981 matches
-
Practici magice și religioase de apărare, București, Ed. Paideia, 1998. BUTURĂ, Valer, Cultură spirituală românească, București, Ed. Minerva, 1992. CAILLOIS, Roger, Les jeux et les hommes, Paris, Gallimard, 1958. CAMUS, Dominique, Puteri și practici vrăjitorești. Anchetă asupra practicilor actuale de vrăjitorie, traducere de Muguraș Constantinescu, prefață de Louis-Vincent Thomas, Iași, Ed. Polirom, 2003. CANDREA, I.-A., Folclorul medical român comparat. Privire generală. Medicina magică, București, Ed. Casa Școalelor, 1944. CAQUOT, André, LEIBOVICI Marcel, La divination, Paris, Presse Universitaire de France, 1968
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în Le Monde, 1976. DÉROUAULT, Florence, Croyance et voyance à Paris et en region parisienne de nos jours, directeur d'études Philippe Boutry, 1999. Rev. Descoperă, Anul III, Nr. 10 (28), noiembrie, 2005. DIKOL, Christian și Miriam, Magia neagră și vrăjitoria. Despre facerea și desfacerea vrăjilor descântece și ritualuri, Iași, Ed. Polirom, 2005. Dicționarul explicativ al limbii române, București, Ed. Academiei R.S.R., 1975. DROUOT, Patrick, Șamanul, fizicianul și misticul, traducere de Radu-Călin Bacali, București, Ed. Humanitas, 2003. DUMÉZIL, Georges, La Religion
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
traducere de Mariana Noica, cu o prefață de Georges Dumézil și un cuvânt înainte al autorului, București, Ed. Humanitas, 1992. ELIADE, Mircea, Imagini și simboluri, traducere de Alexandra Beldescu, prefață de Georges Dumézil, București, Ed. Humanitas, 1994. ELIADE, Mircea, Ocultism, vrăjitorie și mode culturale, traducere de Elena Bortă, București, Ed. Humanitas, 1997. ELIADE, Mircea, Șamanismul și tehnicile arhaice ale extazului, traducere de Brîndușa Prelipceanu și Cezar Baltag, București, Ed. Humanitas, 1997. ELIADE, Mircea, Făurari și alchimiști, traducere de Maria și Cezar
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
2002. Molniacul MORGAN, Lewis, La société archaïque, Paris, Anthropos, 1971. MORIN, Edgar (coord.), La croyance astrologique moderne. Diagnostic sociologique, Lausanne, Edition l'Age d'Homme, 1981. MORIN, Edgar, rev. Société (N. 42), Paris, Dumond, 1993. MUCHEMBLED, Robert (coord.), Magia și vrăjitoria în Europa din Evul Mediu pînă astăzi, traducere de Maria și Cezar Ivănescu, București, Ed. Humanitas, 1997. MUCCHIELLI, Roger, Fața omului și caracterul, traducere, avanprefață și note Leonard Gavriliu, prefață de Nicolá Pende, București, Ed. IRI, 2000. NARBY, Jeremy, Șarpele
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
psaltirea. Imaginarul cărții în cultura tradițională românească, București, Ed. Paralela 45, 2001. OLINESCU, Radu, Știință contra paranormal? București, Ed. Amaltea, 2003. OLTEANU, Antoaneta, Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, București, Ed. Paideia, 1998. OLTEANU, Antoaneta, Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat, București, Ed. Paideia, 1999. OTESCU, Ion, Credințele țăranului român despre cer și stele, București, Ed. Paideia, 2002. OTTO, Rudolf, Despre numinos, traducere de Silvia Irimia și Ion Milea, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1996. OTTO, Rudolf, Sacrul, traducere de
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
la români, București, Ed. Saeculum I.O., 1997. PAPADIMA, Ovidiu, " Motivul "scrierii pe cer" în literatura universală și în folclor", în rev. Folclor literar, Timișoara, 1967. PARETO, Vilfredo, Traité de sociologie générale, Paris, Payot, vol. I-II, 1933. PAULOU, Jean, Vrăjitoria, traducere de Ofelia Screciu, Timișoara, Editura de Vest, 1992. PAVELESCU, Gheorghe, "Cercetări folclorice în județul Bihor", în Anuarul Arhivei de folclor, VII, Cluj, 1945. PERETZ, Henri, Metodele în sociologie. Observația, traducere de Cristina Gavriluță, Iași, Editura Institutului European, 2002. RAINEAU
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
