978 matches
-
permanentă de perfectibilitate umană. Credința în creație constituie o permanentă resuscitare spre o viziune a Universului prin știință și a stabilirii locului și destinului omului prin religie. În această complementaritate credința dă sens motivației științei iar știința purifică religia de vrăjitorii și anacronisme contribuind la fundamentarea interpretativă a dogmelor. Încheiere Relativ la predarea disciplinei „Religie“ în școală, colaborarea, schimbul de idei între profesorii de religie și profesorii de științe, în special cel de Fizică, este esențială. Profesorii din domeniul științe trebuie să
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
de acolo. Un bavarez, Otto Schmiededer, a Împușcat Într-o zi un lup imens căruia i-a luat blana. Spre seară, vine curios la mine, urmat aproape de toate femeile de acolo. În Cojocaru era o femeie Arsenoaia, acuzată că face vrăjitorii cu beregata lupului, așa că Îi cereau lui Otto să zvârle lupul În Vâlcin. Ceea ce sa și făcut. În anul 1918 a fost o secetă mare. Balta secase, nemaifiind nici pește, nici porumb, nici legume. În plus a umat o invazie
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
orientală. Scrieri de tinerețe, 1926-1927, Humanitas, București, 1998, ediție îngrijită de M. Handoca. Nașteri mistice - Mircea Eliade, Nașteri mistice, Humanitas, București, 1995, traducere de M.G. Paraschivescu. Nostalgia originilor - Mircea Eliade, Nostalgia originilor, Humanitas, București, 1994, traducere de C. Baltag. Ocultism, vrăjitorie - Mircea Eliade, Ocultism, vrăjitorie și mode culturale. Eseuri de religie comparată, Humanitas, București, 1997, traducere de E. Bortă. Religions australiennes - Mircea Eliade, Religions australiennes, Payot, Paris, 1977. Tratat - Mircea Eliade, Tratat de istorie a religiilor, Humanitas, București, 1992, traducere de
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
1926-1927, Humanitas, București, 1998, ediție îngrijită de M. Handoca. Nașteri mistice - Mircea Eliade, Nașteri mistice, Humanitas, București, 1995, traducere de M.G. Paraschivescu. Nostalgia originilor - Mircea Eliade, Nostalgia originilor, Humanitas, București, 1994, traducere de C. Baltag. Ocultism, vrăjitorie - Mircea Eliade, Ocultism, vrăjitorie și mode culturale. Eseuri de religie comparată, Humanitas, București, 1997, traducere de E. Bortă. Religions australiennes - Mircea Eliade, Religions australiennes, Payot, Paris, 1977. Tratat - Mircea Eliade, Tratat de istorie a religiilor, Humanitas, București, 1992, traducere de M. Noica. Zalmoxis - Sub
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
a provoca traduceri - este curios cum se traduc multe lucruri lipsite de interes din domeniul istoriei religiilor, dar se neglijează lucrurile importante... Cartea dvs. despre făurari și alchimie va fi poate și mai atrăgătoare. S-a descoperit în sfârșit că vrăjitoria este o problemă religioasă și nu doar una de psihiatrie: dar rămân de explicat rațiunile de a fi ale alchimiei și știu că aveți de spus lucruri interesante în această privință 1. În ceea ce privește numele metalelor 2, am putut constata că
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
literatura modernă și muzica: „Importantele monografii ale lui Duchesne-Guillemin despre Mallarmé și Valéry puteau fi scrise de orice critic literar eminent, fără să fi avut vreun contact cu istoria religiilor” - cf. M. Eliade, „Modele culturale și istoria religiilor”, în Ocultism, vrăjitorie și mode culturale, p. 13. În 1967, alături de alți câțiva redutabili savanți, É. Benveniste, Jaan Puhvel, Manfred Mayrhofer, Jacques Duchesne-Guillemin, a participat la al X-lea Congres Internațional de Lingvistică, organizat la București, 28 august - 2 septembrie, la secțiunea Poetică
