19,273 matches
-
sînt un semn că în această campanie nimeni nu va ierta pe nimeni. În precedenta campanie electorală imaginea de unitate a Convenției era accentuată și de ruperea patrulaterului roșu. Atunci partidele mici au fugit din barca guvernării aruncînd pe întrecute vina eșecurilor asupra PDSR și asupra președintelui Ion Iliescu. Să nu uităm însă că asta nu le-a fost de prea mare ajutor la alegeri cînd două dintre ele, devenite pe parcurs trei, prin scindarea PSM-ului, n-au mai intrat
Strategii la răspîntie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16814_a_18139]
-
la insultarea patronului postului. Momentele deplasate au continuat, emisiunile eșuând din ce în ce mai des în penibilitate. Simultan a început campania de înfierare a celor care nu au dat aprobarea realizării unei emisiuni în penitenciarul Rahova, unde odihnește luceafărul absolut al huilei românești. Vina purtând-o exclusiv președintele României, care promovează o politică de "pîș-pîș", și familia acestuia. La un astfel de atac virulent, comis în 22 mai la adresa Președinției României (care este o instituție a statului român, ce funcționează conform legislației în vigoare
Pirații micului ecran by dr. Harald Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/16856_a_18181]
-
mai surprinsă de ceea ce i se întâmplă, eroina relatează totul cu un fel de stranie detașare, aproape cu indiferență. Asistăm la un caz de alienare, dezechilibrul psihic produs prin senzația ștergerii granițelor spațiului real, cât și criza sufletească produsă de vina asumată a uciderii propriului copil și părăsirii lui Victor, o împing pe Irina, aproape previzibil, către sinucidere. În orice roman cu intrigă polițistă finalul aduce o rezolvare mai mult sau mai puțin spectaculoasă a enigmei în jurul căreia se construiește întreaga
Fluxuri epice by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16893_a_18218]
-
la o serbare școlară. Versurile care apar pe ultima copertă ne lămuresc în sfîrșit: "Darul întîmpină dorul și-l împlinește/ dorul primește darul și îl sfințește/ Dar de rouă/ Cine are dor de cules, să culeagă". Cu alte cuvinte, de vină e cititorul care n-are "dor de cules" și nu artistul care perpetueză la nesfîrșit modelul iresponsabilității ieftin spectaculoase care alimentează o întreagă industrie de produs așa-ziși poeți. Cu "logostele" care trebuie să "constele" nu prea se face un
Lucindă felicitate cu logostele by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16894_a_18219]
-
de cum ucizi, pe cine și în ce fel. Staliniștii (și leniniștii înaintea lor) n-au ucis în mod deliberat, programatic și pe o cale industrială (bazată pe acel dispozitiv principal care era camera de gazare) un popor întreg, numai pentru vina de a fi fost ceea ce era, cum au făcut naziștii. În al doilea rînd, ideologia comunistă care se revendică de la idealismul filozofic hegelian, utopiștii sec. 19 și teoriile lui Marx, nu numai că nu era criminală ca atare, ci pornea
Ce morți trebuie plânși? by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16889_a_18214]
-
către Primăria comunei Budișteni în care se cer date despre scriitorul Fîntîneru, inclusiv data morții. Răspunde acelei edituri, comunicînd date și vestind că n-a murit. "Cum de au ajuns, nota deprimat în jurnal, lucrurile pînă aici? Cine este de vină?... Sau poate nu este nimic grav în asta". Scria și poeme originale și la un manuscris "Cărți și o altă carte" care urmărea să facă din lectorii ei eroi și eroine pe tărîm transcendent. Apoi s-a gîndit să topească
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
teoriile politice ale lui Eminescu, desprinse din contextul lor, au hrănit și hrănesc încă naționalismul extremist românesc și de dreapta și de stînga, că spiritul reacționar a găsit în el o autoritate mereu invocată și mereu fals actualizată. Nu e vina poetului, desigur. Dar a amenda, a renunța sau a denunța formula de "poet național" mi se pare o necesitate. Căci valoarea lui Eminescu nu e reductibilă la clișeele pe care am încercat a le demonta mai sus. E poate timpul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16885_a_18210]
-
comunitate istorică! - am încercat să dau o explicație acestei pasivități de care vorbeau cu toții, în care încercam să credem noi înșine. Cioran era covârșit de rușine, aplecat cu tot trupul său firav și viguros sub povara unei neînțelegeri, a unei vini neexprimate, a unei teribile și false fundături a istoriei, oh, istoria acestui secol bântuită de atâtea false perspective! Fiu de preot ardelean, Cioran, în dureroasa-i sensibilitate poetică prost mascată de cinismul său decorativ, provocator și naiv ca o pâlnie
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
