814 matches
-
numită " Salonul muzical Acasă - Lista lui Sava". Nu s-a sfiit să-și manifeste evreitatea în anii în care destui intelectuali evrei treceau pe vizavi, când întâmplarea îi aducea prin fața Templului Coral. Nici să protesteze public împotriva manifestărilor antisemite, negaționiste, xenofobe, răbufnind după '89. Din cele peste 40 de cărți dedicate muzicienilor lumii, care-i poartă semnătura, câteva, publicate de Hasefer - "Harpiștii regelui David", "Muzicieni pe acoperiș", "Variațiuni pe o temă de Chagall" -, sunt minienciclopedii despre valorile muzicale evreiești. Ultima perioadă
Iosif Sava () [Corola-website/Science/306135_a_307464]
-
deceniului al nouălea ). Sursele cecene afirmă că ne-cecenii sunt victime ale infractorilor de drept comun și care au nimic în comun cu mișcarea de independență. Mărturiile refugiaților ceceni din această perioadă contrazic această concluzie. . Lucru cert este că discursul xenofob al lui Dudaev și al colaboratorilor săi a jucat un anumit rol evenimentele acelor ani. În 1994, Președintele Rusiei Boris Elțîn a ordonat armatei să-și mobilizeze forțele (40.000 de militari) și să recucerească Cecenia. (Vezi Primul război cecen
Istoria Ceceniei () [Corola-website/Science/304854_a_306183]
-
alte confesiuni și popoare, împreună cu Patriarhul Justinian al României au jucat un rol activ în organizarea unui dialog în orașul Lucerna din Elveția, între biserica creștin-ortodoxă și evrei. În ultimii ani ai regimului ceaușist a continuat să militeze împotriva manifestărilor xenofobe, de ură interetnică, chiar și atunci când a trebuit să-și ridice vocea contra unor protejați ai regimului ca poetul Corneliu Vadim Tudor, scriitorul Eugen Barbu sau istoricul literar Dumitru Vatamaniuc. Numeroase distincții în țară și peste hotare (printre care și
Moses Rosen () [Corola-website/Science/305811_a_307140]
-
a declanșat odată cu lansarea cărții la sediul PRM din București. Președintele Academiei, prof. Eugen Simion a declarat că nu a știut și nici nu a aprobat această editare. Procuratura a demarat o anchetă "pentru publicarea de texte antisemite, antimaghiare și xenofobe". Prefectul de Iași, Corneliu Rusu-Banu, a interzis comercializarea cărții în librăriile din regiune. La protestele liderilor maghiari, romi și evrei, ziarul România Mare a replicat pe 24 august 2001 cu un lung articol care începea cu fraza: "„Față de încercările sioniste
Gheorghe Buzatu () [Corola-website/Science/305343_a_306672]
-
august 2001 cu un lung articol care începea cu fraza: "„Față de încercările sioniste de a pedepsi Academia Română pentru publicarea „Naționalistului” atragem atenția Mafiei evreiești: Lăsați România în pace!...”". Ulterior, C.V.Tudor și Vlad Hogea, au negat că ar fi fost xenofobi sau antisemiți. Buzatu nu s-a dezis. La sfârșitul lui iunie 2002, Gheorghe Buzatu a decis să submineze simpozionul organizat de Academia Română cu subiectul „Holocaustul și implicațiile sale pentru România” cu conferința "„«Holocaustul roșu» care a produs milioane de victime
Gheorghe Buzatu () [Corola-website/Science/305343_a_306672]
-
cu Mariana Brăescu, de asemenea scriitoare și dramaturg. În Raportul Comisiei prezidențiale pentru analiză dictaturii comuniste, Artur Silveștri este numit că unul dintre acei "scriitori, critici literări, artiști plastici, compozitori și sociologi" care "au susținut poziții autarhice și profund antiliberale, xenofobe și antiintelectuale". Artur Silveștri s-a născut în anul 1953 la Drăgănești-Vlașca, județul Teleorman. Într-un articol online a spus că unii îl considera "un personaj excentric, naiv și idealist". Artur Silveștri a studiat filologia la Universitatea din București, după
Artur Silvestri () [Corola-website/Science/314111_a_315440]
-
