1,060 matches
-
lideri locali, precum "Tatrys"/"Tatos", "Sestlav" și "Satza" (probabil pecenegi) sau "Pudilă" (vlah). Începând cu secolul XII, dominația cumanilor s-a accentuat, iar după înfrângerea acestora din anii 1122-1123 de către împăratul Ioan al II-lea Comnenul, asimilarea lor de către băștinașii vlahi va duce la apariția elementului etnic românesc la Dunărea de Jos, coabitant cu cel slavo-bulgar. Aceste două principale populații autohtone, împreună cu resturile cumanilor, au participat în 1185-1186 la răscoala Asăneștilor. Dobrogea va rămâne în granițele imperiale până la începutul secolului al
Balcic () [Corola-website/Science/303574_a_304903]
-
aceleași limbă și obiceiuri”. Trimiteri la o așa-numită „limbă moldovenească” pot fi găsite în lucrări timpurii precum cea a lui Grigore Ureche "Letopisețul Țării Moldovei", unde autorul notează că de fapt această limbă este vorbită de moldoveni, valahi și vlahii transilvăneni. Miron Costin, în lucrarea sa "De neamul moldovenilor", afirmă că națiunea română trăiește în Moldova, Muntenia și ținuturile ungurești și mai notează că, deși oamenii din Moldova se autodenumesc „moldoveni”, ei își numesc limba „românească”, nu „moldovenească”. Marele cărturar
Istoria limbii române în Republica Moldova () [Corola-website/Science/303624_a_304953]
-
Simeon, își vor lua titlul de împărați ai Taratului Bulgar. Simeon face aceasta după bătălia de la Acheloos. În 970, ajutați de cneazul rus Sviatoslav, bizantinii conduși de Ioan Tzimiskes cuceresc partea răsăriteana a Bulgariei. Tarul bulgar Samuel unifica pe macedoneni, vlahi sud-dunăreni, greci. În 1018 Vasilios (Vasile), Împăratul Bizanțului cucerește Bulgaria slavă. În urmă bătăliei de la muntele Belașița, va lua 15OO prizonieri bulgari, scoțându-le ochii. Împăratul nu uită că hanul Krum și-a făcut pocal din țeasta lui Nikefor în
Listă de invazii () [Corola-website/Science/304225_a_305554]
-
Bazinul Panonic. Maghiarilor li se mai zicea onoguri (în mongola "poporul celor 10 săgeți") sau unguri. Astfel Panonia devine Ungaria, iar maghiarii devin urmași, pe Dunărea de Mijloc, ai hunilor și avarilor. După ce se așezară acolo, ei sunt înfrânți de vlahii carpato-dunăreni și se orientează spre Vest-Europa. Ei pustiesc Germania, Lombardia, Franța și Spania. Numai Bavaria fusese jefuită de 11 ori iar Lombardia de 13 ori. În 943 și 934 ajung sub zidurile Constantinopolului. În anul 955 sunt înfrânți de Otto
Listă de invazii () [Corola-website/Science/304225_a_305554]
-
Tesalia în cadrul provinciei Macedonia, însă în anul 300 d.Hr., aceasta a devenit o provincie separată cu capitala la Larissa. A rămas în cadrul Imperiul Roman până în secolul al XIII-lea, când o mare parte din ea era controlată de păstorii vlahi (vezi Valahia Mare). În urma celei a patra cruciade, Tesalia a căzut sub dominața Regatului de Salonic, însă în 1215 a fost cucerit de Teodor Komnenos Doukas, devenind unul dintre teritoriile acestei familii. Dinastia a dispărut în 1318, și a fost
Tesalia () [Corola-website/Science/303945_a_305274]
-
cele mai multe din așezările din municipiul Negotin sârbii sunt majoritari. Așezarea cu majoritate etnică românească este Kovilovo. O așezare cu populație amestecata cu o majoritate relativă românească este Aleksandrovac. Rezultate mai vechi ale recensământului indică o pondere mai mare de români (vlahi), dar din cauza procesului de sârbizare din secolul XX, numărul lor a scăzut în favoarea sârbilor. De exemplu, la recensământul din 1921 au fost numărate 32591 de persoane din municipalitatea Negotin, compusă de 17201 (53%) români (vlahi), 15,340 (47%) sârbi și
Negotin () [Corola-website/Science/311251_a_312580]
-
