830 matches
-
cu acuitate și între cele două războaie, rămâne foarte actuală și azi. Prezența unor importante caracteristici rurale este semnalată critic și de diferiți observatori actuali (recent Stelian Tănase). Deoarece de aici provin o serie de obstacole capitale: izolaționismul, naționalismul etnicist, xenofobia (cu vechi reflexe și antisemite), antioccidentalismul agresiv. în genere, toate barierele și forțele, care se opun direct și indirect integrării euroatlantice. Pe toate planurile. Despre oraș, o întreagă ideologie țărănistă sămănătoristă-poporanistă a întreținut mituri perimate și prejudecăți grave. Pentru a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cu superficialitatea, indolența și indiferența cu care ne urmărim interesele naționale specifice 21. Obstacolul naționalist are profunde consecințe socio politice și, mai ales, implicații ideologice: rezistența vechilor structuri pe de o parte, intensificată de virulența național comunismului pe de alta. Xenofobia, antisemitismul, șovinismul și specificul agresiv, antioccidentalismul și mitul luminii care vine de la răsărit se opun radical oricărei integrări europene reale și în adâncime. în plus, orice naționalism de acest tip alunecă, inevitabil, în extremism. Partida se joacă deci, încă o dată
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
loc sau situație și anume: * claustrofobia (spații închise); * arahnofobia (păianjeni); * ofidiofobia (șerpi); * acrofobia (înălțimi); * nozofobia (boală); * misofobia (murdărie sau alte surse de infecție); * brontofobia (fulgere, tunete); * nictofobia (întuneric); * ailurofobia (pisici); * chinofobia (câini); * insectofobia (insecte); * avisofobia (păsări); * echinofobia (cai); * tanatofobia (moarte); * xenofobia (străini); * autofobia (propria persoană). 10.3.1. Fobiile specifice Oamenii pot dezvolta fobii în privința mai multor lucruri. Au fost introduse multe nume specifice pentru diverse tipuri de fobii specifice. Cele mai multe dintre fobii se încadrează în una din categoriile (APA, 1994
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de marginalizarea impusă de la centru, de lipsa unei tradiții românești bine consolidate într-un spațiu multietnic și de prezența elementelor alogene receptate ca inamice 44. Într-o astfel de atmosferă poate că nu ar trebui să surprindă derapajul ulterior spre xenofobie și antisemitism al mișcării, limbajul violent și susținerea fățișă a legionarismului. Programul mișcării este redactat abia în 1934 și promovează regionalismul și emanciparea Bucovinei față de editurile bucureștene, în acest sens înființându-se editura Iconar, iar un an mai târziu revista
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
anumite convingeri, să aibă dorința ca aceleași convingeri și simțiminte să le aibă și poeții, cu atât mai mult cu cât poeții sugerează simțimintele, pe care le au, cititorilor lor". Aplicând această inchizitorială estetică, Gherea osândește Doina lui Eminescu pentru xenofobie și se extaziază în fața unei palide Doine de O. Carp, pentru că e "generoasă". Alecsandri e condamnat fiindcă ne înfățișează un trecut războinic față de un prezent laș, și e știut că războiul e un lucru grozav. Caragiale e aprobat că biciuiește
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
termeni referitori la doctrine și curente politice: anarhism, bolșevism, comunism, ecologism, marxism etc.; 3. termeni referitori la adepți ai unor doctrine și curente politice: comunist, separatist, stalinist, fascist etc.; 4. termeni referitori la mentalități și atitudini politice: apolitism, demagogie, elitism, xenofobie, rasism etc.; 5. termeni referitori la acte/ activități/ acțiuni politice: centralizare, represiune, depolitizare, restaurație, insurecție, represiune etc.; 6. termeni referitori la caracteristicile referenților din sfera politică sau la apartenența la o doctrină, concepție, mentalitate, la acte/ activități/ acțiuni politice: anarhic
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
tradiție, exaltarea păturii rurale ca unică realitate a neamului nostru, expresia lirică și pamfletară și ideologia pe baze sentimentale, Lovinescu acreditează ideea unui naționalism extremist, sensibil în paginile publicisticii eminesciene, favorizând astfel interpretările ulterioare pe tema naționalismului radical și a xenofobiei jurnalistului. Interesul pentru realitățile prezentate de articolele eminesciene, pentru capacitatea acestora de a oferi tabloul unei epoci extrem de agitate în planul politicii internaționale și naționale, reprezintă o altă dimensiune a exegezei. În acest sens, principalul editor al creației lui Eminescu
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dramatice din existența poporului nostru"222. Timpul își va înceta aparițiile în martie 1884, după înfrângerea suferită de "opoziția coalizată" în alegeri. Articolele publicate de Eminescu în paginile publicației conservatoare au atras acestuia critici radicale, jurnalistul fiind acuzat de antisemitism, xenofobie și extremism. Excerptându-se fragmente din textele date tiparului și însemnări din manuscrise, se ajunge la interpretări ideologizante, mistificatoare. Relevant în acest sens este un articol semnat de Zigu Ornea în România literară, în 1997, în care Eminescu este acuzat de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și extremism. Excerptându-se fragmente din textele date tiparului și însemnări din manuscrise, se ajunge la interpretări ideologizante, mistificatoare. Relevant în acest sens este un articol semnat de Zigu Ornea în România literară, în 1997, în care Eminescu este acuzat de xenofobie: "Eminescu considera Partidul Liberal o grupare politică de venetici și fanarioți, străină de interesele țării, trădând-o din această cauză. (...) Printr-o ciudată substituire, oamenii politici munteni, cu deosebire liberali, erau considerați fanarioți, iar cei moldoveni (de obicei conservatori) de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