15 iulie 1996, Consiliul a adoptat Acțiunea comună (96/443/JAI) privind măsurile de combatere a rasismului și xenofobiei(1), prin care statele membre se angajează să asigure o cooperare juridică eficientă, în ceea ce privește delictele generate de un comportament rasist sau xenofob. (12) în vederea dezvoltării unor societăți democratice și tolerante, care să permită participarea tuturor persoanelor, fără deosebire de rasă sau origine etnică, acțiunile specifice privind discriminarea bazată pe originea rasială sau etnică trebuie să depășească accesul la activități desfășurate ca angajat
jrc4592as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89758_a_90545]
-
a negat drepturile legale ale populației evreiști.. Fostul minoritar român eliberat de sub asuprirea habsburgică și devenit politician propulsat la conducerea populației majoritare, și-a surclasat învățătorii în împilarea populațiilor minoritare. El s-a dovedit a fi un extremist de dreapta, xenofob, cu vederi fasciste și net antisemite. Istoricul Florin Constantiniu scrie în lucrarea "„O istorie sinceră a poporului român”" că marele poet Goga se înmlăștina, întrucât "„se credea și se voia un «duce» sau «führer» român”". Pașoptiștii, "bonjuriștii" și alți români
Octavian Goga () [Corola-website/Science/297356_a_298685]
-
în ultimii ani, s-au coagulat mișcări autonome - colective, fronturi, teatre politice, comune politice, cercuri, etc. - care combat modul acesta de a înțelege și de a face politicul. Islamofobia ca strategie inconștientă de desolidarizare „Nu vrem străini pe la noi!” - sloganul xenofob și islamofob ce a suprasaturat mediile de socializare în timpul așa-zisei crize a refugiaților nu e o aversiune față de străini. Nu este o manifestare a ceea ce structurile politice europene văd ca o lipsă „balcanică” de înțelegere a pluralității și multiculturalismului
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
ar fi putut da cu succes o lovitură de stat. Aceste evenimente au avut mai multe consecințe politice. "Siguranța Statului" a deschis un dosar despre istoric, informându-l pe prim-ministrul român Sturdza despre agitația naționalistă. Percepția că Iorga era xenofob i-a adus critici din partea unor cercuri moderat-tradiționaliste, în special în săptămânalul "Viața Literară". Ilarie Chendi și tânărul Eugen Lovinescu au ridiculizat afirmația conform căreia Iorga se credea superior; Chendi a criticat în special refuzarea scriitorilor pe criterii etnice și
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
și până la 21 ianuarie 1941, a aplicat strict legislația antisemită existentă și a înăsprit prigoana evreilor mult peste aceasta, dedându-se la acte similare cu cele comise, cu câteva luni mai devreme, de către comuniști în Basarabia evacuată. Conform ideologiei sale xenofobe, Mișcarea Legionară a reactivat și legislația împotriva comercianților armeni și greci. Ca urmare a politicii antilegionare din timpul dictaturii lui Carol al II-lea, Garda de Fier a ajuns la guvernare fără o seamă de lideri importanți care fuseseră eliminați
România în al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296818_a_298147]
-
desigur, în rândul dreptei. În 1919, un afiș celebru stigmatiza bolșevicul ca „omul cu cuțitul în dinți”. În Statele Unite ale Americii, "red scare," sau „Groaza Roșie”, a marcat anii imediat de după război și a contribuit la reacțiile autoritare, puritane și xenofobe (migranții erau văzuți ca purtători ai unui potențial „virus” bolșevic), care au marcat anii 1920. În Germania, în Ungaria, în Italia, forțele conservatoare, naționaliste sau fasciste, uneori aliate, pentru un timp, cu social-democrații ca la Berlin, s-au luptat pentru
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