Fiu de preot ardelean, Cioran, în dureroasa-i sensibilitate poetică prost mascată de cinismul său decorativ, provocator și naiv ca o pâlnie de crin voia - și reușea! - să sufere și să-și asume întreaga suferință a neamului său; niciodată o vină n-a fost mai falsă, mai expresivă!" Nostalgia deceniului șapte Articolele din Riscul în cultură au ca dominantă afectivă o nostalgie a deceniului șapte, deceniu în care Nicolae Breban, alături de Nichita Stănescu, Matei Călinescu, Cezar Baltag și alții, a cunoscut
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
persoane. Acești nefericiți care au obținut dreptul de a-și pune prăvăliile de tablă pe asfaltul domeniului public tot din partea primăriilor se văd acum transformați în infractori, ceea ce nu sînt, și în obiect al oprobriului public. Mizeria din București e vina lor, se spune, ceea ce e stupid, fiindcă nu buticarii înalță maldăre sau chiar munți de gunoaie provenind de la construcții sau demolări de locuințe. Nu buticarii sînt cei care ridică prețurile la ulei, zahăr sau făină, ci, dimpotrivă, ei sînt ultimii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16902_a_18227]
-
celui dintîi a luat Nobelul. Adevărata cauză constă în sabotarea permanentă de către ideologiile minoratului localist a examenului de majorat, cu efecte directe și profunde asupra mentalității scriitorilor și asupra operelor lor. Nu prezența în sine a notei specifice e de vină. Ce poate fi mai specific decît romanul japonez? Sau decît romanele lui Joseph Roth sau Bashevis Singer? Și, totuși, ce carieră internațională au făcut. Suflete moarte e romanul unei maxime specificități rusești. Dar și o capodoperă universală cum nu e
Minorat cultural by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16921_a_18246]
-
Viteazul, dom'le, ce nu știți? el făcu prima dată România mare. - Am auzit, zice unul, da' n-a ieșit! - Ce să iasă? întreabă învățătorul. - Asta, face celălalt, România mare. - Dacă n-a ieșit, n-a ieșit, ce e de vină el?! Toți rîseră. Asta cam așa era. Asta știau și ei de pe pielea lor. Cum, mare? Cum, adică, mare? Ce, ei nu fuseră dă față?... Flăcăul stătea locului și nu mai zicea nimic. N-avea ce să mai zică. Nu
Țărani pe plajă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16936_a_18261]
-
și impulsurile: oamenii de pe scenă sunt preocupați de ceea ce sînt, nu de ceea ce ar trebui ei să însemne. Sînt preocupați de relațiile dintre ei, de ceea ce îi leagă și de ceea ce îi desparte, se străduiesc să se explice, să transforme vina în întîmplare nefericită, să se dezvinovățească, să pedepsească în cunoștință de cauză. Redus la teatralitatea sa elementară, celebrul text shakespearian devine o problemă personală, nu filozofică. Spectacolul coboară la rădăcina răului, acolo unde crima se petrece fără mijlocitori: cel care
Forma și limitele vremii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16932_a_18257]
-
din România liberă. Iliescu mută subiectul discuției la Stalin, la rațiuni politico-electorale. Simpla precizare că Emil Constantinescu a făcut respectivele afirmații la Antena 1 din considerente electorale nu înseamnă cîtuși de puțin că faptele nu sînt adevărate." Pentru editorialistul Evenimentului: "Vina lui Emil Constantinescu și a instituțiilor statului vine doar din neputința de a-i aduce la bară pe cei care au inițiat și coordonat contrabanda cu produse petroliere și armament către Iugoslavia." * ADEVĂRUL dă indirect dreptate editorialistului de la Evenimentul zilei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16957_a_18282]
-
excesiv de tolerant cu injustiția, circumscrisă "literaturii de sertar" (pe care unii o contestă cu nonșalanță), propunîndu-și a enunța "o nouă stare" (cea mai veche și mai tragică din lume): starea de Iovie: "Complexul lui Iov sau sentimentul nevinovăției pedepsitului fără vină avea toate condițiile să se instaleze în psihologia lui I.D. Sîrbu, în contextul totalitarismului". Într-o scrisoare din 1947, adresată lui Ion Maxim, "intitulată în limbaj conspirativ, ca la '48, "Frate Maxim", se plîngea de cumplita lui singurătate, ca "Iov
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
finanțează publicarea literaturii de bună calitate. Iar Nora Iuga... Despre Nora Iuga ar fi mai multe de spus. S-a născut la 4 ianuarie 1931 în București și este o cunoscută germanistă. A publicat până în prezent zece volume de versuri (Vina nu e a mea, Buc., EPL, 1968, Captivitatea cercului, Buc., CR, 1970, Scrisori neexpediate, Buc., CR, 1978, Opinii despre durere, Buc., CR, 1980, Inima ca un pumn de boxeur, Buc., CR, 1983, Piața cerului, Buc., CR, 1986, Cântece, Buc., CR
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
cultură Răzvan Theodorescu ajutat de omul de presă Emanuel Valeriu. Ce efect a avut manifestarea "înaltului spirit civic al minrilor"? În afară de faptul că au murit șapte oameni știuți, împușcați pe la spate, că au fost bătuți bestial locuitori ai Capitalei pentru vina de a fi fost sau de a fi părut studenți sau intelectuali, că în societatea românească s-a produs o primejdioasă ruptură cu binecuvântarea președintelui de atunci, România, constată Ziarul financiar, a ieșit din jocul european. De atunci, spune același