pondere mai mare de români (vlahi), dar din cauza procesului de sârbizare din secolul XX, numărul lor a scăzut în favoarea sârbilor. De exemplu, la recensământul din 1921 au fost numărate 32591 de persoane din municipalitatea Negotin, compusă de 17201 (53%) români (vlahi), 15,340 (47%) sârbi și alții 50. Populația din satele din jurul Negotin este în mare parte susținută de membrii familiei care lucrează în țările din Europa de Vest, agricultura este o activitate mai mult decât o generatoare de venit. Cel mai mare
Negotin () [Corola-website/Science/311251_a_312580]
-
a apărut neologismul „Valahi”, un calc lingvistic recent, datorat înmulțirii traducerilor din lucrări în limbi străine ("Walachen" în germană, "Valacchi" în italiană, "Vlachs" sau "Wallachians" în engleză, "Valaques" în franceză, "Valacos" în spaniolă), de către traducători care nu cunoșteau forma românească „”. Vlahi a devenit și un "endonim" (autodefiniție) la Meglenoromâni sub forma Vlași. După crearea statului modern român, Vlahi devine denumirea preponderentă a aromânilor, meglenoromânilor și istroromânilor, pentru a-i deosebi de Români. Totodată, în domeniul istoriei, denumirea de Vlahi este adesea
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
în germană, "Valacchi" în italiană, "Vlachs" sau "Wallachians" în engleză, "Valaques" în franceză, "Valacos" în spaniolă), de către traducători care nu cunoșteau forma românească „”. Vlahi a devenit și un "endonim" (autodefiniție) la Meglenoromâni sub forma Vlași. După crearea statului modern român, Vlahi devine denumirea preponderentă a aromânilor, meglenoromânilor și istroromânilor, pentru a-i deosebi de Români. Totodată, în domeniul istoriei, denumirea de Vlahi este adesea folosită pentru a-i desemna pe Români înainte, dar și după apariția statului modern român. „Vatra străromână
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
forma românească „”. Vlahi a devenit și un "endonim" (autodefiniție) la Meglenoromâni sub forma Vlași. După crearea statului modern român, Vlahi devine denumirea preponderentă a aromânilor, meglenoromânilor și istroromânilor, pentru a-i deosebi de Români. Totodată, în domeniul istoriei, denumirea de Vlahi este adesea folosită pentru a-i desemna pe Români înainte, dar și după apariția statului modern român. „Vatra străromână” a Vlahilor este controversată, fiindcă sursele nu-i menționează sub acest nume între romanizarea Traco-Geto-Dacilor și apariția cuvântului βλάχοι în scrierile
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
denumirea preponderentă a aromânilor, meglenoromânilor și istroromânilor, pentru a-i deosebi de Români. Totodată, în domeniul istoriei, denumirea de Vlahi este adesea folosită pentru a-i desemna pe Români înainte, dar și după apariția statului modern român. „Vatra străromână” a Vlahilor este controversată, fiindcă sursele nu-i menționează sub acest nume între romanizarea Traco-Geto-Dacilor și apariția cuvântului βλάχοι în scrierile cronicarului grec Ioan Skilițes din anul 976 apoi în „Compendiul” cronicarului bizantin Ghiorghios Kedrenos din sec. XI (vezi istoria vlahilor de la
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
și aidoma populației elenofone și albanofone, inclusă în denumirea generală de Ῥωμαίοι („Romei” în sensul de „Romani”) cuprinzând toți locuitorii băștinași din fosta „Romanie” (Ῥωμανία, adică Imperiul roman de răsărit). Astfel Cassius Dio în „Istoria romană” (22,6) nu menționează „Vlahii” ci scrie: "Dacii locuiesc pe ambele maluri ale Istrului, dar cei ce locuiesc dincoace de fluviu - lângă țara tribalilor - țin cu plata birurilor de Moesia și se numesc moesi, afară de cei așezați foarte aproape de tribali. Cei de dincolo poartă numele
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