când s-a plasat pe locul 2 în primul tur al alegerilor prezidențiale. A fost învins în al doilea tur de Ion Iliescu. A fost discipolul scriitorului Eugen Barbu. Este cunoscut prin izbucnirile sale temperamentale cu caracter necivilizat, naționalist și xenofob, combinate cu retorica sa de politică dură și atacuri la persoană (atât în publicații, cât și în aparițiile sale pe scena publică). A urmat cursurile Colegiului Național „Sfântul Sava” din București, pe care le-a absolvit în 1967. În 1971
Corneliu Vadim Tudor () [Corola-website/Science/297233_a_298562]
-
ministru generalul Averescu l-a propus pe Antonescu ca atașat militar la Paris. Propunerea a fost respinsă în urma raportului nefavorabil al observatorului militar al Franței la București, generalul Victor Pétin, care îl descria drept personalitate negativă, „extrem de orgolios, șovin și xenofob”. Postul a fost acordat colonelului Șuțu, care l-a deținut până în 1922, când acesta a părăsit Franța și postul i-a revenit lui Antonescu, de data aceasta fără opoziție. Între 1923 și 1926, Antonescu a fost atașatul militar al României
Ion Antonescu () [Corola-website/Science/297423_a_298752]
-
urme și măsluire a istoriei din cadrul Ministerului Afacerilor Externe condus de Mihai Antonescu, prezentând un produs purificat, distilat, reconstituit de la "umanizare" la "martirizare" și "sanctificare". "Mareșalul" a fost prezentat ca: Ordonanța de Urgență nr. 31, interzice "organizațiile rasiste, fasciste și xenofobe și monumentele care onorau pe condamnații pentru crime contra umanității". Această ordonanță, care impune eliminarea busturilor și monumentelor lui Antonescu și redenumirea unor străzi, a stârnit dispute în presă, pe tema interzicerii cultului criminalilor de război. Conținând ambiguități, ordonanța putea
Ion Antonescu () [Corola-website/Science/297423_a_298752]
-
numai 60 au fost găsite originale, 32 au fost reconcepute total și la multe altele s-au făcut adnotări, completări, eliminări și schimbări de cuvinte și fraze în scopul de a-l prezenta pe filosof ca un promotor al nazismului, xenofob, antisemit, cu vederi de extremă-dreapă, în profundă contradicție cu ideile lui Nietzsche și în concordanță cu propriile ei vederi. Ideologii naziști s-au grăbit să preia și să se împăuneze cu filosofia falsificată a lui Nietzsche. Un mic exemplu: în
Friedrich Nietzsche () [Corola-website/Science/297518_a_298847]
-
au refuzat nemulțumiți. Conducerea Bisericii Ortodoxe Elene a hotărât să refuze oferta făcută de statul român, în speranța că Puterile garante vor interveni. În final călugărilor nu li s-a mai plătit nimic. Pentru a nu avea aparența unei legi xenofobe, au fost secularizate deopotrivă și averile mănăstirilor românești, care nu țineau de greci. Măsura a suscitat protestele vehemente ale Turciei, dar, în ciuda acestora, Cuza a mers înainte cu aplicarea ei. Moșiile recuperate au format „Domeniile Statului”. O bună parte dintre
Secularizarea averilor mănăstirești () [Corola-website/Science/321442_a_322771]
-
legației britanice în Japonia, pe lângă ministrul plenipotențiar Rutherford Alcock. Carieră să diplomatică a fost însă întreruptă în mod brutal, încă de la debutul ei, când, în 3 iulie 1861 noaptea, sediul legației la Edo a fost atacat pe neașteptate de localnici xenofobi din clanul Mito. Neavând la îndemână pistoalele care erau încuiate în valiză, Oliphant a sărit afară cu un bici de vânătoare în mână. Atacat de săbiile grele ale unor ronini, era cât pe ce să fie omorât. O bârnă invizibilă
Laurence Oliphant () [Corola-website/Science/328032_a_329361]
-
suspendată, le duce la Baza de Tranzit de lângă Tau Ceti. Acolo, oamenii sunt împărțiți în două grupuri bazate pe gradul de xenofobie dovedit pe parcursul călătoriei. Ambele grupuri urmează a rămâne la Baza de Tranzit pentru a fi studiate, dar grupul xenofob va fi separat pentru a nu avea contact cu alte inteligențe extraterestre. Pentru cei din celălalt grup, a căror minte este mult mai deschisă, Baza de Tranzit oferă accesul la o imensă bibliotecă în care sunt stocate detalii despre originea
