2,638 matches
-
Măsura variabilă a versurilor din poezia modernă semnalează grafic impulsurile emoționale, de intensitate și durată diferite, sau fluxul intermitent al ideilor. Rima, element clasic de versificație, rezidă în consonanța sunetelor finale a două sau mai multe versuri, începând cu ultima vocală accentuată. După poziția lor în strofă, rimele sunt: - rima împerecheată (aabb/12, 34): Tu ești o undă, eu sunt o zare, / Eu sunt un țărmur, tu ești o mare, / Tu ești o noapte, eu sunt o stea - / Iubita mea. - rima
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Profilul real etc. SUBIECTUL I (30 de puncte) 1. sinonime: făgăduise - promisese; zarvă - agitație, gălăgie 2. În secvența nici fata nare, nici el, cratima are rolul de a marca rostirea legată a celor două cuvinte, suprimarea unei silabe și elidarea vocalei „u“. 3. [noapte de noapte, zi și noapte, din zori în noapte, cu noaptean cap, astă noapte, în toiul nopții, de noapte, peste noapte, prost ca noaptea, Noapte bună! etc.] Noapte de noapte, prințul fermecat ieșea din pielea de porc
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pot alcătui chiar „povestea poetului“ (N. Manolescu). - Varianta 2 Filiera teoretică - Profilul real etc. SUBIECTUL I (30 de puncte) 1. sinonime: zâmbind - surâzând; odată - cândva 2. În secvența selectată, cratima are rolul de a marca dispariția unei silabe și elidarea vocalei „i“. În același timp, cratima semnalează rostirea legată a celor două cuvinte. 3. [ochi în ochi, ca lumina ochilor, a face ochi dulci, a sorbi din ochi, a face cu ochiul, a trage cu ochiul, ași arunca ochii etc.] Copiii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
I (30 de puncte) 1. sinonime neologice: sfânt - sacru, venerat; tăgăduire - negare, contestare 2. În secvența selectată, cratima are rolul de a marca rostirea legată a celor două cu vinte și suprimarea unei silabe. În același timp, cratima semnalează elidarea vocalei „î“. 3. Ștefan cel Mare era soarele Moldovei./ O, moarteai un secol cu sori înflorit. (M. Emi nescu) 4. teme: iubirea, timpul, natura primordială; motive literare: vulturii, privirea, iezerul, lacrima 5. Mărci ale subiectivității sunt: pronume la persoana I (în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
SUBIECTUL I (30 de puncte) 1. câte 1 punct pentru numirea fiecărui sinonim potrivit pentru sensul din text al cu vintelor date (de exemplu: licărește - sclipește; singur - solitar) 2. explicarea rolului cratimei în secvența indicată (de exemplu: marchează căderea unei vocale; marchează rostirea legată a două cuvinte) 3. construirea oricărui enunț în care se folosește corect o locuțiune/expresie cu sub stantivul indicat 4. câte 2 puncte pentru menționarea fiecăreia dintre cele două mărci lexicograma ticale ale subiectivității din text (de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
personaj feminin exemplar, Vitoria Lipan. Modelul 2 SUBIECTUL I (30 de puncte) 1. sinonime neologice: singuri - solitari, izolați; chemând - invocând, implorând 2. În secvența selectată cratima are rolul de a marca rostirea legată a celor două cu vinte și elidarea vocalei „î“. Rolul stilistic constă în menținerea măsurii (prin suprimarea unei silabe) și a ritmului ce creează muzicalitatea versului. 3. Renașterea a alungat definitiv lunga noapte a Evului Mediu. 4. Teme: iubirea, creația, timpul; motive literare: noaptea, ruinele, cântecul, rozele, visul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
4 SUBIECTUL I (30 de puncte) (Max Blecher, Vizuina luminată) 1. sinonime: orașului - urbei, localității; dărăpănat - ruinat, dărâmat, năruit 2. În secvența selectată, cratima are rolul de a marca pronunțarea împreună a două cuvinte cu valori morfologice diferite, precum și absența vocalei „î“ din forma pronumelui personal îi. 3. [(a se trezi) cu noaptea în cap, (a petrece/a face) o noapte albă, de noapte, la noapte, peste noapte, noapte de noapte, zi(ua) și noapte(a), din zori pânăn noapte, nopți