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
respingere trăit de băiat, un băiat foarte afectat de glumele răutăcioase, un băiat care n-avea nimic de pierdut, fie că pastilele de Elavil nu-și făcuseră efectul, fie că tulburarea bipolară de care suferea nu fusese detectată, cartea despre vrăjitorie găsită sub patul lui, X-ul scrijelit pe piept și tentativa de sinucidere de luna trecută, mâna ruptă din cauza pumnilor dați în perete, nopțile lungit în pat numărând până la o mie, iepurele de casă găsit mai târziu, în aceeași dimineață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
în evoluția (literaturii) poeziei române? Sinceritatea este categorie etică, nu estetică. Nu prin sinceritate se ajunge în poezie la adevăr ci prin originalitate estetică, într-un cuvînt, prin artă. Iar arta a fost comparată, încă de la Platon, cu minciuna și vrăjitoria. Trebuie ca "minciuna" literară să fie cât mai frumoasă ca să ducă la adevăr. Nu cred în "fracturiștii" de azi, tocmai pentru că au această miză falsă: sinceritatea. Nici în "poezia utilitară", pentru că poezia nu trebuie să concureze publicitatea. Poezia, marea poezie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
aripi. * Amurgul este prefața unei nopți. * Omul este singurul lui stăpân. * Cele mai elegante femei sunt florile de câmp. * Răzbunarea este cea mai prolifică armă. * Prostia nu e molipsitoare, dar nici vindecabilă. * Stafiile nu bântuie vechile castele, ci mințile bolnave. * Vrăjitoria e o escrocherie bănoasă. * Din comerțul ilegal cu ciuperci câștigă mai ales doctorii și preoții. * Nu scoate dintele care nu te doare. * Taie în carne vie, dar fii cu băgare de seamă. * Ca să fii văzut, trebuie să ai ce arăta
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
anume: guturaiul, lipsurile vieții, ticăloșia oamenilor și arțagul femeilor noastre. și am asistat cutremurați la ivirea zorilor Vârstei Atomice și la cele dintâi isprăvi de Apocalips pe care dezagregarea nucleară le poate oferi acestei nefericite omeniri fie amenințată de către Ucenicii Vrăjitoriei a se rostogoli, cu tot globul pămân tesc, În afara orbitei siderale, fie Îndrumată de Omul Provi dențial, mult așteptat, spre noi forme de existență pământească, scăpată, În sfârșit, de blestemul biblic al trudei de până acum prin negrele uzine și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Călinescu, Sadoveanu, vânătorii săi și săpătorii săi de fântâni, Rebreanu, țăranii săi „proști” și dezertorii săi sunt - într-o mare și limpede lumină solară - una și aceeași ființă vie, adevărată, frumoasă cu corp și idei, palpabilă până la biografie, halucinantă până la vrăjitorie. În această țară aflată dincolo de negura blocului meu de gheață, unde cărțile sunt oameni, unde bibliotecile sunt altceva decât cimitire pentru gând și faptă, acolo nu e nici o nerușinare în a-l vedea pe Cehov la fel de important cât unchiul Vania
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
pe care le-a fixat de umeri și a sărit de pe clopotnița unei biserici. Nikita s-a menținut în aer reușind să planeze și să aterizeze cu bine, față de predecesorii săi, dar în locul elogiilor binemeritate, Nikita a fost acuzat de vrăjitorie și condamnat la moarte [2], [11]. În timpul renașterii Leonardo da Vinci (1452-1519) a studiat zborul păsărilor, elaborează numeroase desene, schițe și efectuează calcule ale unor aparate de zbor mai grele decât aerul. Cel mă mare inventator al Evului Mediu, Leonardo
