1,377 matches
-
un zid de foc. Am văzut, în schimb, părți din satele turcești vechi și amărâte, cocioabe orientale fără acareturi, rămase după ce se trecuse cu buldozerele peste cea mai mare parte a trecutului. În locul cocioabelor erau construite case moderne, cu geamurile vopsite, care-și așteptau locatarii, cu toate utilitățile, cu drumuri asfaltate, fără să aud nicăieri și niciodată „Satele turcești în pericol”. Desigur, soluția găsită de Ceaușescu și de alții care-i cântau în strună pentru satele românești, ca în locul gospodăriilor țărănești
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
la neimplicare, asemenea multora, că așa a vrut lumea asta să trăiască, așa a vrut să fie condusă, sub domnia majorității, majoritate care, însă, poate fi cumpărată cu o litră de ulei, un kg de zahăr, un pix, o găleată vopsită politic etc. M-am întrebat mereu: oare chiar asta au vrut românii de la răscoluția din dembrie 1989? S-a vorbit și se vorbește de unii nemulțumiți, de ce-au câștigat ei, ca persoană, că s-au expus în zilele sângeroase
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
doua zi. Vom merge în casa unei australience, Clara, care trăiește în Iquitos de câțiva ani și va participa și ea la ceremonie. Jorge are un pic peste șaizeci de ani, este scund ca majoritatea peruanilor, are părul negru închis (vopsit cred eu) și poartă ochelari fumurii care îi dau un aer misterios. Spre deosebire de ceilalți șamani a avut o carieră academică la Universitatea din Tarapoto, unde a fost rector timp de câțiva ani. Are un doctorat făcut în Lima și din
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Văcărești, romanul lui P., a fost desemnat la apariție ca o lucrare de mare valoare. Până să ajungă la această reușită, scriitorul a parcurs un drum lung, rafinându-și mijloacele de expresie și descoperind un univers distinct. Astfel, volumul Fantoșe vopsite (1924) cuprinde poeme în proză scrise cu exuberanța juvenilității. Autorul vrea să epateze prin fantezii bizare și viziuni absurde, prin duritatea limbajului și exacerbarea divagațiilor sentimentale. Experimentele începutului sunt sesizabile și în întâiul său roman, Viața cu haz și fără
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288752_a_290081]
-
a mizeriei și frica. Romanele sunt monografii de cartier și interesează mai ales prin aspectul colectiv. G. CĂLINESCU SCRIERI: Menirea literaturii, București, 1917; Fiori, București, 1918; Stafia roșie, București, 1918; Meșterul Viață, București, 1919; Paiațele politice literare, București, 1921; Fantoșe vopsite, București, 1924; Viața cu haz și fără a numitului Stan, București, 1929; Horoscop, București, 1932; Amor încuiat, București, 1933; Calea Văcărești, I-II, București, 1933; ed. cu ilustrații de Tia Peltz, București, 1957; ed. pref. Ion Simuț, București, 1989; Foc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288752_a_290081]
-
și bumbac, toarsă, țesută și cusută cu mâna, pe măsura fiecăruia; în cap căciulă de miel, în picioare purtau opinci din piele de porc, ațe negre, din păr de capră. La brâu erau încinși cu un brâu tot din lână, vopsit, în general, roșu; cămașa din cânepă, lung până la genunchi; ițari tot din cânepă. Cam acesta era porul luncașilor.” Costumul de sărbătoare, de la horă, cuprindea „cămașa înflorită, bete lucrate cu strămătură în casă; ițari albi și bundiță lucrată toată în strămătură
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fi trebuit pentru a completa un interior format din trei camere și un hol. S-au adăugat, așadar, obiecte și mobilier de epocă. De data aceasta, casa a fost construită ca să reziste peste veacuri: pereții din cărămidă, acoperiș de tablă vopsită imitând șindrila, pod trainic din lemn de stejar, la fel cu parchetul și ușile. Două banchete solide stau de o parte și de alta în pridvor, invitând vizitatorii la meditație; de aici se puteau asculta, o vreme, vocile lui Călinescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
noaptea ...[...] mama sta tot întinsă, tot nemișcată, tot galbenă. A treia zi o au dus-o oamenii la o casă de lemn cu o cruce deasupra la biserică; un om bătrân cu o barbă albă, îmbrăcat în haină lungă și vopsită fel de fel, cânta încet și pe nas, apoi a pus-o într-o groapă, au aruncat țărână deasupra ei de-au acoperit-o314. În nedumerirea lui, copilul părea că aude glasul ei cel dulce și încet. Tristețea din imagini răzbate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
