2,160 matches
-
pom, Suntem doar doi visători. În zare se vede un om, Pe noi ninge-agale cu flori. Parcă am fi chiar în Rai... În jur, feerie de flori... În iarbă pasc veseli doi cai Și-un vultur se-nalță-nspre nori. Fluturi dansează vioi Hora iubirii pe câmp, Albinele zumzăie-n roi, Iar soarele-i sus, peste-un dâmb. Cad florile parcă din cer, Șuvoi de petale curg râu, Le spulberă vântu-n eter, Lin susură-n vad un pârâu. Mână în mână privim Natura
FEERIE DE FLORI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377884_a_379213]
-
acest lac în anul 1902, iar tinerii care urmau să se căsătorească făceau o plimbare pe lac pentru a-ș manifesta public această hotărâre... După o serie lungă de comentarii, ieșind total din atmosfera de liniște cucernică anterioară, am coborât vioi mai multe trepte prin galeriile iluminate suficient de bine și am ajuns, pe neașteptate, într-un loc ce mi s-a părut fantastic: sala de dans! Nu, nu cred că v-ați imaginat să existe așa ceva, la trei zeci și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
roșu, roșu-grena, pe care era așezată o masă ce purta o vază cu crini roșii, aproximativ la mijlocul încăperii. Acolo, lângă ea și pe una din băncile așezate la perete, am făcut fotografii cu o parte din membrii grupului. Ceilalți, mai vioi ori mai puțin răbdători, plecaseră pe galerii, în jos, în căutarea altor locuri. După ce am părăsit sala de dans, am auzit în depărtare vocea Mihaelei Suciu. Coborâse mult, acolo unde se afla, poate, cea mai mare sală din tot ce
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
în aceasta o chemare către cele sfinte. Părăsește Antiohia și face nevoință/asceză în peșterile munților, însușindu-și învățătura creștină, trăind sfaturile Evangheliei și delectându-și ochii cu frumusețile naturii. Fiind de o energie rar întâlnită și având o fire vioaie nu se mulțumea cu vuietul munților și foșnetul pădurilor, cu șopotul dulce al izvoarelor în care soarele își scaldă razele, ci dorea să-L vadă pe însuși Domnul nostru Iisus Hristos realizat în credincios, pentru care s-a și întrupat
DESPRE VIAŢA, OPERA ŞI ACTIVITATEA SFINŢILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE ŞI REPERE AUTENTICE ÎN CADRUL BISERICII CREŞTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378044_a_379373]
-
zei devin oameni! Să fi fost mâna lui Bendis? ** Pădurea răsună de chiotele și strigătele de bucurie ale unui popor ce petrece. Fluierele se întreceau în doine și hore iar oamenii băteau pământul cu picioarele, în ritmul acestora, în jocuri vioaie. Cei mai în vârstă, făcând în ciudă perechilor de flăcăi și fete, conduceau jocurile. Printre ei se mai sumenea câte un unchiaș cu câte-o babă spre deliciul celor de pe margine. În jurul unor mese întinse pline cu bucate, poporul petrecea
HESTIA DE ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376471_a_377800]
-
2017 Toate Articolele Autorului Sunt puternic peste necazurile toate, sunt anonimul modest, de lângă voi; tot în triumf inima mea și astăzi bate, sunt puternic peste vitregiile netoate. N-o să mă sperie, niciodată, o nulitate, și-o să-mi păstrez hazardul chiar vioi; sunt puternic, azi, peste atacurile toate, sunt anonimul descoperit, ușor, de voi. Referință Bibliografică: N-O SĂ MĂ SPERIE / George Pena : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2224, Anul VII, 01 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 George Pena : Toate
N-O SĂ MĂ SPERIE de GEORGE PENA în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376013_a_377342]