Război pe Rama () [Corola-website/Science/330829_a_332158]
-
a publicat cartea elevului său, deputatul PRM Vlad Hogea, "Naționalistul", o culegere de articole care apăruseră în revista „România Mare”, printre care "„Care Holocaust?”", "„Acești evrei care ne conduc viața”" etc. România de după 1989 văzuse inundarea librăriilor cu scrieri virulent xenofobe, antisemite, naziste și neonaziste, ca „Mein Kampf”, „Protocoalele înțelepților Sionului” etc., deci "Naționalistul" ar fi putut trece neobservat dacă Buzatu nu s-ar fi folosit de o stratagemă: pentru a amplifica provocarea, el a tipărit cartea lui Hogea la o
Antisemitismul în România () [Corola-website/Science/333829_a_335158]
-
la sediul PRM din București (vezi: Jurnalul Național, 25 august 2001). Președintele Academiei, prof. Eugen Simion, a declarat că nu știuse nimic și că nu aprobase editarea cărții. Procuratura a demarat o anchetă "pentru publicarea de texte antisemite, antimaghiare și xenofobe". Prefectul de Iași, Corneliu Rusu-Banu, a interzis comercializarea cărții în librăriile din județ.. La protestele liderilor maghiari, romi și evrei, „România Mare” (24 august 2001) a publicat, ca replică, un articol lung care începea cu fraza: "„Față de încercările sioniste de
Antisemitismul în România () [Corola-website/Science/333829_a_335158]
-
ca replică, un articol lung care începea cu fraza: "„Față de încercările sioniste de a pedepsi Academia Română pentru publicarea „Naționalistului” atragem atenția Mafiei evreiești: Lăsați România în pace!...”". Ulterior, Corneliu Vadim Tudor și Vlad Hogea au negat că ar fi fost xenofobi sau antisemiți. Toată această propagandă antisemită, lipsită de substrat într-o țară golită de evrei, ar fi putut fi considerată inutilă dacă se face abstracție de doi vectori care o acționează: Acest al doilea motiv a ridicat negarea Holocaustului român
Antisemitismul în România () [Corola-website/Science/333829_a_335158]
-
prin studiul istoriei, care , astfel că Este de menționat totuși că într-o epocă astfel cum a fost sfertul de secol de după Unirea Principatelor, naționalismul promovat prin ideile lui Bărnuțiu și directivele pedagogice ale lui Melidon a căpătat inclusiv accente xenofobe, materializate atât în cărțile de citire și manualele de istorie scrise pentru școală primară, cât și prin mesajele diseminate în școlile elementare de către cadrele didactice convertite la rolul de apostoli ai românismului. Punând în practică ideile sale în ceea ce privește pedagogia națiunii
George Radu Melidon () [Corola-website/Science/333182_a_334511]
-
(în traducere "„Nu știu nimic”") a fost un partid politic naționalist (nativist) din Statele Unite existent pe parcursul anilor 1845 - 1860 (între 1855 și până la destrămare s-a numit American Party). A fost „alimentat” de sentimentele xenofobe ale americanilor albi față de cei negri. Și-a primit numele dat, deoarece la întrebarea cu privire la activitățile partidului, reprezentanții săi trebuiau doar să răspundă: „Eu nu știu nimic”. Mișcarea politică a apărut în mare parte datorită existenței la acel moment, în
Know Nothing () [Corola-website/Science/332499_a_333828]
-
republicani să i se alăture sau să riște o furie disprețuitoare. Trump a fost ridiculizat, atunci când și-a lansat campania pentru fotoliul de la Casa Albă acuzându-i pe mexicani că-și trimit "violatorii și criminalii" în Statele Unite, însă aceste declarații xenofobe i-au adus puncte în sondaje. El a fost aspru criticat după ce a sugerat că unele moschei ar trebui să fie închise, iar musulmanii din Statele Unite monitorizați, dar astfel și-a consolidat statutul de favorit al republicanilor. Până la urmă aceste
Scandal. Donald Trump vrea să interzică accesul musulmanilor în SUA by Elena Bârsan () [Corola-website/Journalistic/104327_a_105619]