196,978 matches
-
soră și mama sa, m-a recomandat, femeile au fost foarte bucuroase când au auzit cine sunt, Întrebându-mă ce face mama cu sănătatea și alte lucruri În legătură cu familia și au bufnit În râs: - El e Valeriu cu care a vrut să te culce madam Anania? - Hei, hei, lăsați asta, el e. - Da, se vede foarte periculos, a zis sora sa Înghiontindu-se cu maică-sa. Emilia s-a pus pe plâns și a fugit. Femeile mi-au adus un lighean
Amintiri de la circ. In: Editura Destine Literare by Valeriu Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_349]
-
și mi-a zis: - Vezi măi mamă ce bine e să fi cuminte ca și unchii tăi (Mitica și Valeriu Anania, n.r.), te și descurci În viață, te distrezi, și-ți va fi bine. Cu mintea mamă, ai tot ce vrei, tot ce râvnești. Cu prostia, te Înnămolești oriunde și oricând În viață. Și apoi, a continuat cu ce auzisem de mai multe ori de la ea, vorbele ei favorite: - A fi om, e lucru mare. A fi domn, e o Întâmplare
Amintiri de la circ. In: Editura Destine Literare by Valeriu Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_349]
-
primei etape a nebuniei, vechile impresii ale lui Lenau reapar. Fondul religios al naturii sale se revelează ca în timpul copilăriei, ,, Când într-o zi, spune Emilia, i-am amintit sursa oricărei consolări, mi-a spus: Nu este posibil, eu aș vrea, chiar am o mare dorință pentru asta, dar nu pot să mă rog." Câteva zile mai târziu el a venit într-o dimineață foarte vesel spre mine și mi-a spus: "Emilia, în această noapte o rază luminoasă a căzut
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
că Toyota de partid a liderului PNȚCD are ACD la combinația de litere, prescurtare pentru ALIANȚA CREȘTIN DEMOCRATĂ, fostul partid al dlui Ciorbea. N-a avut bani fiul rătăcitor al țărăniștilor să reînmatriculeze mașina sub prescurtarea PNȚ ori dl Ciorbea vrea să arate că nu s-a întors la matcă cu mîna goală? * O jalnică mărturisire face patronul ziarului CURENTUL, Mihai Iacob. Acesta este și patronul ziarului MONITORUL DE VRANCEA. El își asumă paternitatea acțiunii de a fi predat directorului postului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
cum ar fi "Prințul Egiptului", "Antz" și oscarizatul "Shreck". Dar, arată producătorul Jeffrey Katzenberg - unul dintre fondatorii DreamWorks SKG (alături de Steven Spielberg și David Geffen) -, "computerul nu este autoputernic când e vorba de animație tradițională. Prin acest film animat am vrut sa îmbin animația realizată de mână cu tehnologia actuala, pentru a crea un film care să fie potrivit pentru ambele concepții. Am căutat un cuvant potrivit pentru această situație. Consider că este vorba despre o reinventare a animației tradiționale, astfel
Trei filme de vacanță by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14883_a_16208]
-
multe ori nici noi nu știm de ce ne schimbăm. Sîngele o fi de vină. - Eu știu de ce m-am schimbat. Aici, interlocutorul meu a șovăit și ochii lui plini de vioiciune m-au privit o clipă pătrunzător, ca și cum ar fi vrut să mă cerceteze pînă-n rărunchi. După un moment de pauză a continuat: - Îmi făgăduiți că nu veți istorisi nimănui ceea ce vă voi spune acum, decît după moartea mea, asta în cazul în care dumneavoastră veți trăi mai mult decît mine
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
privindu-mă, o vreme, pînă cînd totul a început să dispară din fața ochilor mei, pînă cînd chiar conștiința mea a început să dispară. Universul se oprise în loc. Înnebunit de groază, mi-am încleștat mîinile de brațele fotoliului, ca și cum aș fi vrut să mă agăț de o lume care fugea de mine, însă nu am simțit atingerea acestor brațe. Am înțeles atunci că era moartea. Își trase din nou răsuflarea. - Cînd mi-am revenit în simțiri, m-am trezit așezat acolo, unde
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
că această întîmplare nu a avut nimic simbolic în ea. Pentru că, în alt sens, totul e simbolic, după cum totul e miraculos, misterios și halucinant. - Dar cum vă explicați asta? - Tocmai asta e, că nici nu-mi explic și nici nu vreau să îmi explic. Nu știu de ce oamenii se încăpățînează să-și explice lucrurile. În toate raționamentele noastre este inclus postulatul conform căruia e cu neputință să se întîmple ceea ce e de neînchipuit, în vreme ce e posibil să se întîmple ceea ce poate
