1,683 matches
-
și m-am îndrăgostit de ea. Îl ascultam pe tata povestind, ochii mi se umezeau și nu de puține ori chiar plîngeam de-a binelea. Îmi învingeam frica de noapte, de întuneric și nu mă descurajam cînd demersurile mele erau zadarnice. Mă obișnuisem să stau de veghe singur în noapte, așteptînd flăcărui violete în locurile comorilor îngropate sau la Bulboana Floricica, sperînd că fetița va veni îmbrăcată ca o mireasă și eu... jucînd rolul mirelui, care avea vreo zece ani pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ochii" (5: 21 sq.). Ceea ce așteaptă Domnul de la credincioșii săi este judecata și dreptatea (5: 24-25). Pe de altă parte, cultul a fost alterat de către introducerea elementelor orgiastice canaaneene (5: 26; 8: 14). Venerarea pur exterioară a locurilor sfinte este zadarnică. "Veniți la Betel și păcătuiți și în Ghilgal înmulțiți fărădelegile!" (4: 4). Numai o reîntoarcere la credință poate aduce salvarea: "Căutați binele și nu răul, pentru ca să fiți vii, și astfel Iahve, Dumnezeu Savaot, va fi cu voi precum ziceți că
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de sângele împroșcat, precum și de terciuiala aia scârboasă obținută din loviturile apocaliptice rezultate din trăsnetul unei lopeți vâjâitoare. Lovitură după lovitură aplicate cu forță, fără milă și sângele țâșnind din boturile lor murdare, pline de noroi, într-o ultimă și zadarnică tentativă de respirație... Această încleștare dramatică dintre om și animal a durat aproape două ore. Bilanțul a fost pe măsură: o roabă plină de cadavre desfigurate, lățite și terciuite, cu blănile murdare de noroi și de sânge formând un purcoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
care să o accepte cu răbdare, din dragoste pentru Dumnezeu, dar fără entuziasm 258. Acești oameni ai Evangheliei, pe care adevărul i-a făcut liberi, sînt și temuți de politica lumească, ca niște stînci care i se opun între-prinderilor sale zadarnice; și, de aceea, Biserica îi vede prea rar în rîndurile episcopilor (deși erau foarte mulți în vremurile de început), lumea duce lipsă de propovăduitori sinceri ai Evangheliei, justiția eternă este privată de învățători și preoți, iar conducătorii nu au prieteni
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
acelei națiuni, datorată fericitei incongruențe a acelui unic Cler, care dintr-un orgoliu național a pus bazele sistemului schismatic din Europa, despre care vorbesc, și dintr-un simțămînt de pieta-te, nu ar fi fost fidelă în practică acestei teorii zadarnice. Și dacă acea mică Biserică schismatică nu a reușit să tulbure și să sfărîme întreaga Biserică a acelei națiuni și Biserica universală, cum s-ar fi întîmplat în alte circumstanțe, acest lucru este datorat pur și simplu divinei Providențe care
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
În fond, nu sunt singur, sunt oameni în jurul meu; pe toți însă ne leagă tristețea. Prietenia noastră este o prietenie a slăbiciunii, a nonacțiunii, a resemnării... Doream somnul, dar a fugit și acesta: trebuie să stau treaz ca să văd eforturile zadarnice ale soarelui de a răzbate prin lințoliul de nori... Un singur vinovat - eu! O singură scuză - împrejurările! și iarna aceasta, care singura nu vrea să mai moară, să se ducă... 18 noiembrie 1951 Monseniorul părăsea Siena tocmai când soseam acasă
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
telefon public ca să te caut și să te anunț cu privire la această vizită inoportună. 17 iulie 1952 Curse în oraș... Apoi am trecut pe la Pisa. Bucuria pe care am avut-o ieri, văzând lumină la ferestrele lui, a fost o bucurie zadarnică... Cât despre situația mea proprie - nimic. Plutesc în neștire. 18 iulie 1952 Navarra nu mai e! A fost arestat, ca și Trixy... Am dat în viață totdeauna mai mult decât am cerut. Acesta e singurul lucru care mă mai liniștește
