60,203 matches
-
înflorește și nu mai apune. Așadar, după legile alchimiei, cel căruia i se adresează poetul se ascunde în dosul pleoapelor mele, / devenind sufletul meu. În cele din urmă, nu văd o mai nimerită identificare a celui nenumit decât cea a viitorului însuși, cu o promisiune de durată: Și ceasul e-aici, înflorește și nu mai apune.
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
simțit bine, de câte sute de ori i-am făcut bucurii sau măcar am încercat, de câte ori l-am făcut să se simtă măcar un pic mai bine decât se simțea". N-am putut să aflu cum își vede prietena mea viitorul pentru că am ajuns la intersecția de unde eu trebuia să merg înainte, spre România literară, iar ea a luat-o la dreapta, spre Piața Amzei. Ne-am luat rămas-bun și ne-am promis să ne sunăm, dar bănuiesc că abia la
Un ziar ,nemțesc" de acum 90 de ani by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/11589_a_12914]
-
credeți, dar creșterea prețurilor, tarifelor și taxelor de tot felul, inclusiv TVA, se datorează trepidantului duduit al economiei. Unde vă aflați când domnul Prim-ministru Tăriceanu a enunțat subtil acest adevăr ? Bine, nu vă pârăsc, dar să aveți grijă pe viitor.
Frunzăverde, cu crengi cu tot... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11573_a_12898]
-
face cunoscute proiectele și A. E. Baconsky: , Mă preocupă în special problema inginerilor proveniți din rândurile tinerilor muncitori. Vreau să urmăresc transformarea lor pe toate planurile și să realizez într-un poem o figură de tânăr inginer.". (continuare în numărul viitor)
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
nu exprimă decît în chip generic un vector al cărui sens este de la simplu la complex și nicidecum o evoluție a artei sunetelor în plan axiologic. ,Datorită imperfecțiunii naturii umane, mărturisea cîndva Igor Stravinski, suntem supuși trecerii timpului, categoriilor de viitor și trecut, fără a reuși să realizăm într-adevăr prezentul. Să facem deci să se oprească timpul, să stabilim o ordine între lucruri și înainte de toate o ordine între om și timp". Ei bine, timpul este cel ce stabilește în
Stringendo by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11592_a_12917]
-
se oprească timpul, să stabilim o ordine între lucruri și înainte de toate o ordine între om și timp". Ei bine, timpul este cel ce stabilește în muzica savantă ordinea între el și meloman. Timpul muzical îngroapă adesea trecutul și refuză viitorul, celebrînd doar prezentul, clipa. Dar, dacă prezentul aparține de facto timpului, nu înseamnă că automat trecutul și viitorul sunt de jure ale noastre. Trecutul poate că da, findcă reprezintă un ideal care din punct de vedere artistic ne aparține, ne
Stringendo by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11592_a_12917]
-
Ei bine, timpul este cel ce stabilește în muzica savantă ordinea între el și meloman. Timpul muzical îngroapă adesea trecutul și refuză viitorul, celebrînd doar prezentul, clipa. Dar, dacă prezentul aparține de facto timpului, nu înseamnă că automat trecutul și viitorul sunt de jure ale noastre. Trecutul poate că da, findcă reprezintă un ideal care din punct de vedere artistic ne aparține, ne însoțește și ne marchează. Viitorul însă, nicidecum. El doar provoacă, ne ademenește și, în cele din urmă, ne
Stringendo by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11592_a_12917]
-
Dar, dacă prezentul aparține de facto timpului, nu înseamnă că automat trecutul și viitorul sunt de jure ale noastre. Trecutul poate că da, findcă reprezintă un ideal care din punct de vedere artistic ne aparține, ne însoțește și ne marchează. Viitorul însă, nicidecum. El doar provoacă, ne ademenește și, în cele din urmă, ne abandonează. Mai mult, viitorul muzicii savante nici nu există; el este doar contemplația transfigurată a prezentului. Un prezent el însuși nebulos, incert și, nu de puține ori
Stringendo by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11592_a_12917]
-
ale noastre. Trecutul poate că da, findcă reprezintă un ideal care din punct de vedere artistic ne aparține, ne însoțește și ne marchează. Viitorul însă, nicidecum. El doar provoacă, ne ademenește și, în cele din urmă, ne abandonează. Mai mult, viitorul muzicii savante nici nu există; el este doar contemplația transfigurată a prezentului. Un prezent el însuși nebulos, incert și, nu de puține ori, deconcertant. Altfel spus, viitorul a contractat cea mai sublimă dintre muzici. O muzică pe care noi nu
Stringendo by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11592_a_12917]
-