oamenii politici munteni, cu deosebire liberali, erau considerați fanarioți, iar cei moldoveni (de obicei conservatori) de origine națională. Această receptare exclusiv xenomană a liberalilor nu s-a oprit, din păcate, aici, transformându-se, cuvântul nu trebuie să sperie, în adevărată xenofobie"223. Autorul articolului își susține argumentația printr-o serie de citate din corpusul eminescian: "Oricât s-ar zice scrie Eminescu în 4 iulie 1879 între noi și evrei este o deosebire de rasă, care nu ne permite nouă s-avem
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
se înscrie în această ipostază, dar de aici până la revendicarea lui de către legionari drept un simbol al naționalismului extremist, distanța este extrem de mare și nu poate fi generată decât de o grilă ideologică de interpretare. c. Eminescu xenofob. Acuzația de xenofobie se află în strânsă legătură cu teoria "păturii superpuse", expusă de Eminescu în articolele sale și ilustrând concepția economică a jurnalistului. Critica la adresa pătrunderii dominației străine exprimă în fond temerea gazetarului în ceea ce privește pierderea identității naționale, iar raportarea la contextul social-istoric
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
însă că jurnalistul nu ezită să evidențieze meritele acestor popoare atunci când este cazul. La polul opus, Al. Oprea apreciază că numai la o lectură grăbită a articolelor lui Eminescu și prin eludarea contextului social-istoric textele acestuia pot fi bănuite de xenofobie 277. În spatele repudierii "străinismului" se află de fapt interesul față de problemele țării și grija pentru situația grea a țărănimii. Pătura superpusă era alcătuită, potrivit jurnalistului, din elemente alogene mai vechi, care se "aclimatizaseră" în societatea românească, și din imigranți din
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
astfel de demers analitic, care se rezumă la cuantificarea inventarului lexical pe clase semantice, procesarea corpusului publicistic cu ajutorul DAT a permis nuanțarea judecăților radicale pe care exegeza le-a formulat de-a lungul timpului în legătură cu gândirea politică eminesciană. Naționalismul, antisemitismul, xenofobia, reacționarismul dobândesc o lectură particulară, în lumina problematicii epocii eminesciene și a specificului discursului publicistic cultivat în acele timpuri. Folosirea unor instrumente noi de analiză, aparținând lingvisticii computaționale, ne-a permis obiectivarea interpretărilor și a favorizat evidențierea superiorității discursului publicistic
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
judecăți de valoare radicale în legătură cu gândirea politică eminesciană. În acest sens, eludarea micro și macro-contextului social, politic și istoric al epocii eminesciene a constituit cadrul formulării unor interpretări excedentare, Eminescu fiind acuzat pe rând de reacționarism, antisemitism, naționalism extremist și xenofobie. Raportate la contextul epocii, articolele eminesciene primesc o nouă lectură, iar astfel de judecăți se nuanțează. Pe această linie de interpretare, remarcăm că antisemitismul era specific epocii, fiind alimentat de condițiile impuse României, în urma Congresului de la Berlin, prin care i
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Dimitrie Vatamaniuc, "Eminescu la sfârșit de secol și început de mileniu", în Viața Românească, nr. 1-2, 2000, pp. 12-15. 518 Petru Ioan, Modelul hexadic în politologie, Editura "Ștefan Lupașcu", Iași, 2002. 519 V. în acest sens acuzele de antisemitism și xenofobie formulate de Zigu Ornea. Editor, critic, istoric literar, publicist și scriitor de origine evreiască, Zigu Ornea dedică mare parte din activitate identificării unor atitudini antisemite în opera scriitorilor români. Din prisma modelului hexadic, apartenența etnică a interpretului imprimă o lectură
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sau dintre funcționari or fi fost greci ori bulgari e sigur, deoarece orașele noastre sunt împestrițate; dar că toți sau cel puțin majoritatea erau străini nu e adevărat, și o spune și Eminescu, în Influența austriacă, când nu avea pasiunea xenofobiei și când explica funcționarismul ca produs al declasării vechii clase românești, meseriașii. În opera lui Caragiale - zugrăvirea burgheziei liberale, în care se critică aceleași lucruri ca și în proza lui Eminescu -, proporția grecilor față cu autohtonii cred că e justă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