-
din toți. Numele îl luasem dintr-o carte citită în copilărie. A venit rândul copiilor mei să dea nume: Vândă, Bobita, Codită, Poco. Dintre ei, unii erau de rasă. Vândă era o cățelușă cocker, roșcata, cu picioare scurte și foarte vioaie. Poco era un caniche cu blană mițoasa, care se juca de dimineață până seara cu pisoiul Pufi. Domnul Topsi Totuși există o părere unanimă în familie: dintre toți câinii, cel mai inteligent a fost Topsi. Unii au sfârșit otrăviți dar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
din toți. Numele îl luasem dintr-o carte citită în copilărie. A venit rândul copiilor mei să dea nume: Vândă, Bobita, Codită, Poco.Dintre ei, unii erau de rasă. Vândă era o cățelușă cocker, roșcata, cu picioare scurte și foarte vioaie. Poco era un caniche cu blană mițoasa, care se juca de dimineață până seara cu pisoiul Pufi.Domnul TopsiTotuși există o părere unanimă în familie: dintre toți câinii, cel mai inteligent a fost Topsi. Unii au sfârșit otrăviți dar el
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
Izbucniră amândoi în râs. Poate că se gândeau la același lucru și nu ar fi fost prea departe de adevăr. - Sărut mâna, mămica mea dragă! Să nu mă aștepți la masă. Cred că voi întârzia puțin, preciză Mihai ridicându-se vioi de pe scaun. Ca de obicei, doamna Mihaela, ca orice mamă bună și iubitoare de copil, a primit îmbrățișarea fiului și s-a retras în cameră ușoară ca un fulg. Parcă plutea sub privirea plină de dragoste și respect a băiatului
UN ALT FRAGMENT DIN VIITORUL ROMAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376617_a_377946]
-
2340 din 28 mai 2017 Toate Articolele Autorului 312 DEVIERE În calea mea ce o străbat, Gânduri diferite, Multe poate s-au schimbat, În câteva clipe. Mi-au apărut în cale, Multe teme noi, Dar privirile tale, M-au împiedicat vioi. Sunt supărat pe tine? Nicidecum îmi zic, Iată că acum în fine, Tu mă faci chiar mic! Cine-i știe înțelesul, Acestui cuvânt? Unde șade interesul, Se aruncă vorbe-n vânt. Care-i țelul principal, Al tău te întreb, Nu
312 DEVIERE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375245_a_376574]
-
șoapte Și mi-a întins potirul miresmelor din ape. Te-am mângâiat cu raza, care-a irumpt din piept Și-ai înflorit la gândul, nopților în care te aștept. Poem în oglindă Ploaia primăverii, iată,tot pământul îl îmbată! Mai vioi respiră floarea când în stropi se cerne zarea. Mult mai veselă-i chemarea și mai dulce sărutarea! Ochii tăi strălucitori, mult mai verzi răsar în zori! Ochii tăi strălucitori, mult mai verzi răsar în zori! Mult mai veselă-i chemarea
SUNT PRIMAVARA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372781_a_374110]
-
se cerne zarea. Mult mai veselă-i chemarea și mai dulce sărutarea! Ochii tăi strălucitori, mult mai verzi răsar în zori! Ochii tăi strălucitori, mult mai verzi răsar în zori! Mult mai veselă-i chemarea și mai dulce sărutarea. Mai vioi respiră floarea când în stropi se cerne zarea. Ploaia primăverii, iată, tot pământul îl îmbată! Roua dragostei de viață Eu te simt în raza blândă, primăvară parfumată! În dorința mea, arzândă te presimt ca niciodată. Tu, în zori, pe-o
SUNT PRIMAVARA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372781_a_374110]
-