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
se abată o furtună, nu un taur furios, iar umbrela mea s-a udat cu ultimele picături de ploaie. Mai tîrziu am pierdut această umbrelă, ca de altfel și pe cele dinaintea ei, în pofida faptului că se deschidea automat. Acum vreau să verific dacă nu cumva aș putea găsi o umbrelă care, odată pierdută, se întoarce automat la stăpînul ei sau care nici să nu se deschidă, nici să nu se-nchidă pentru cel care o ia fără să-i aparțină
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
o ,,criză" a publicației, pe care un conflict între generații ar pune-o în pericol. În fine, n-am scăpat de recomandări utile: după 1989, o revistă e musai să devină partizană, apărînd o ,,ideologie" literară, de pildă, postmodernismul, dacă vrea ca, fiind a tuturor, să nu fie a nimănui. Am cules aceste păreri dintr-un articol al lui Mircea Cărtărescu din Curentul (10-11 august) și dintr-o notă redacțională din Observator cultural (13-19 august). Ar fi cîte ceva de spus
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
ne întrebăm de ce deosebirea de vederi, polemica ar ține neapărat de ,,criză internă". Dacă gîndim așa, probabil că am găsi niscai crize pe la toate publicațiile adevărate. Problema e că la România literară se practică o anumită transparență. ,,Tinerii" scriu ce vor, ,,bătrînii" cred ce vor. Dar nu se face nici o cenzură. Se apără, uneori, interesul publicației, linia ei morală de conduită. Atît. Și dacă directorul nu e de părerea cronicarului, asta nu înseamnă că-i ia cronica. Pînă una-alta, așa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
de vederi, polemica ar ține neapărat de ,,criză internă". Dacă gîndim așa, probabil că am găsi niscai crize pe la toate publicațiile adevărate. Problema e că la România literară se practică o anumită transparență. ,,Tinerii" scriu ce vor, ,,bătrînii" cred ce vor. Dar nu se face nici o cenzură. Se apără, uneori, interesul publicației, linia ei morală de conduită. Atît. Și dacă directorul nu e de părerea cronicarului, asta nu înseamnă că-i ia cronica. Pînă una-alta, așa incoloră ideologic cum e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
ia cronica. Pînă una-alta, așa incoloră ideologic cum e, România literară se comportă democratic față de opinii. Cît privește valorile, aici nu încape... multiculturalism. Vîrsta, sexul și celelalte nu contează. Lipsa de parti pris ideologic nu exclude spiritul critic: nu vreau să fim partizani, nu publicăm doar postmoderni sau clasici, n-avem idei preconcepute privitoare la modalitățile artistice. Dar ținem la spiritul critic. Publicăm ce socotim noi că are valoare. Indiferent de... culoarea politică sau estetică. Presimțirile lui Ioan Rus Premiera
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
se probează inclusiv la indivizii ce nutresc rezerve mergînd pînă la detestare față de "modul de viață american": "Pentru mine singura explicație cît de cît valabilă ar fi, să zicem, că societatea americană reprezintă un anume viitor și că nimeni nu vrea, de fapt, să se întoarcă în trecut, oricît de nostalgic ar fi". Așadar ar interveni un fel de instinct al viitorului pe care Lumea Nouă l-ar satisface. Dar motivația imanentă a cărturarului Virgil Nemoianu e, desigur, cea care are
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
viu": "aceasta nu era scris doar așa, Lenin chiar era viu! El stătea deasupra clasei și-l privea". El chiar își dorește să sape un bordei în pădure și să fie partizan, crede că pionierii au cravatele tăiate din steag, vrea cu toată puterea să devină pionier. Chiar dacă tocmai în momentul (atît amînat) cînd este primit în organizație, Sașa nu-și poate lua ochii de la broasca tăiată dintr-un borcan cu formol din laboratorul de biologie în care are loc ceremonia
Amintiri despre copiii sovietici by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14948_a_16273]
-
splendidă tapiserie de secol XVII la "gospodăria de partid" nu a interesat pe nimeni. Trec prin fața Uniunii Scriitorilor, Casa Monteoru. Apare un tip hirsut ieșit, s-ar zice, direct din filmul Filantropica și-mi taie calea: "Dragostea mea, spune necunoscutul, vrei să te fac scriitoare?". Asta mi-ar mai lipsi!