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Contimporanul, nr. 77, 1927). Explicația mitologico-teologică Duhoarea pe care o degajă „evreul imaginar” este un motiv stereotip secundar, generat de motive stereotipe primare : el miroase urât pentru că ar fi fost blestemat pentru deicid, pentru că ar fi vrăjitor („Evreul are atâta vrăjitorie cât păr au nouă vaci”, susține un vechi proverb german, folosit și de Martin Luther ; <endnote id="cf. 3, p. 20"/>), pentru că ar fi stăpânit de Diavol (care degajă, la rândul lui, foetor Diabolicus), pentru că ar fi predestinat iadului, pentru că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Puncte cardinale, nr. 9, septembrie 1998 ; <endnote id="cf. 502, III, pp. 67-69"/>). 3. Evreul vrăjitor Solomonarul Fiind stăpânit de Diavol și hărăzit Iadului, nu este de mirare că evreului i-a fost atribuit statutul de vrăjitor. „Evreul mustește de vrăjitorie și idolatrie precum au păr nouă vaci”, spune un proverb german <endnote id="(3, p. 62)"/>. În Europa Occidentală, de-a lungul Evului Mediu, perfidi Iudaei au fost expulzați de suverani, prigoniți de oamenii de rând și arși pe rug
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
scuipă de trei ori și tot de atâtea ori o răspinse cu piciorul” <endnote id="(384, p. 52)"/>. Călcarea În picioare a crucii sau a icoanei era, În estul Europei, gestul de dezicere de Dumnezeu și de inițiere În tainele vrăjitoriei <endnote id="(579, p. 178)"/>. Icoana Înjunghiată În partea ortodoxă a continentului a luat naștere și s-a răspândit legenda profanării de către evrei a icoanei Înfățișându-l pe Isus sau a celei Înfățișând-o pe Maica Domnului cu pruncul În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o Întreagă mitologie, incertă și confuză, creată timp de mai multe secole, care face din evreu un tip suspect, căruia Îi sunt asociați termeni precum „infanticid ritual”, „hemofagie”, „vampi rism”, „canibalism”, „stranii obiceiuri culinare”, „murdărie”, „microbi”, „sânge infestat”, „otravă”, „crimă”, „vrăjitorie”, „ritualuri demonice” etc. Cu un astfel de „portret-robot”, despre evreu se poate spune orice și oamenii simpli vor crede. Așa se explică tenacitatea și vitalitatea extraordinară a legendei privind omorul ritual și a altor povești similare. Sunt multe stereotipuri mentale
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1996. 237. De la Cilibi Moise la Paul Celan. Antologie din operele scriitorilor evrei de limbă română, ediție Îngrijită de Țicu Goldstein, Editura Hasefer, București, 1996. 238. Alexandrian, Istoria filozofiei oculte, Editura Humanitas, București, 1994. 239. Robert Muchembled (coord.), Magie și vrăjitorie În Europa, din Evul Mediu până astăzi, Editura Humanitas, București, 1997. 240. Apocalipsa lui Ioan În tradiția iudeo- creștină, traduceri de Petru Creția și Cristian Bădiliță, Editura Humanitas, București, 1998. 241. Ion-Aurel Candrea, „Tabu În limbă. Nume interzise”, În volumul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În România”, În Anuar pentru israeliți, XIX, 1898. 322. Elias Schwarzfeld, „Evreii din Moldova sub Reglementul Organic. Studiu istoric”, În Anuar pentru israeliți, XIV, 1891, pp. 191-223. 323. Dimitrie P. Lupașcu, Medicina babelor. Adunare de descântece, rețete de doftorii și vrăjitorii băbesci, Academia Română, București, 1890. 324. Chiar și copiii evrei au preluat credința că țiganii ar fura copii cu sacul. Iată ce notează scriitorul Elias Canetti, aducându-și aminte de copilăria sa, petrecută la Începutul secolului XX În mijlocul comunității evreilor sefarzi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