V, traducere de N.I. Barbu, București, Ed. Științifică, 1996, p. 103. 33 Marcus Tullius Cicero, op. cit., p. 20. 34 Ibidem. 35 Ibidem. 36 Ibidem, p. 63. 37 Auguste Bouché-Leclercq, op. cit. 38 Ibidem, p. 17. 39 Robert Muchembled (coord.), Magia și vrăjitoria în Europa din Evul Mediu pînă astăzi, traducere de Maria și Cezar Ivănescu, București, Ed. Humanitas, 1997, pp. 15-19. 40 Ibidem, p. 7. 41 Ibidem, p. 18. 42 Ioan Petru Culianu, în Eros și magie în Renaștere. 1484, ed. cit
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Fenomenul devine cu atât mai important cu cât în joc este pusă imaginea divinității. Securitatea magică prin apelul la supranatural se profilează ca o modalitate eficientă prin care omul își asigură protecția, liniștea și pacea. 44 Marie-Sylvie Dupont-Bouchat, "Diavolul îmblînzit. Vrăjitoria reconsiderată. Magia și vrăjitoria în secolul al XIX-lea", în Robert Muchembled, op. cit., p. 246. 45 Marie-Sylvie Dupont-Bouchat, op. cit., p. 258. 46 Ibidem. 47 Irina Nemeti, Calea zânelor. Moșteniri antice în mitologia românilor, prefață de Mihai Bărbulescu, Cluj-Napoca, Presa Universitară
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mai important cu cât în joc este pusă imaginea divinității. Securitatea magică prin apelul la supranatural se profilează ca o modalitate eficientă prin care omul își asigură protecția, liniștea și pacea. 44 Marie-Sylvie Dupont-Bouchat, "Diavolul îmblînzit. Vrăjitoria reconsiderată. Magia și vrăjitoria în secolul al XIX-lea", în Robert Muchembled, op. cit., p. 246. 45 Marie-Sylvie Dupont-Bouchat, op. cit., p. 258. 46 Ibidem. 47 Irina Nemeti, Calea zânelor. Moșteniri antice în mitologia românilor, prefață de Mihai Bărbulescu, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2004, p. 38
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
românească, București, Ed. Minerva, 1983; Elena Niculiță-Voronca, Datinele și credințele poporului român, vol. I, Cernăuți, 1903 etc. 50 Marie-Sylvie Dupont-Bouchat, op. cit., p. 257. 51 Georges Balandier, Le Détour. Pouvoir et modernité, Paris, Fayard, 1985. 52 Ibidem. 53 Mircea Eliade, Ocultism, vrăjitorie și mode culturale, traducere de Elena Bortă, București, Ed. Humanitas, 1997, p. 79. 54 Edgar Morin, apud Mircea Eliade, op. cit., p. 81. 55 Mihaela Paraschiv, "Studiu introductiv" la Marcus Tullius Cicero, op. cit., pp. 17-18. 56 O seamă de lucrări de
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
este cel al astrologului Elizabeth Teissier. Ea a afirmat în diverse situații că a fost multă vreme astrologul personal al președintelui francez Mitterand, jucând, din cât se pare, rolul unui adevărat consilier. 110 Antoaneta Olteanu, Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat, ed. cit. 111 Alexandru Ofrim, Cheia și psaltirea. Imaginarul cărții în cultura tradițională românească, București, Ed. Paralela 45, 2001. 112 A se vedea în acest sens o serie de lucrări precum: Nicole Edelman, Voyantes, guerisseuses et visionnaires
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sau, pur și simplu, analize ale fenomenului divinatoriu din diverse perspective. Dintre ele se detașează cea a cunoscutului antropolog francez Jeanne Favret-Saada. Sistemul conceptual și argumentativ al autoarei aduce noutăți din punctul de vedere al înțelegerii fenomenului divinatoriu și al vrăjitoriei. În plus, metoda de analiză și de culegere a informațiilor folosită de J. Favret-Saada pune la dispoziție un material bogat și convingător. 113 Peter Berger, Thomas Luckman, Construirea socială a realității, București, Ed. Univers, 1999. 114 A se vedea în
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