nu a realizat unde este. Visase? Se întâlnise cu Moise în pustiu și acum era într-o șatră de lăieți ce se mișcau haotic în jurul ei? Visul ei devenise o altă realitate. Capul îi era așezat în poala unei țigănci vioaie, care o freca pe la tâmple cu o fiertură de oțet amestecat cu plante ce aveau miros plăcut și înțepător, rostind cuvinte neînțelese de ea. - Te trezâși, domnișoară? Mânca-ți-aș curul, frumoaso ce ești, că tare ne mai spăriași! De
(II) ?' IAȘI, IUNIE, 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372134_a_373463]
-
băut cafeaua afară, pe terasă, urmărind mișcarea celorlalți. Treceau pasivi, fiecare cu gândul său, lăsând doar câte un zâmbet, un surâs care amintea de întâmplările din ziua precedentă ori de veselia din noaptea trecută. Rodica părea a fi cea mai vioaie. Încerca să aducă puțină veselie și să ne convingă că nu putem să ne înscriem în planificare dacă lâncezim. Avea dreptate. Eram așteptați la Păstrăvăria „Lacul de Argint”, proprietate, din câte am înțeles eu, a poetului Tucu Moroșanu, poet, membru
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
țuică la cameră sau în oraș... Este vidră, dragă! - Ptiu! Fi-r-ar să fie! Asta este, îmi aduc aminte... Dau berea, dar hai să vedem și păstrăvii! Am mers pe digul dintre două bazine. Erau mulți, dar micuți. Erau așa de vioi când se ascundeau la apropierea noastră ori a umbrei noastre, că abia puteai să-i urmărești până să dispară. Parcă erau țipari, ca aspect și ca vioiciune. Priveam cu multă plăcere peștii, broaștele, vegetația, apa, și respiram cu nesaț aerul
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
din 01 februarie 2017. Sunt puternic peste necazurile toate, sunt anonimul modest, de lângă voi; tot în triumf inima mea și astăzi bate, sunt puternic peste vitregiile netoate. N-o să mă sperie, niciodată, o nulitate, și-o să-mi păstrez hazardul chiar vioi; sunt puternic, azi, peste atacurile toate, sunt anonimul descoperit, ușor, de voi. Citește mai mult Sunt puternicpeste necazurile toate,sunt anonimul modest,de lângă voi;tot în triumf inima meași astăzi bate,sunt puternicpeste vitregiile netoate.N-o să mă sperie,niciodată
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
anonimul descoperit, ușor, de voi. Citește mai mult Sunt puternicpeste necazurile toate,sunt anonimul modest,de lângă voi;tot în triumf inima meași astăzi bate,sunt puternicpeste vitregiile netoate.N-o să mă sperie,niciodată, o nulitate,și-o să-mi păstrezhazardul chiar vioi;sunt puternic, azi,peste atacurile toate,sunt anonimul descoperit,ușor, de voi.... VIII. PATRIA SUNTEM NOI, de George Pena , publicat în Ediția nr. 2162 din 01 decembrie 2016. Noi ne-am născut pentru a pute suferi, pentru a răbda ca
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
floarea... Nu puteau ieși la horă oricum, dar nu era timp de „moșmondeală”. Hora începuse...Odată primenite, cu fețe zâmbitoare și poftă de joc, ieșeau pe uliță, unde se formau grupuri-grupuri. De pe toate liniile, grupurile curgeau spre horă în pas vioi, parcă atrase de un misterios magnet. Pe acasă rămâneau doar unele babe neputincioase și moșnegii morocănoși. Dar și aceștia ieșeau la porți, pe băncuțe, sau direct pe șanț. Ori își arătau doar nasurile pe la gard. Priveau cu invidie la cei
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
cântă numele duiosMurmuitoarele și dulcileIzvoare?... XXVII. TE-AM STRIGAT PLÂNGÂND..., de Gheorghița Durlan, publicat în Ediția nr. 1555 din 04 aprilie 2015. TE-AM STRIGAT PLÂNGÂND... Când te-a adus acasă-n coșuleț Stăpânul tău cel bun și blând, Erai vioi și negru ghemuleț Pe patru albe, mici lăbuțe stând. Și laptele din castronel mâncai Cu un pisic și el la fel de mic Și după ce, sătul, te depărtai, Tu crăcănel pășeai ca un pitic. Iar când un cățelandru te-ai făcut, Îți