negreală de pe fundul tigăii și se șterge cu cânepă înainte ca stratul să apuce să se usuce. Negreala intră în liniile subțiri gravate, iar restul rămâne în culoarea naturală a tigvei. Prin a doua metodă, crestăturile se fac pe tigvele vopsite mai întâi în roșu. Crestările au astfel culoarea inițială a tigvei, cu desene de regulă, în formă de flori sau animale. Apoi se face un capac pentru partea de sus, pentru a se păstra înăuntru lăcustele verzi, pe timpul iernii. Zmeiele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
pește, a unui dragon etc. De regulă, pe ambele părți ale roții sunt sculptați câte un leu ce se joacă cu o monedă de bronz. Paturi din bambus Patul are o istorie îndelungată. Au fost descoperite paturi duble din lemn vopsit ce datează din perioada Statelor Combatante (sec. V-III î.e.n.). Patul pentru o singură persoană a apărut în perioada dinastiei Han (206 î.e.n-220 e.n). Aceste piese de mobilier au forme diferite, unele sunt mai înguste și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
alee a combinatului, trec pe lîngă clădirea dispecerului Serviciului utilități "creierul combinatului" și intru printre rezervoarele mari, sferice, ca niște baloane gata să-și ia zborul, pline cu oxigen ori cu azot sub presiune. Lîngă rezervoare, turnurile de filtrare frumos vopsite par că-mi rîd provocatoare, vrînd să-mi spună că ele nu se vor lăsa înlocuite de separatorul meu. Rămîn locului și le privesc lung: o privire ca înaintea unui duel. De ce nu recunoașteți că sînteți bătrîne? le întreb surîzînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
tancurile de compresie?! mă mir eu, înfiorîndu-mă totodată, amintindu-mi că dimineață am trecut pe lîngă turnurile de purificare. Tocmai! spune Don Șef. Turnurile trebuiau să fie noi, dar la revizia din toamnă nu au mai fost înlocuite, ci doar vopsite. Din două motive: economie de materiale și, doi, terminarea reviziei mai devreme prilej minunat pentru cel care a condus revizia să fie felicitat și premiat... De revizia stațiilor de filtrare s-a ocupat tovarășa Brîndușa Roman, gîndesc eu cu glas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
asta. O minunăție... Privirea lui Jack poposi, la rândul ei, asupra tabloului... Îți dădeai seama foarte repede, chiar dacă aruncai doar o privire asupra pânzei, că acolo - pe strada aceea lungă, mărginită de copaci înalți și de clădiri îmbătrânite, cu fațade vopsite strident avusese loc, cu doar câteva secunde înainte, o paradă. Pictorul misterios stătuse chiar pe mijlocul străzii, ca și cum ar fi așteptat ca parada să se apropie cât mai mult de el, spre a-l lăsa, apoi, în urmă, despărțindu-se
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
mai frumoasă amintire din acea zi a rămas momentul în care și-a primit hainele cele noi. Spătarul dădea în fiecare an, de Paște, câte un rând de haine pentru fiecare servitor. Pampu primise opinci frumoase, cu nojițe din piele vopsită, care veneau bine pe ciorapii noi de bumbac alb. Ceilalți își înfășurau picioarele în pânză moale. Doar el, spătarul și Mașcatu aveau ciorapi. Pantalonii, băgați în ciorapi, erau și ei albi și mătăsoși la pipăire. Peste ei cădea cămașa cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
moarte năprasnică. - Și? - Și de atunci l-a scos din palatul domnesc și l-a trimis aici la Șotânca, pe mâna mea. Eu îl țin, eu îl hrănesc, se duce doar o dată pe săptămână la Palat. Își privise fugitiv unghiile vopsite și venise spre ea agale, spunându-i pe șoptite: - Hai să-ți arăt ceva. O dusese apoi la o fereastră de la care se vedea drumul principal, uscat și albit de lumina lunii de mai. Nu era nimic de văzut. Ghighina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
Pe capra trăsurii ținea hamurile Ghighina. Avea părul despletit, iar rochia îi fâlfâia lungă, pe lângă osii. 9. Spre deosebire de ceea ce-și imagina Andrei Ionescu, Ghighina resimțise ca pe o supremă umilire atingerea la care o forțase falsul prinț cu unghii vopsite. Niciodată nu-și imaginase că un bărbat, oricât de josnic ar fi el, ar face așa ceva. Mai curând își imaginase brutalitățile directe asupra ei, decât modul pervers în care el îi împinsese mâna peste catifeaua pantalonilor. O umpluse de suferință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
fără frecvență ori prin cursurile rapide organizate de comuniști special pentru victime ca Vencica. Așa că în 1959 Zogru a găsit-o membră în guvern, cu Pobedă neagră priponită în poarta cu pantere. Casa lui Achile, cu cerdacul ei brâncovenesc, fusese vopsită maro, ca să țină la murdărie. Zogru a plutit în curte pe deasupra măciuliilor de nalbă și, cum a văzut-o pe Vencica, a rămas înmărmurit. Nu și-a dat seama imediat cine este. Arăta ca o tovarășă înfășurată în costum-taior bleumarin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