doar provoacă, ne ademenește și, în cele din urmă, ne abandonează. Mai mult, viitorul muzicii savante nici nu există; el este doar contemplația transfigurată a prezentului. Un prezent el însuși nebulos, incert și, nu de puține ori, deconcertant. Altfel spus, viitorul a contractat cea mai sublimă dintre muzici. O muzică pe care noi nu o vom putea auzi. Adesea circulă părerea potrivit căreia categoriile sintactice ar fi avut o anume predominanță în funcție de răspîndirea geografică a culturilor muzicale tradiționale. în virtutea acestei ipoteze
Stringendo by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11592_a_12917]
-
teatrului adevărată, vie, pe care am mai cunoscut-o o singură dată, dar altfel. De dimineața până seara clădirea freamătă. Pe coridoare, în cabine, se repetă. Studenți cu studenți, actori cu actori, actori cu studenți, și, uneori, și câte un viitor tânăr regizor. În sală, cu timiditate la început, apoi cu mai mult curaj, asistă la exerciții: profesori universitari de la Facultatea de Teatru, Litere sau Conservator, teatrologi, ziariști, oameni de cultură, toți interesați de ,fenomenul Șerban", chiar și elevi de la școlile
Atelier Teatral - Andrei Șerban by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/11567_a_12892]
-
dar existențele lor diferă. Epopeea începe cu o primă Zaira, tînăra țărancă siciliană, căsătorită la finele secolului al XIX-lea cu un păstor din Abruzzi, cîndva prunc părăsit, crescut de călugărițe. Dotat și studios, fiul lor, tînăr avocat de mare viitor, va muri pe front în timpul primei conflagrații mondiale. Pitrucc, fiul acestuia (rezultat nu din logodna castă din la belle époque, ci din legătura cu o prostituată) va fi crescut de bunicii paterni în sătucul montan. Cucerit de ideile leniniste pe
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]
-
dominat intelectualitatea occidentală atîtea decenii, amplu reflectat de beletristică, îi iau locul, în cartea Daciei Maraini, versurile Annei Ahmatova, Marinei }vetaeva și a altor autori sau perplexitatea manifestată față de teoria dictaturii proletariatului: cît de seducătoare erau proiectele acelea pentru un viitor de mari prefaceri! ... locuință și hrană pentru toți, solidaritate cu oprimații din toată lume. ... dar ce instrumente se cade să folosești pentru a răscoli lumea, fără să-i strivești pe cei care nu gîndesc la fel? Este interesantă și radiografia
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]
-
fi sărite sau arse decât cu riscul enorm al superficialităților voioase și penibile. Iată de ce o cercetare bibliografică de acest fel trebuie salutată, trebuie făcută cunoscută, pentru a fi pusă la îndemâna cercetătorilor. Dacă interesul pentru Arghezi va manifesta într-un viitor apropiat o creștere a cotei, aceasta se va întâmpla, cu siguranță, și datorită biobibliografiei lui D. Vatamaniuc. Acolo unde a lucrat D. Vatamaniuc, domnia sa nu a adus doar o simplă contribuție de istoric literar modest, ci a realizat un studiu
Harta unui continent literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11584_a_12909]
-
satul ei. Așa-zisul Parașutist, Aurel, lucrător în brigada de rachete antigrindină, e prins întâmplător în poveste, luat de ocazie în mașina cu care Dora se întoarce acasă împreună cu părinții și sora ei, Anișoara. Parașutistul e convins să joace rolul viitorului soț față de săteni, dar mai ales față de bunica Aglaia, aflată pe patul de moarte. Însă evenimentele se precipită. Bunica moare împăcată, cunoscând pe "iubitul" Dorei. Tatăl fetei e implicat într-un comerț ilicit cu porcii de la fermă și va fi
Postmodernismul de peste Prut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11605_a_12930]
-
de paralelă critică între două sisteme politice, aflate în permanentă concurență: dictatura și democrația. Ajuns la vîrsta de aproape treizeci de ani, Filip are revelația propriei sale ratări. Ca oricărui copil, în primii ani de viață i se prevestise un viitor strălucit. Micile lui talente îl recomandau ca pe un viitor mare matematician sau ca pe un posibil pianist de geniu. Din nefericire, ca mulți dintre copiii foarte promițători, a descoperit devreme că alcoolul și sexul pot oferi satsfacții cel puțin
In Virto veritas by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11622_a_12947]
-
concurență: dictatura și democrația. Ajuns la vîrsta de aproape treizeci de ani, Filip are revelația propriei sale ratări. Ca oricărui copil, în primii ani de viață i se prevestise un viitor strălucit. Micile lui talente îl recomandau ca pe un viitor mare matematician sau ca pe un posibil pianist de geniu. Din nefericire, ca mulți dintre copiii foarte promițători, a descoperit devreme că alcoolul și sexul pot oferi satsfacții cel puțin la fel de mari ca matematica și muzica, astfel încît viața sa