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
primăveri cu zarzări înfloriți ! Ne-ai fost la toți mereu o umbră bună Și ne-ai simțit, și triști, și ... Citește mai mult TE-AM STRIGAT PLÂNGÂND...Când te-a adus acasă-n coșulețStăpânul tău cel bun și blând,Erai vioi și negru ghemulețPe patru albe, mici lăbuțe stând.Și laptele din castronel mâncaiCu un pisic și el la fel de micși după ce, sătul, te depărtai,Tu crăcănel pășeai ca un pitic.Iar când un cățelandru te-ai făcut,Îți cam plăcea să
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
-ntampinam voioși un răsărit, cănd ziua se așterne frumos și liniștit? De ce uităm să admirăm amurgul arămiu, cănd raze se-mpletesc în jocul lor zglobiu? De ce uităm să ne plimbăm prin ploaie, cănd cade blând din nori, sau când cade vioaie? De ce uităm să fim, din când în când, copii Și să dansăm, cănd ninge, cu fulgii argintii? De ce uităm să alergăm senini spre curcubeu, cănd prin culori ne spune.."să crezi în visul tău"? De ce uităm că ușa ce, poate
DE CE UITAM? de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375753_a_377082]
-
ÎN VIAȚA DE APOI Autor: Maria Teodorescu Băhnăreanu Publicat în: Ediția nr. 1325 din 17 august 2014 Toate Articolele Autorului Și în viața de apoi Caut mereu să fim tot noi Să fim frumoși și pentru voi Alunecând ca spirite vioi Printre munți și peste văi Peste mări și peste țări Prin lume ca povești Cu zâne, regi și țari La trup frumoși În spirit tari În dragoste cât aerul de mari În timp ... Atemporali Constanți și bucuroși Cu Dumnezeu de
ŞI ÎN VIAŢA DE APOI de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369163_a_370492]
-
acum regret răspunsul dat Crezând că totu-i doar o glumă ”Bunelule, nu știi ce zici Te rog să intri-acu' în sura, Ca toate-ți vin de la opinci Prostii ce-ți ies din gură Bunicul însă mă privea Cu ochi vioi sub cușma, Si hâtru încă aștepta Răspunsul meu din urmă Și nu venea, pentru că eu Privindu-i față albă Vedeam pe El, pe Dumnezeu Zâmbind tăcut în barbă Și aștepta răspunsul meu Că nu avea vreo grabă Și nici vigoarea
PROFIL BIOGRAFIC-ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369260_a_370589]
-
moment. La această precizare, jandarmul care-i oferise scaunul, pătruns de respect și simpatie față de ea, s-a repezit să aducă tușiera de pe masa de lucru a domnișoarei grefier, care rămăsese blocată de spectacolul la care asistase în tăcere. Foarte vioi, s-a întors din doi pași lângă bătrâna doamnă, i-a prins repede degetul să-l apese cu forță pe buretele îmbibat în tuș și apoi pe fiecare hârtie în parte. După una sau două „semnături”, obosită și nemulțumită, doamna
PARTAJUL (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369263_a_370592]
-
încarcă de iubire. (Luna Iulie). Totul amintește de vara lui Lucian Blaga. Trecerea în starea de meditație o produce lumina intensă a lunii august : ``Vis de aur în cascadă``( Rondelul lunii august). Cadrul estival este brodat de petale care ``saltă vioi``în jurul sufletelor înlănțuite de dor : (Încă o vară) . Cu multă artă, echilibrează compoziția : Toamna e repusă în drepturi printr-un decor adecvat cu melancolia care o cuprinde. Descoperim vânt rece, picuri de ploaie, sunete turtite, frunze plânse, ``beteală încâlcită în
O NOUA CARTE DE LIA FILOTEIA RUSE de LIA RUSE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374189_a_375518]