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17012_a_18337]
-
F.N.D., necenzurate de nimeni. În mai 1946 se deschide procesul lui Ion Antonescu și al principalilor săi colaboratori. Liberalul consideră că guvernul F.N.D. îndrăznește să transforme un asemenea proces de anvergură istorică într-o manevră politicianistă. Iar Dreptatea afirmă că "vina principală a criminalilor de război provine din faptul confiscării libertăților"? N-am înțeles deloc de ce consideră dl. Ioan Lăcustă executarea lui Ion Antonescu drept un "eveniment tragic". Era, de fapt, săvîrșirea unei sentințe drepte și reclamată de istorie. Oare la
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
metode în esență ceaușiste - a se vedea balastul de pensionari de care cei doi bătrîni zănatici Ceaușeștii voiau să scape mutîndu-i la țară, pentru a întineri populația urbană sau rezervîndu-le un rol de morți vii în societate - adică să dai vina pe bătrîni, deoarece nu-ți convin rezultatele unui vot, asta înseamnă că nu crezi în democrație. Mai înseamnă un lucru foarte grav, că vrei să inventezi țapi ispășitori pentru eventuale stări conflictuale ulterioare. Și pe cine îi poți lua drept
Bătrîni paznici ai democrației by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17031_a_18356]
-
are reflexul de a sări la timp din șea, apoi "iară încalecă" și se apără frenetic cu sabia ("sabia sfârâie", zice Bolintineanu, de parcă ar vorbi despre o frigare într-un ospăț haiducesc), și-și continuă galopul până când, cu sau fără vină, e salvat de zorii zilei. Marile poeme îngăduie și părți alandala, tirade, etc. Mihnea și babă zdrobește în copitele calului propriile-i neîmpliniri, instalându-și grandoarea prin cavalcada genială cu care se încheie, si de la înălțimea căreia nu va mai
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
de stil, de compoziție și mai ales de mișcare (pentru mine - una muzicală). Cred că acest din urmă element - mișcarea - este foarte important pentru literatură și muzică deopotrivă. R.B.: Am ajuns la un nivel teoretic al problematicii... poate și din vina mea, prin întrebările pe care vi le-am pus. Dar îmi asum această vină fiindcă mă interesează analogiile dintre muzică și literatură, care sunt uzuale în poetică și în teoria literaturii. Este, de altfel, foarte cunoscut rolul constrîngător al disciplinei
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
că acest din urmă element - mișcarea - este foarte important pentru literatură și muzică deopotrivă. R.B.: Am ajuns la un nivel teoretic al problematicii... poate și din vina mea, prin întrebările pe care vi le-am pus. Dar îmi asum această vină fiindcă mă interesează analogiile dintre muzică și literatură, care sunt uzuale în poetică și în teoria literaturii. Este, de altfel, foarte cunoscut rolul constrîngător al disciplinei muzicale în poezie mai ales, mai puțin poate în proză. În acest domeniu exemplul
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
aceasta care crește cu fiecare zi dar în afara trupului meu unde să plec nefericirile mele se prefac în cuvinte și rămîn întipărite în memorie oare vor trece anii peste toate aceste confuzii oare sufletul meu îmi va fi favorabil vreodată?" (Vina). Nu altminteri s-ar fi rugat unchiul Vanea al lui Cehov. 2. Un alt component al Școlii nemțene de poezie este Adrian Alui Gheorghe. Inhibiția, rezerva, timorarea lui Nicolae Sava (al cărui suflet înfricoșat-domol se exprimă în metafora tancurilor care
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
lui Hérold este în Franța. Ar fi fost foarte simplu, - puneam pur și simplu într-o valiză, câteva lucrări și le-aș fi adus... Ar fi și alte exemple... Această colaborare n-a putut însă avea loc, și nu e vina voastră. A fost o lipsă de timp, de obișnuință, și poate o lipsă de încredere în ceilalți colegi... Lumea își imaginează întotdeauna că ceilalți au bani foarte mulți... Dar asta nu înseamnă nimic... Apoi, organizatorii, Dan Hăulică, au avut amabilitatea
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
aveam mijloacele necesare. Apoi, urma să adăugăm anumite lucruri, din Germania, din Franța, - Hérold, Brauner și alții. Trebuia doar să primim listele și acordul, căci de la Kunsthalle îl semnase. Mai așteptăm încă listele... N-au mai venit niciodată... Nu e vina nimănui, nimeni nu poate fi acuzat, - ci sistemul... Nu știu ce alte aranjamente au fost imaginate, - poate că nici unul. Poate că nu e nici o mașinațiune americană sau japoneză în spatele acestui eșec. Este sistemul... N-a fost să fie... Ca să continuăm în acest
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]