-a, a apărut prin cartier unul dintre frații Elizei, care fusese plecat mai bine de doi ani prin Olanda. Îl chema Cristi și era acum, la întoarcere, cu totul altul, îmbrăcat cu un costum roșcat de piele lucioasă, cu părul vopsit blond și ochelari negri, cum nu mai văzuse nimeni din cartier. De el s-a îndrăgostit prima oară Giulia. La început, Cristi apărea pe neașteptate oriunde se duceau ele, apoi a început s-o aștepte pe Giulia seara, când ieșea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
ce s-a întâmplat. Când au început să se sărute, Zogru s-a repezit în sângele lui Bobo, tremurător ca un epileptic. În dormitorul Giuliei toate erau în culoarea prunei, perdelele, lenjeria de pat, covorul. Pe ușa groasă, din lemn vopsit alb, era lipit afișul filmului Pirații din Caraibe. S-au dezbrăcat în lumina veiozei. Giulia avea sexul aproape în întregime ras, cu excepția unui smoc, împletit cu un fir de mătase verde și de care era atârnat un delfin minuscul, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
lui de benzină a rămas fără clienți. Ambițiile absurde ale lui Tăriceanu au aruncat în aer aproape toate punțile către putere. Cu tandemul Antonescu-Orban, speranțele renasc. Chiar dacă pentru Traian Băsescu adversarul lui Tăriceanu nu este decât un politician cu părul vopsit și cu nume de floare, cel puțin nu-l scoate din minți. Lui Orban chiar i-a lăudat evoluția politică în campania pentru locale. Cu ei, refacerea unui dialog cu PDL și Palatul Cotroceni nu pare chiar imposibilă. Lui Patriciu
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
a celei de la numărul 24, aflată dincolo de biserica luterană, avea trei etaje și era situată pe partea de nord a străzii, partea însorită pe timp de vară. Parterul era ocupat de câteva prăvălii, un magazin alimentar, o băcănie, cu fațada vopsită țipător, o blănărie, o croitorie de bărbați și un magazin ce vindea diverse aparate mecanice. Etajele de deasupra și din spate erau închiriate unor întreprinzători. Aici își aveau birourile atât faimoasa editură a lui Smirdin, cât și editura Atena, după cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
ales sub ochi. Părerile lui deveniseră mai concise, se interesa mai puțin de sentimentele tale, așa Încât era de dorit să te menții la subiecte neutre. Mi‑a repetat iarăși În legătură cu Vela: - Ai trișat - ai Încercat să‑mi vinzi un contur vopsit al femeii, ca siluetele alea de carton ale actorilor care erau expuse pe vremuri În holurile cinematografelor. Știi, Chick, tu pretinzi uneori că nu există nimic ce nu mi‑ai putea spune. Dar mi‑ai falsificat imaginea fostei tale soții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
și animale făcute din crengi sau rădăcini de copac după o rețetă proprie, pe peretele dinspre răsărit o icoană de lemn înnegrită de vreme, încadrată de un ștergar curat de in țesut în casă, un ștergar lung până aproape de dușumeaua vopsită verde. Sub icoană două smocuri de busuioc puse cruciș parcă închipuiau o cruce a Sfântului Andrei. În diferite locuri, prinse în cuie bătute în zid, erau agățați mici snopi de plante de pădure, se pare că migălos selectate și așezate
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
zărește imaginea parcului din orașul în care se născuse. În ceață, apoi din ce în ce mai clar, îl vedea de undeva de sus, din zborul unui fluture ori, cine știe, din ghearele unei păsări de pradă, cu băncile aliniate lucind în soare proaspăt vopsite, vedea copii alergând pe alei, lacul, cu sălciile aplecate în chip de rugăciune, imaginea îi tremură pe pleoape și văzu strada principală, magistrala, cum îi spuneau localnicii, îi apăru în fața ochilor ea, Luana Leon, trecând pe bicicletă cu viteza vântului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
nou sîmbătă. În seara aceea, seara muzicii din chioșc, nu o văzură pe doamna În lila Întorcîndu-se acasă, pentru că nu stăteau niciodată pînă la sfîrșitul concertului, ci se Întorceau repede În cartierul France, cu străzile lui pustii și fațadele proaspăt vopsite, la hotelul Bérézina, cu ușa dublă străjuită de doi arbuști În hîrdaie. Dormeau Într-un pat de fier și toată mobila data de la Începutul secolului, ca și cada cu picioare și robinete În formă de gît de lebădă. Hotelul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]