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ceva în plus: acribia consemnării; și hazul dement; și, mai ales, răbdarea diaristică! Revin la acea reprezentație blestemată cu comedia lui Caragiale: un mare și charismatic actor vroia să debiteze textul unui alt mare creator, Caragiale. Dar comedianul nostru rata vocale și consoane, fără o regulă stabilită: spectacolul curgea, dar greu. Partenerii lui erau siderați. Poate vă amintiți prima scenă în care apare Chiriac; textul este arhicunoscut. În seara aceea, a fost rostit... pe scurtătură: cînd interpretul lui Titircă a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
mai bea în teatru! Veni decret! Decret veni! De la Tovarășa! Cabinetul 2! S-a dus cu băuturaaaa, băăăăă, nenorociților!... Gata cu bețiileeeeee, detracaților ce sînteți!!!... Și directorul lăcașului de cultură combină un surîs sardonic cu un ton de lungire a vocalelor, specific bocitoarelor îndemînoase. Continuă să urle: Nu se mai bea nici la biroooouri... nici la cabiiiine... nici pe scenăăăă... (apoi încet, dar încet de tot, dădu un ordin scurt și neclar)... Bagă mîna în coșul de hîrtii!... (președintele sindicatului execută
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
cîteva secunde calul, și l-a tras de urechi în glumă ca și cum ar fi fost hățuri. Și-a sprijinit corpul în înlănțuirea brațelor din jurul gîtului lui Alin, iar Alin și-a început genoflexiunile. Radu a numărat cu voce tare, prelungind vocala finală din literele numerelor, cît dura drumul de jos pînă sus, cînd își lua avînt prima literă din următorul număr. Primele numere Alin le-a îndurat fără să se clatine, în timp ce călărețul simțea în picioare și brațe încordarea mușchilor calului
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
comparații rafinate, pendulare între vulgar și grațios, toate fac din această poezie o "operă de rafinament, de subtilitate artistică" (G. Călinescu). Această poezie se înscrie în estetica urâtului, păstrează rima împerecheată, din poezia populară, are o sonoritate deosebită prin repetarea vocalelor e și i, o structură sintactică simplă, cu propoziții eliptice, termeni regionali, arhaici (subsoară, corcoduși). Morgenstimmung Această poezie cu influențe romantice, eminesciene, are ca temă dragostea și un titlu cu sonorități germane care semnifică dispoziția aurorală. Într-o după-amiază, pe
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
nivel auditiv. În poezia bacoviană întâlnim instrumente muzicale (clavir, vioară, țambal, flașnetă, flaut, fluier, liră), compoziții muzicale (simfonia, marșul funebru, valsul), zgomote (foșnete, gemete, plânsete, suspine, oftaturi), verbe auditive care exprimă spaima (strig, plângând, scârțâie), muzicalitatea interioară realizată prin alternarea vocalelor cu consoanele și prin repetiție; 11. Cromatica are anumite sensuri în definirea stărilor sufletești: verdele crud, rozul și albastrul sugerează starea de nevroză, violetul halucinația, albul inexistența, negru și roșu simbolizează moartea (Decor, Note de primăvară); 12. Olfactivul se regăsește
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
construcție simetrică și muzicală, poezia se dezvoltă pe tehnica paralelismului (om-natură), în cele șase strofe. "Decembre" sugerează sfârșitul dar și salvarea prin repetiția unor formule ("te uită cum..."), prin asonanță ("tine"/ "decembre"), prin măsura regulată a versurilor, sonoritatea gravă a vocalelor închise (u, ă), verbe la persoana I (aș vrea, mă duc) și pronume, prin apelative ("iubito", "tu"), prin existența unor câmpuri semantice: iarna (decembre, poli, promoroacă, ninge) și spațiul casnic (focul, lampa, soba, ceaiul), prin folosirea unor metafore hiperbolizante ("Potop