istov cu hotărâre oprite” ; cf. Rromathan. Studii despre rromi, vol. I, nr. 2, București, 1997, p. 115. 578. Simeon Fl. Marian, Mitologie românească, ediție Îngrijită de Antoaneta Olteanu, Editura Paideia, București, 2000. 579. Antoaneta Olteanu, Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie În context comparat, Editura Paideia, București, 1999. 580. Andrei Oișteanu, „The Image of the Jew in Romanian Traditional Culture. From Deicide to Infanticide”, În vol. The Jews in the Romanian History. Papers from the International Symposium, București, 30 septembrie - 4
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
primul rând, șaman și vrăjitor (brujo) nu sunt același lucru. Șamanul lucrează cu spiritele bune și face lucruri bune, iar vrăjitorul face lucruri rele. Șamanii, de regulă, într-adevăr trăiesc foarte mult (tatăl meu are deja 83 de ani), dar vrăjitorii, în schimb, trăiesc mult mai puțin decât restul oamenilor. Eu nu cunosc niciunul care să fi trăit mai mult de 60 de ani. E ca un fel de preț pe care îl plătesc pentru tot ceea ce fac în viață. Nu
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
trecut prin cap unele întrebări la care nu găseam răspunsuri precise. Una din ele se referea la concurenți: Sibiu și Bauru. Cunoșteam Sibiul și pe sibieni, oameni harnici, disciplinați, ordonați, vorbind atât românește, cât și nemțește, dar la capitolul imaginație, vrăjitorie, fenomenal, brazilienii erau de neegalat. Nu știu dacă ați asistat "pe viu" sau ați văzut la televizor carnavalul din Miercurea Cenușii din München sau cel de la Rio de Janeiro sau Salvador-Bahia. Carnavalul din Miercurea Cenușii e ceva alandala, grotesc, fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
fermecător al tradițiilor comediei antice, ale miturilor și legendelor asiatice Îmbinate cu improvizația commediei dell’arte. De aceea Gozzi convine de minune operei, care este prin esența sa o artă a convenției și a imaginației. Scenariile lui pline de exotism, vrăjitorie, miracol și călătorii imaginare au inspirat nu doar pe compozitori, ci și pe regizori. Cearta celor doi venețieni faimoși (Goldoni era un burghez Înstărit și foarte popular printre venețienii de rând, angajat În activitățile sociale, pe când Gozzi făcea parte din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
În apărarea blândului Iisus, au aprins ruguri ce te sufocă prin fumul de carne arsă... În ipocrizia lor, "să nu păcătuiască vărsând sânge" cum scrie la Biblie, îi frig pe jăratec. Oricine îndrăznește să gândească liber este acuzat de erezie, vrăjitorie, dat pe mâna "Măicuței Inchiziții". Nu faptele rele ale omului îi înspăimântă, cât ideile noi, "ideile periculoase ce infectează omenirea". Îi ard pe rug, dar ei nu-și dau seama că nu s-a făurit lanț să cetluiască gândul, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
tău!" Până când?! suspină ea. Până când?! Și-apoi?!... Apoi?! Ce va fi apoi?! Ștefan o mângâie pe creștet: Aiasta-i? Adevărul e că "Măritul Domn și Stăpân" e ostatic în mica colivie cu totul și cu totul de aur. Cât despre "vrăjitorie", nu știu, zău, care pe care... Doar popa să mă mai dezlege să nu-mi pierd de tot capul, că nu mai răspund de mine! Da... Măritul Domn și-a plecat ochii asupra mea, păcătoasa... Sunt atât de fericită și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
întreabă Ștefan stupefiat. Cu lupii?! Daniil zâmbește enigmatic: Ne cunoaștem... Și eu în felul meu -, și eu sunt un lup singuratic, adaugă Sihastrul și iese. Ștefan bagă sabia în teacă și mormăie: "Vorbesc cu lupii"... Îi solomonește... Aiasta-i curată vrăjitorie! Ștefan dă ocol chiliei. A rămas singur... Singur cu Iisus... Se oprește, se proțăpește înaintea Lui, încrucișează brațele la piept și, ironic, impertinent chiar, îi vorbește: Plecăciune Mântuitorule! Plecăciune! Acu, Iisuse din Nazaret, între noi doi! Și Tu m-ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]