cu expresia "Torna, torna, fratre!"). Ulterior, Primul Imperiu Bulgar cucerește bazinul Dunărei de Jos și partea de răsărit a peninsulei Balcanice, despărțind astfel populațiile romanice de Imperiu, care între timp devine din ce în ce mai puțin roman, și din ce în ce mai grec. Apariția cuvântului βλάχοι (Vlahi) în scrierile lui Skilițes și în „Compendiul” lui Kedrenos este legată de lipsa lor din Imperiu timp de mai bine de două veacuri, datorată extinderii stăpânirii bulgare asupra teritoriilor locuite de romanofonii orientali, numiți Власи în bulgărește. Filologul Ilie Gherghel
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
în „Compendiul” lui Kedrenos este legată de lipsa lor din Imperiu timp de mai bine de două veacuri, datorată extinderii stăpânirii bulgare asupra teritoriilor locuite de romanofonii orientali, numiți Власи în bulgărește. Filologul Ilie Gherghel, într-un studiu despre cuvântul „Vlahi” arată că denumirea cartierului Blachernae (Vlaherne) din Constantinopol vine de la vlahi și datează aproximativ din secolul al VI-lea; vlahii au avut o colonie lângă capitală. Istoricul Theophylact Simocatta a scris despre Blachernae în legătură cu câteva evenimente din secolul al VI
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
timp de mai bine de două veacuri, datorată extinderii stăpânirii bulgare asupra teritoriilor locuite de romanofonii orientali, numiți Власи în bulgărește. Filologul Ilie Gherghel, într-un studiu despre cuvântul „Vlahi” arată că denumirea cartierului Blachernae (Vlaherne) din Constantinopol vine de la vlahi și datează aproximativ din secolul al VI-lea; vlahii au avut o colonie lângă capitală. Istoricul Theophylact Simocatta a scris despre Blachernae în legătură cu câteva evenimente din secolul al VI-lea, din timpul împăratului Mauricius Secolul al VII-lea Isidor din
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
stăpânirii bulgare asupra teritoriilor locuite de romanofonii orientali, numiți Власи în bulgărește. Filologul Ilie Gherghel, într-un studiu despre cuvântul „Vlahi” arată că denumirea cartierului Blachernae (Vlaherne) din Constantinopol vine de la vlahi și datează aproximativ din secolul al VI-lea; vlahii au avut o colonie lângă capitală. Istoricul Theophylact Simocatta a scris despre Blachernae în legătură cu câteva evenimente din secolul al VI-lea, din timpul împăratului Mauricius Secolul al VII-lea Isidor din Sevilla a scris în secolul al VIII-lea lucrarea
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
goților Cosmografia anonimului din Ravenna compusă după anul 680, „Dacia...care se numește și Gepidia” indică venirea nomazilor gepizi. Secolul al VIII-lea Istoricul Stelian Brezeanu scrie că primele date precise despre românii de la sud de Dunăre, numiți „vlaho-rinhini” (posibil „vlahii de la râul Rynhos”), apar într-un document istoric referitor la mănăstirea Kastamonitou, scris în secolul al XVII-lea dar bazat pe o sursă bizantină din secolul al IX-lea. Conform documentului, în vremea iconoclasmului (secolul al VIII-lea) la Sfântul
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
numiti Pecenegi. Acest lucru înseamnă că de fapt pecenegii au ocupat vechea Dacie, care era locuită în acel timp de români În anul 938 Ibn al-Nadīm a publicat lucrarea Kităb al-Fihrist (Indexul cărților arabe) în care a menționat „turcii, bulgarii, vlahii" (folosind termenul Blagha’ pentru vlahi) și alte popoare. Identificarea Blagha’cu românii a fost făcută de Dodge și Spinei Denumirea de vlahi era deja utilizată încă din secolul al VIII-lea, când au fost identificati "vlahorinchinii" în Balcani Cronicarul arab
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