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în conștiință după propriile legi. Poetul spiritualizează, esențializează, arta e un joc secund. Pentru a înțelege poezia lui I. Barbu, cititorul trebuie să se inițieze în unele probleme fundamentale: obscuritatea în exprimare, limbajul abstract, încifrarea simbolurilor, particularitățile limbajului poetic: repetarea vocalei "e" care menține tonul sobru, elipse (elipsa predicatului), dislocări, inversiuni topice, anacoluturi, neologisme cu funcție de epitete ("azur", "agreste ", "nadir"), alături de termeni concreți, sintagme inedite. Metafora "Adâncul acestei calme creste" semnifică frumosul pe care poetul îl transformă în "joc secund", un
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
fiind spirit făcut din materie, din "coastă". Poetul interiorizează această materie, prin contemplație și o transformă în cântec. Prin construcția metaforică "lauda grădinii de îngeri" se sugerează suprapunerea dintre materie și spirit: "grădina" imagine concretă, "înger" imagine spirituală, "lauda" cântecul). Vocalele u și e dau o notă de melancolie, construcțiile eliptice conferă mister ("Cimpoiul veșted luncii"), verbul "răsare" semnifică relansarea ideii. Imaginea cântecului este sugerată de cuvinte care intră în câmpul semantic al muzicalității: "cimpoi", "cântec", "sună", "spune" și altele care
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
antiteză cu oul sterp (simbol al profanului). În timp ce primul semnifică eternul, cel de-al doilea simbolizează efemeritatea. Poezia este rezultatul unei contemplații extatice, a unei viziuni arhetipale și a formelor ideale, are rime îmbrățișate și împerecheate, muzicalitate creată prin repetarea vocalelor o și u, inversiuni ("Îl lasă-n pacea întâie-a lui"), anacoluturi care dau impresia de spontaneitate, interogații retorice ("Dar plodul? Vezi Duhul sfânt făcut sensibil?"), exclamația ("urcă-n soare și cunoaște!"), verbe la prezentul etern. "Oul dogmatic" se înscrie în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
melancolie semnificând fericirea trecătoare. Din inventarul figurilor de stil se rețin personificările ("buciumul sună cu jale", "apele plâng"), metaforele ("stelele nasc umezi"), comparațiile ("sufletul meu arde-n iubire ca para"), epitetele ("luna... sfântă și clară"). La nivel fonetic remarcăm muzicalitatea vocalelor "u" și "â", care creează impresia de melancolie, în versuri de 12 silabe, fixate într-o schemă neobișnuită de ritmuri: un coriamb, doi dactili și un troheu. Poemul e un ansamblu imagistic și simfonic în același timp. Floare albastră Inclusă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Dragostea lui de cuvinte este una ludică, esențialmente fonetică. * * * La sfârșitul lunii iulie, ne luarăm zborul spre un alt cer. În câteva ore, papagalul african cenușiu avea să schimbe continentul, rasa, cultura, limba, să treacă de la dialectele săltărețe, gâlgâind de vocale amețitoare, la o limbă care și-a pierdut de mult valoarea imitativă, o limbă spoită cu o sintaxă construită acum vreo două mii de ani la Atena, apoi la Roma. Avea să treacă de la hățișurile în care a văzut lumina zilei
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Dealu Buciumului, Drumu Bogdănii, Fundu Blidarului, Lacu Cișmelelor, Părău de Hotar, Plaiu Ars, Podu Curiței; Cișmeaua lu Grozescu, Fântâna lu Agachi, Groapa lu Gherasim, Poiana lu Coman etc. De natură strict fonetică este, ca și în cazul numelor comune, închiderea vocalelor finale ă și e la â și i, trăsătură specifică subdialectului moldovenesc și graiurilor din Basarabia, dar care scade în intensitate sub influența limbii literare și a mijloacelor media. Iată câteva toponime de acest tip din zona Trotușului: Arșâțâ, Culmea