Vara în capitală by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14935_a_16260]
-
în numărul de față al revistei, ca și de la alte articole, recenzii ori simple consemnări pe care criticii din noua generație le-au consacrat în ultima vreme unor scriitori din generațiile vechi. Nu numai în România literară, firește. Înainte de orice, vreau să fac cîteva precizări. Judecățile tinerilor critici nu sînt în discuție. Le aparțin și dau socoteală pentru ele. N-am de gînd să "apăr" pe nimeni, indiferent de ce cred eu însumi despre scriitorul în cauză sau despre operele lui recente
Scriitorii vechi și criticii noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14943_a_16268]
-
Gongora la Ezra Pound. În anumite epoci, precum aceea comunistă, această caracteristică a limbajului românesc ori poetic a fost exploatată conștient ca o formă de conturnare a cenzurii și de acces la adevărurile unei lumi bazate pe minciună. Și ce vrea să spună că un cititor contemporan privește ironic la "găselnițele" de acest fel? Să conteze cumva tinerii critici pe ideea că literatura evoluează? Asta îmi amintește de Natalie Sarraute care deplîngea ignorarea de către Dostoievski a tehnicilor de analiză psihologică din
Scriitorii vechi și criticii noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14943_a_16268]
-
voință ar fi că acest aspect duce la monotonie". Majoritatea observațiilor privesc lexicul, conotațiile sale stilistice: "extrasă nu sună bine în contextul medieval. este prea modern, prea medical, prea chirurgical. nu știu cu ce ai putea în-locui, dar dacă tot vrei să o ții cu neologismele atunci eu aș spune extirpată sau eviscerată". E recomandată evitarea repetițiilor de cuvinte sau procedee ("inversiunile prea abundente dau impresia de banalitate. Și folosești prea multe inversiuni"). Formele tradiționale de ritm și rimă nu sînt
Comentarii de poezie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14928_a_16253]
-
disprețuite, ba chiar primesc aprecieri ("ritmul si rima sunt impecabile") și sugestii. Toate aceste observații sînt implicite dovezi ale importanței acordate formei, expresiei, limbii. Discuțiile despre conținut sînt în minoritate - "ce sentimente redau poeziile"; Nu am înțeles nimic. Ce ai vrut să exprimi?"; "sper să nu fiu iar pus la zid, dar pentru că am dificultăți majore în întelegerea/ simțirea unor astfel de texte, aș dori să întreb dacă aici se vorbește despre iubire...". E interesant că sînt aproape absente taxinomiile, clasificarea
Comentarii de poezie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14928_a_16253]
-
și lansînd, la fiecare monedă care cădea lîngă ea, cîte un gutural "Săru'mîna!"... Apropo de țiganca noastră, se pare că vara lui 2002 a fost momentul de vîrf al "manifestărilor artistice" de genul ăsta, cu care i-am cadorisit, vrînd nevrînd, pe francezi (uneori reacția presei mi s-a părut stupefiantă; am citit într-un "Express", pe larg, cît de persecutați sînt bieții țigani în România, cît de frumos se comportă ei la Paris, prin comparație cu românii care, în
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
lansînd, la fiecare monedă care cădea lîngă ea, cîte un gutural "Săru'mîna!"... Apropo de țiganca noastră, se pare că vara lui 2002 a fost momentul de vîrf al "manifestărilor artistice" de genul ăsta, cu care i-am cadorisit, vrînd nevrînd, pe francezi (uneori reacția presei mi s-a părut stupefiantă; am citit într-un "Express", pe larg, cît de persecutați sînt bieții țigani în România, cît de frumos se comportă ei la Paris, prin comparație cu românii care, în schimb
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
stufos, procedeul devine imposibil. Un spectacol omorît de o traducere greoaie a fost Planeta tînărului rus Evgheni Griskoviets (dramaturg, regizor, actor), cu un monolog plin de umor și de poezie, ca o continuă divagație născută la fața locului, despre ce vrei și ce nu vrei, de la singurătate pînă la dragoste și înapoi... Omul pentru care festivalul a însemnat consacrarea internațională s-a numit Rodrigo Garcia. Dramaturg. Trei spectacole în "in", două în regie proprie. Are 38 de ani, e spaniol de
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
Un spectacol omorît de o traducere greoaie a fost Planeta tînărului rus Evgheni Griskoviets (dramaturg, regizor, actor), cu un monolog plin de umor și de poezie, ca o continuă divagație născută la fața locului, despre ce vrei și ce nu vrei, de la singurătate pînă la dragoste și înapoi... Omul pentru care festivalul a însemnat consacrarea internațională s-a numit Rodrigo Garcia. Dramaturg. Trei spectacole în "in", două în regie proprie. Are 38 de ani, e spaniol de origine argentiniană, e firav
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
Celan sau Gellu Naum cred că afirmația mea despre compromisuri nepermise pare blîndă. Nu este locul să discut calitatea traducerilor care, de asemenea, include bune realizări alături de ceea ce nemții numesc Pfuscherei și o selecție adesea neinspirată a textelor. Dar dacă vrei să știi cine a tradus un text ai mari dificultăți, pentru că traducătorii nu sînt menționați decît la cuprinsul deja descris. După o căutare migăloasă, constat că poemele lui C.V. Tudor sînt traduse din engleză (!) de �nimeni. Tot de mîntuială este
Cum reușim să ne facem de rîs by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14949_a_16274]