care s-a născut de pe urma acestor forme noi, și pentru a înfiera mai puternic pe acei care au introdus formele străine, precum și pe cei care au fost creați de ele, Eminescu îi declară, și pe ei, de străini. De aici xenofobia lui Eminescu, mai puternică împotriva celorlalți străini, care ne-au dat și adus formele noi, decât împotriva evreilor. Să observăm, în treacăt, că la noi mai toate clasele sunt mai mult ori mai puțin anti-semite; dar împotriva altor străini nu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
noi, decât împotriva evreilor. Să observăm, în treacăt, că la noi mai toate clasele sunt mai mult ori mai puțin anti-semite; dar împotriva altor străini nu se ridică decât reprezentanții claselor de jos, distruse de formele noi aduse din străinătate. Xenofobia lui Eminescu este încă o însușire care-l deosebește de junimiști, care au fost uneori învinuiți chiar de cosmopolitism, pe nedrept, bineînțeles. Idealul (și uneori și programul) politic și social al lui Eminescu este reîntoarcerea la trecut. El nu poate
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Și naționalismul socialiștilor, manifestat, în vremea când erau robi ai formulelor, numai în limbă și literatură - naționalism de care acei socialiști au dat dovadă când au scăpat de jugul formulei și pe care unii l-au dus până la șovinism și xenofobie - ne face să credem că fondul prim al socialiștilor, reprezentanți și ei ai claselor mijlocii și ai celei țărănești și protivnici ai acordării de drepturi la evrei, a fost un fond naționalist. Vechii socialiști, care au fost niște internaționaliști de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
o exacerbare a "patriotismului revoluționar socialist", a cărui dimensiune "burgheză" a fost amplificată în disperarea de a îndoctrina o populație mai străină ca oricând de regim. Naționalismul romantic leninist a renunțat la mobilizare și integrare în favoarea ostilității violente și a "xenofobiei" (Shafir: 1989a, 3) care, până la urmă au fost transferate de populație asupra sa, nu asupra altor națiuni sau grupuri etnice, așa cum spera regimul să se întâmple. S-ar putea afirma deci că leninismul romantic s-a "îmburghezit" inconștient, exacerbând fondul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
despre România și Italia: cultură, istorie, literatură, economie, finanțe, sport. - Realizarea unui parteneriat cu TVR Internațional - Organizarea, periodic, de vizite ale reprezentanților mass-media italiene în România. h) Implicarea tuturor instituțiilor, organizațiilor, reprezentanților mass-media pentru transmiterea unui mesaj de evitare a xenofobiei și discriminării rasiale, riscuri majore ale acestei crize. i) Identificarea și cooptarea partenerilor în vederea evitării unei eventuale "vânători de vrăjitoare" ce �� ar putea decurge din actualul "Pact de siguranță publică" și care ar putea avea ca victime și cetățeni români
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192337_a_193666]
-
tradițiile, normele sociale), dar și să acționeze potrivit acestora, într-o angajare activă, constantă, responsabilă, avizată în comunitate. Lipsa acestui gen de educație se manifestă prin apatie civică, lipsă de încredereîn instituțiile democratice, creșterea cazurilor de corupție, rasism, naționalism agresiv,xenofobie, intoleranță față de minorități, discriminare și excludere socială, toate acestea amenințând securitatea, stabilitatea și dezvoltarea societăților democratice. Doar semnalând astfel de fenomene, multe dintre ele cunoscute societății românești, putem deduce insuficienta dezvoltare a acestei educații la noi, dar și importanța sa
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
tradițiile, normele sociale), dar și să acționeze potrivit acestora, într-o angajare activă, constantă, responsabilă, avizată în comunitate. Lipsa acestui gen de educație se manifestă prin apatie civică, lipsă de încredereîn instituțiile democratice, creșterea cazurilor de corupție, rasism, naționalism agresiv,xenofobie, intoleranță față de minorități, discriminare și excludere socială, toate acestea amenințând securitatea, stabilitatea și dezvoltarea societăților democratice. Doar semnalând astfel de fenomene, multe dintre ele cunoscute societății românești, putem deduce insuficienta dezvoltare a acestei educații la noi, dar și importanța sa
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
minorități este esențială pentru a asigura guvernarea democratică în societățile deschise, în care diversitatea se extinde, ca urmare a imigrației; nu este o chestiune tehnică, ci una de protecție a valorilor. Totodată, există semne îngrijorătoare că discriminarea, rasismul, intoleranța și xenofobia câștigă teren; din partea majorităților se manifestă intoleranță, datorită temerii că își pierd identitatea și modul de viață; mulți imigranți, mai ales tinerii sunt în mod disproporționat loviți de șomaj, se consideră discriminați și se organizează în grupuri pe criterii etnice
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
se simt adeseori asediate. Teama și furia lor sunt adesea direcționate către imigranți și azilanți, pe care Îi văd ca pe o amenințare la abilitatea lor de a-și menține identitatea culturală. Sentimentul de a fi „invadați” duce adeseori la xenofobie și mișcări politice de extremă dreaptă. Totuși, subculturile locale, În special cele care există ca minorități În interiorul unei culturi mai mari, care pretinde să reprezinte identitatea națională, au găsit motive să creeze o cauză comună cu Uniunea Europeană. Scoțienii și catalanii
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]