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
grup a ales câte un lider al grupului. Le-am scris pe tablă, srezolve dou sarcini. 1. Scompleteze propozițiile folosind „ea" si „ia" Ea citește. Ia caietul ! Mîntâlnesc cu ....ea...... Dan...ia .o. prăjitură. 2. Completați cuvintele cu grupurile de vocale: „ie" și „ia" .iese , nu. ia, cu. ie, che. ie, p. iatra Starea conflictuala fost generatde greșelile apărute în scrierea corecta grupurilor de litere „ea", „ia", care se pronunțla fel dar se scriu diferit. La exemplele date , unii elevi susțineau
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
au putut fi văzute în timpul rezolvării lor de către elevi. Medierea conflictului Elevii au corectat singuri confruntând rezultatele lor cu cele de la tablă. Stabilirea adevărului Dupconfruntarea rezultatelor lor cu cele de la tablcopiii și-au dat seama cu privire la scrierea corecta grupurilor de vocale. In primul caz este vorba de pronumele personal ea, persoana a III-a, numărul singular, deci ține locul unei persoane. In al doilea caz este imperativul un îndemn„ia caietul!" În al treilea caz este vorba despre verbul “a lua
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
pretest și post-test Înainte de a crea situația de conflict socio cognitiv le-am dat o dictare, duprezolvarea conflictului le-am dat din nou dictare și am observat cși elevii mai slabi la învățăturau înțeles regulile de scriere corecta grupurilor de vocale „ea", „ia" și „ie" Concluzii Munca în grupuri ce vizeazrezolvarea unor sarcini didactice, știindu-se catât gândirea cât și creativitatea sunt mai productive în grup decât individual. Am observat cperformanțele sunt și mai mari când constituirea grupurilor este lăsatpe seama
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
este îndepărtată sau ștearsă); • 40 70 dB (deficit auditiv mediu, hipoacuzie medie: poate auzi conversația de foarte aproape și cu dificultăți; necesită proteză auditivă); • 70 90 dB (deficit auditiv sever, hipoacuzie severă: poate auzi vocea, ecourile, diferite zgomote și unele vocale; necesită protezare auditivă); • deficit mai mare de 90 dB (deficit auditiv profund, surditate sau cofoză. Sunetele foarte puternice percepute dureros. Necesită protezare specială); • deficit total (nu recepționează niciun sunet, surditate sau cofoză totală)92. După tipul deficitului, distingem: • surditate de
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
O altă formă de comunicare a surzilor este metoda americană a așa-numitului limbaj vorbit completat (L.P.C.103). L.P.C. utilizează o relaționare mixtă: limbaj oral plus limbaj printr-un alfabet simplificat și exprimat prin semne (cinci poziții ale mâinii pentru vocale și opt poziții ale mâinii pentru consoane; pentru vocale mâna se pune sub obraji, iar pentru consoane sub bărbie). Avantajul costă în faptul că, în felul acesta, deficientul de auz are mai multe repere în recepționarea mesajului, și că el
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
americană a așa-numitului limbaj vorbit completat (L.P.C.103). L.P.C. utilizează o relaționare mixtă: limbaj oral plus limbaj printr-un alfabet simplificat și exprimat prin semne (cinci poziții ale mâinii pentru vocale și opt poziții ale mâinii pentru consoane; pentru vocale mâna se pune sub obraji, iar pentru consoane sub bărbie). Avantajul costă în faptul că, în felul acesta, deficientul de auz are mai multe repere în recepționarea mesajului, și că el nu mai este obligat "să ghicească" sunetele posterioare. Dezavantajul
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]