăn? Pământului, nici lui nu‑i sunt asemeni, căci și pământul rodește la soroc și pe tine, Doamne, te binecuvântează
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
1929. Volumul următor, Zăvor fermecat, publicat abia în 1947, stă sub semnul versului lui Dan Botta. Există multe prelungiri ale temelor și motivelor anterioare, dar ceea ce definește Zăvor fermecat este atmosfera fantastic-folclorică, de basm, cu mai vechea fascinație legată de vietățile mici ale pădurii. După aceste două cărți de poezie, B. se dedică studiului artei, publicând o serie de articole în revistele de profil, precum și monografii consacrate lui Nicolae Grigorescu, Karl Storck, N. N. Tonitza, Constantin Brâncuși, lucrări ce îl vor consacra
BREZIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285881_a_287210]
-
toamna, iarna, primăvara. Copiii, dar am uitat în a câta zi de creație a lui Dumnezeu suntem? Așa, în ziua a patra. În ziua a cincea Dumnezeu, văzând câtă frumusețe are pământul a poruncit „să mișune apele de sumedenie de vietăți, iar păsările să zboare pe pământ și pe sus, în întinsul cerului” și le-a binecuvântat pe toate: „Creșteți și vă înmulțiți, să scoată Pământul ființe vii, dobitoace, târâtoare și fiecare după soiul lor”. Dar, Dumnezeu Creatorul, în bunătatea Lui
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
NECULAI îmi aduc bine aminte din vremea când s-au oploșit la noi Neculai, Costache și Ion. într-o bună zi ne-am trezit în ogradă cu dânșii, laolaltă cu paserile și alte vietăți. Bunicul avea trebuință, ca om de încredere la moară, de Costandin, un oltean pripășit care se însurase cu Aglaia. Femeia era din partea locului. Când se schimba rândul la măcinat, Costandin bătea cu lopata în coș iar dacă omul de la ladă
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]