45). 140 Ibidem, p. 94. 141 Ibidem, p.102. 142 Ibidem, p. 110. 143. Cele două tendințe "opuse dar nu exclusive" (Claudine de France, op. cit., p. 271) caracterizează deopotrivă filmul etnografic și utilizarea cinematografiei în științele socio-umane. 144 Jean Palou, Vrăjitoria, traducere de Ofelia Screciu, Timișoara, Editura de Vest, 1992, p. 108. 145 Isambert, Vechi legi franceze, T. XIX, apud Jean Palou, op. cit., p. 110. 146 Achim Mihu, Antropologie culturală, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 2002, p. 223. 147 Din cele 120 de
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
p. 21. 152 Ibidem. 153 De exemplu, cunoscutul antropolog englez Edward B. Tylor, în Primitive culture (Londra, 1903, vol. II), nu face nici o distincție între magie și științele oculte în general. 154 Antoaneta Olteanu, în Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat, ed. cit., folosește sintagma magie divinatorie și o pune față în față cu diferitele practici vrăjitorești. Având în comun "tentația ocultului", cele două categorii evoluează în registre diferite: prima cochetează cu cunoașterea în formele sale subtile și
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Jocurile minții. Istoria ideilor, teoria culturii, epistemologie, ediție îngrijită de Mona Antohi și Sorin Antohi, studiu introductiv de Sorin Antohi, Iași, Ed. Polirom, 2002, pp. 147-169. 182 J. Maxwell, Magia, ed. cit. 183 Christian și Miriam Dikol, Magia neagră și vrăjitoria. Despre facerea și desfacerea vrăjilor descântece și ritualuri, Iași, Ed. Polirom, 2005, p. 8, Cei doi se prezintă ca fiind cunoscători avizați în domeniu, numindu-se parapsihologi, astrologi, bioterapeuți, inițiați în tainele științelor oculte astrale, ale tarotului și oniromanției, ale
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
inițiați în tainele științelor oculte astrale, ale tarotului și oniromanției, ale practicilor ritualurilor magiei albe, ale exorcismelor și purificărilor antimalefice. Lista lucrărilor lor este impresionantă: Manual de bioterapie și terapii complementare, 2004; Înalta și mica divinație, 2004; Între magie și vrăjitorie înalta divinație, 2005; Protecția magică, 2005, toate apărute la București, Ed. Antet; Manual de radiestezie, 2005; Manualul vindecătorului bioterapeut, 2005, publicate la Iași, Ed. Esoteris. 184 Amintim aici doar câteva dintre scrierile reprezentative: J.G. Frazer, Creanga de aur, ed. cit
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ed. cit.; Claude Lévi-Strauss, Antropologia structurală, traducere de I. Pecher, prefață de Ion Aluaș, București Ed. Politică, 1978; Mircea Eliade, Istoria ideilor și credințelor religioase, traducere de Cezar Baltag, București, Editura Științifică și Enciclopedică, vol. III, 1988; Mircea Eliade, Ocultism, vrăjitorie și mode culturale, ed. cit.; Ioan Petru Culianu, Eros și magie în Renaștere. 1484, ed. cit.; Dominique Camus, Puteri și practici vrăjitorești. Anchetă asupra practicilor actuale de vrăjitorie, traducere de Muguraș Constantinescu, prefață de Louis-Vincent Thomas, Iași, Ed. Polirom, 2003
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Baltag, București, Editura Științifică și Enciclopedică, vol. III, 1988; Mircea Eliade, Ocultism, vrăjitorie și mode culturale, ed. cit.; Ioan Petru Culianu, Eros și magie în Renaștere. 1484, ed. cit.; Dominique Camus, Puteri și practici vrăjitorești. Anchetă asupra practicilor actuale de vrăjitorie, traducere de Muguraș Constantinescu, prefață de Louis-Vincent Thomas, Iași, Ed. Polirom, 2003; Carlo Ginzburg, Istorie nocturnă. O interpretare a sabatului, traducere de Mihai Avădanei, postfață de Valeriu Gherghel, Iași, Ed. Polirom, 1996; Aniela Jaffe, Apariții de spirite și semne prevestitoare
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Polirom, 1996; Aniela Jaffe, Apariții de spirite și semne prevestitoare, traducere de Daniela Ștefănescu, prefață de C.G. Jung, București, Ed. Humanitas, 1999; Jean Servier, Magia, traducere de Bogdan Geangalău, prefață de Nicu Gavriluță, Iași, Editura Institutului European, 2001; Jean Palou, Vrăjitoria, ed. cit.; Marc Augé, Religie și antropologie, traducere și prefață de Ioan Pânzaru, București, Ed. "Jurnalul Literar", 1995; Marc Augé, Le Dieu objet, Paris, Flammarion, 1988; Surse orientale, Lumea vrăjitorului, traducere de Laurențiu Zoicaș, București, Ed. Symposion, 1996; Marcel Mauss