că de fapt pecenegii au ocupat vechea Dacie, care era locuită în acel timp de români În anul 938 Ibn al-Nadīm a publicat lucrarea Kităb al-Fihrist (Indexul cărților arabe) în care a menționat „turcii, bulgarii, vlahii" (folosind termenul Blagha’ pentru vlahi) și alte popoare. Identificarea Blagha’cu românii a fost făcută de Dodge și Spinei Denumirea de vlahi era deja utilizată încă din secolul al VIII-lea, când au fost identificati "vlahorinchinii" în Balcani Cronicarul arab Mutahhar al-Maqdisi,care a trait
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
anul 938 Ibn al-Nadīm a publicat lucrarea Kităb al-Fihrist (Indexul cărților arabe) în care a menționat „turcii, bulgarii, vlahii" (folosind termenul Blagha’ pentru vlahi) și alte popoare. Identificarea Blagha’cu românii a fost făcută de Dodge și Spinei Denumirea de vlahi era deja utilizată încă din secolul al VIII-lea, când au fost identificati "vlahorinchinii" în Balcani Cronicarul arab Mutahhar al-Maqdisi,care a trait în secolul al X-lea a menționat printre vecinii popoarelor turcice pe slavi, "Waladj"(vlahi), alani, greci
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
Denumirea de vlahi era deja utilizată încă din secolul al VIII-lea, când au fost identificati "vlahorinchinii" în Balcani Cronicarul arab Mutahhar al-Maqdisi,care a trait în secolul al X-lea a menționat printre vecinii popoarelor turcice pe slavi, "Waladj"(vlahi), alani, greci și alte poopoare. Cronica lui Nestor descrie fapte din secolul al X-lea, arătând că nomazii unguri "au alungat vlahii (din Panonia și Transilvania) și le-au luat pământurile". Datele despre vlahi din Cronica lui Nestor sunt confirmate
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
al-Maqdisi,care a trait în secolul al X-lea a menționat printre vecinii popoarelor turcice pe slavi, "Waladj"(vlahi), alani, greci și alte poopoare. Cronica lui Nestor descrie fapte din secolul al X-lea, arătând că nomazii unguri "au alungat vlahii (din Panonia și Transilvania) și le-au luat pământurile". Datele despre vlahi din Cronica lui Nestor sunt confirmate de cronica Gesta Hungarorum. Secolul al XI-lea Vlahii sunt menționați pentru prima dată în Moldova cu ocazia unei bătălii care a
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
vecinii popoarelor turcice pe slavi, "Waladj"(vlahi), alani, greci și alte poopoare. Cronica lui Nestor descrie fapte din secolul al X-lea, arătând că nomazii unguri "au alungat vlahii (din Panonia și Transilvania) și le-au luat pământurile". Datele despre vlahi din Cronica lui Nestor sunt confirmate de cronica Gesta Hungarorum. Secolul al XI-lea Vlahii sunt menționați pentru prima dată în Moldova cu ocazia unei bătălii care a avut loc pe Râul Alta în apropiere de Kiev în anul 1019
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
descrie fapte din secolul al X-lea, arătând că nomazii unguri "au alungat vlahii (din Panonia și Transilvania) și le-au luat pământurile". Datele despre vlahi din Cronica lui Nestor sunt confirmate de cronica Gesta Hungarorum. Secolul al XI-lea Vlahii sunt menționați pentru prima dată în Moldova cu ocazia unei bătălii care a avut loc pe Râul Alta în apropiere de Kiev în anul 1019. Vlahii au participat la războiul civil pentru conducerea Kievului luând partea unui principe local. În
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
din Cronica lui Nestor sunt confirmate de cronica Gesta Hungarorum. Secolul al XI-lea Vlahii sunt menționați pentru prima dată în Moldova cu ocazia unei bătălii care a avut loc pe Râul Alta în apropiere de Kiev în anul 1019. Vlahii au participat la războiul civil pentru conducerea Kievului luând partea unui principe local. În tabăra opusă vlahilor erau varegii (vikingii) care au consemnat mai prezența vlahilor în bătălie sub denumirea ""Blokumenn"" Vlahii din Moldova sunt menționați ca participanți alături de pecenegi
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]