In Virto veritas by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11622_a_12947]
-
pierduți apoi în neant, alții, afirmați în anii ce au urmat. Povestiți-ne, vă rog, despre ei, despre climatul acela, când pe front se petreceau grozăviile care se petrec în război, iar tinerimea intelectuală, "mobilizată pe loc", croia planuri de viitor. - Alături de marii clasici, ca să zic așa, pe care i-am auzit vorbind - Rebreanu despre Coșbuc, Sadoveanu despre Creangă, Arghezi despre Eminescu, Ionel Teodoresnu despre sine, cum a scris Medelenii, pe Arghezi l-am vizitat la Mărțișor - i-am cunoscut în
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
publicisticii, și contemplația artistică - implicării civice. Dezertarea de pe frontul literar a ajuns să constituie regula pentru această generație atât de promițătoare, și care pare și astăzi încremenită într-o poză de grup juvenil, cu ochii arși de speranță într-un viitor ce va să vină. Cincuagenari acum, aflați la momentul "jubiliar" (și nu jubilativ) al antologiei de autor, ei par să-și încarce bateriile și să forțeze reintrarea pe velodromul poetic la o vîrstă la care un Nichita Stănescu, de pildă
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
ajuns. E adevărat că, perioada fiind mai puțin cercetată, iar anumite opere - ignorate, era nevoie de un tablou de actualizare și de repunere în circulație a unor scriitori, dar decupajul e arbitrar. Al. Piru știa foarte bine că "istoricul literar viitor nu va menține deceniul 1940-1950 ca perioadă literară", pentru că e un interval de tranziție, cu mari fisuri interne și orientări foarte diferite. De aceea afirmă: "scopul nostru nu a fost pentru moment de a întocmi o lucrare de istorie literară
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
spus. Pentru tineri, însă, nu era oare noaptea pe care și-o doreau? Eram vreo cinci sau șase care ne zbenguiam în apă... ne jucam de-a "dolce vita" felliniană cu o satisfacție balcanică. Constantin Chiriac vorbea despre proiecte de viitor, iar Silviu Purcărete, tatonat pentru o posibilă colaborare, se declara dispus să accepte, doar cu condiția de a nu-și ține cursurile decât acolo, în apă; eu însumi le aminteam celorlalți despre alte asemenea nopți, dialogul era calm, în ciuda agitației
Noaptea din Dumbravă by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/11658_a_12983]
-
demni Ťcontinuatoriť ai lui Arghezi, Sadoveanu, Călinescu, Camil Petrescu, Vianu, Marin Preda, Nichita Stănescu ș.a." Căci "rinocerii" se "lăfăie" oricum într-un prezent tulbure, într-un efemer ce n-ar putea avea nici o relație substanțială nici cu trecutul, nici cu viitorul! E de mirare că acribiosul cercetător și exeget nu remarcă puținătatea investigațiilor, a examenelor solide de pînă acum avînd ca obiect compromisurile scriitorilor cu ideologia și cu propaganda comunistă, investigații și examene care, cîtuși de puțin reflectînd o "obsesie", constituie
În fața și-n spatele camerei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11650_a_12975]
-
Ion Simuț Viitorul imediat al receptării lui Tudor Arghezi depinde de imaginația criticii și a istoriei literare. La 23 mai a.c. s-au împlinit 125 de ani de la nașterea lui Tudor Arghezi. Constatând obiectiv o anumită blazare, am impresia că preocuparea pentru Arghezi
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]
-
închideri și deschideri succesive de nuanță. Cu precizarea, strecurată printre rînduri, îmbucurătoare, de n-ar fi atinsă de-o anume "orbire" (pesemne, voluntară...), că, trecute "înfruntările" cu mai vîrstnicii și mai ajunșii (cultural vorbind...) confrați, s-a dus și greul. Viitorul nu le mai promite optzeciștilor vreo concurență sau vreo contestare: "Așa-numita Ťgenerație '90ť, inventată polemic de critici concurenți încă dinainte de Decembrie 1989, nu este decît aripa mai tînără a generației '80, deoarece reprezentanții ei continuă să scrie, chiar dacă cu
"Lupii" sub lupă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11669_a_12994]
-
funcționa și în acest caz, încă una din șansele ca societatea românească să se spele de păcate se va irosi. Pentru totdeauna. Ridicarea vălului de pe atrocitățile petrecute sub regimul Iliescu ar conține și un binevenit aspect didactic: garanția că în viitorul previzibil astfel de lucuri nu se vor mai întâmpla. Orice șef de stat, orice ministru de Interne, orice lider extremist se va gândi de zece ori înainte de a dezlega câinii războiului civil. Modelul Iliescu trebuie îngropat o dată pentru totdeauna. Dacă
Săraca și cinstita moștenire Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11690_a_13015]