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
1996; Jean-Paul Krivine, "Mars ne s'interesse pas aux sportifs", în rev. Cahiers Rationalistes, Paris, janvrier, 1999, pp. 6-12. 186 Jeanne Favret-Saada, José Contreras, Corps pour corps, Paris, Gallimard, 1981, p. 359. 187 Antoaneta Olteanu, Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat, ed. cit., p. 8. 188 Alexandra David-Neel, Inițiații Tibetului, ed. cit., p. 24. 189 Ibidem. 190 Ioan Petru Culianu, Gnozele dualiste ale Occidentului, traducere de Tereza Petrescu, cuvânt înainte al autorului, postfață de H.-R. Patapievici, București
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mortului. Ritual, poetică și cultură populară în Transilvania, traducere Mircea Boari, Runa Petringenaru, Georgiana Fârnoagă, West Paul Barbu, Iași, Ed. Polirom, 1998. 215 Robert Muchembled, op. cit., p. 277. 216 Dominique Camus, Puteri și practici vrăjitorești. Anchetă asupra practicilor actuale de vrăjitorie, ed. cit.. 217 Ibidem, p. 85. Autorul face o serie de aprecieri cu privire la relația dintre divinație și vrăjitorie, pe baza rezultatelor cercetării: Dacă ghicitorii sunt specialiști prin excelență în interpretarea prin vise a viziunii lumii de dincolo, vrăjitorii practică uneori
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Iași, Ed. Polirom, 1998. 215 Robert Muchembled, op. cit., p. 277. 216 Dominique Camus, Puteri și practici vrăjitorești. Anchetă asupra practicilor actuale de vrăjitorie, ed. cit.. 217 Ibidem, p. 85. Autorul face o serie de aprecieri cu privire la relația dintre divinație și vrăjitorie, pe baza rezultatelor cercetării: Dacă ghicitorii sunt specialiști prin excelență în interpretarea prin vise a viziunii lumii de dincolo, vrăjitorii practică uneori metode analoage" (p. 85). Cercetările făcute de Dominique Camus și Jeanne Favret-Saada evidențiază, în cele din urmă, actualitatea
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
renegați, fiind și primul care face un rechizitoriu documentat împo- triva acestei secte. El și-a scris lucrarea în vremea frămîntărilor civile romane și susține în textele ajunse pînă la noi, că adunările creștinilor erau adevărate cuiburi unde se cultiva vrăjitoria, lipsa de patriotism și de loialitate față de imperiu, frățiile acestora fiind organizații ilicite potrivit legilor romane. În timpul lui Augustus au fost desființate toate societățile cu excepția celor fu-nerare. Acestea puteau să se adune o dată pe lună cînd se strîngea cotizația dar
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
încadrate în tipologia maleficului, deși bătrâna insistă mai mult pe ideea moralității, a nobleții, „nobilitas sola est atque unica virtus” fiind o temă frecventă în romanele medievale. 419 „Femeia mică și bătrână simbolizează tot ce se opune luminii: întuneric, noapte, vrăjitorie, e totodată imaginea rebeliunii, a dezordinii, a impurității.”420 Lumea magică a zânelor, pe care o surprinde târgoveața în istorisirea sa, era una a permisivității totale, în care dragostea nu era un 417 Ibidem, p. 305. 418 Ibidem, p. 307
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
religieuse des individus et de la societe” Jean-Claude Schmitt, Le corps, les rites, les rêves, le temps. Essais d’antropologie medievale, Editions Gallimard, 2001, p. 296. 139 așadar rol de analepsă, dar și de prolepsă. Credința în magie 516 sau în vrăjitorie este de asemenea prezentă în aceste universuri duale, oscilante între angelic și demonic. Există vrăjitori cu puteri aparte (VIII. 9), care pot face veritabile minuni atunci când sunt plătiți, dar pot fi și generoși (X. 5). În Povestirea răzeșului, din opera
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]