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
rămâne suspendați în vid precum fantoșele, cu sentimentul că nous n’y sommes pour rien și că toate acestea s-au întâmplat independent de voia și dorința noastră. și abia atunci ne vom da seama cât de jalnică și de zadarnică a fost toată agitația, toată zarva noastră din moment ce, în fond, nu putem nimic și că totul - tot ce ne privește - se decide și se realizează pe planuri nebănuite, cu care nu avem aproape nici un fel de contingențe... 30 martie 1953
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
le am dorit atât săptămâna trecută! 4 mai 1953 Prima baie în lac... Insolație. Florino a trecut pe la mine seara, într-o stare de descom punere totală: Infantele lui n-a venit nici sâmbătă, nici duminică. Opt ore de așteptare zadarnică și încă opt a doua zi. Profitând de aceste circumstanțe, mi-am manifestat și eu dispozițiile defetiste: ducă se la dracu’ toți și toate! Nu mai am nevoie de nimeni. Să-mi rămână Soarele și Apa, atât ajunge bu curiei
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
bunăstare, ci o necesitate lăuntrică. De aceea mergem către ea întreaga viață, fără tristeți și fără regrete. Visul nostru este să trăim în ea, prin ea și pentru ea... și ne înfăptuim visul. Tot restul e numai închipuire și prejudecată zadarnică. PARTEA A II-A De profundis clamavi, Domine! 1 199 1. Dintru adâncuri am strigat, Doamne! (lat., v. Psalmul 129) Alb și Negru 14 decembrie 1954 Astăzi - o zi plicticoasă, lungă la nesfârșit în plictiseala ei zadarnică... Dictatorul le pune
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
închipuire și prejudecată zadarnică. PARTEA A II-A De profundis clamavi, Domine! 1 199 1. Dintru adâncuri am strigat, Doamne! (lat., v. Psalmul 129) Alb și Negru 14 decembrie 1954 Astăzi - o zi plicticoasă, lungă la nesfârșit în plictiseala ei zadarnică... Dictatorul le pune capac la toate: o comedie care nu mai e comedie, tristă, sfâșietoare în cruda ei realitate, realitatea noastră cea de toate zilele... Pași prin ploaie cu Florino... Liniște. Drumul drept înainte. Elogii lui Giglio... Solitude... Solitude desirée
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
să renunțăm pentru totdeauna la acele vissi d’arte, vissi d’amore de care nu ne dovedeam demni... A fost marele noroc al vieții noastre. Prin urmare, pe planul superior al Destinului, fanatismul și bunele noastre intenții nu fuseseră chiar zadarnice... 13 iunie 1955 Au trecut două luni și mai bine... Unele lucruri s-au schimbat. În bine sau în rău? Nu știu. De altfel, nici nu mă preocupă prea mult... În mine lucrurile par a se limpezi în bine. Se
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
mele și dezgust față de ele; al doilea, ca să simt neorânduirea lucrărilor mele, pentru ca, dezgustându-mă de ele, să mă îndrept și să mă orânduiesc; al treilea, să cer cunoașterea lumii pentru ca, dezgustându-mă, să îndepărtez de la mine lucrurile lumești și zadarnice. Iar după aceea, Ave Maria 1. Al doilea dialog, asemenea celui dintâi, șsă fieț către Fiul, ca să mi le dobândească șcele trei lucruriț de la Tatăl; iar după aceea, Anima Christi 2. Al treilea dialog, asemenea celui dintâi, șsă fieț către
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Causa, titlu care nu îi mai fusese decernat nici unui ambasador german de la domnul Bunsen 74 încoace. Aflați la bordul navei "Meteor", am aflat de moartea prințului moștenitor, arhiducele. Majestatea Sa și-a exprimat regretul că acest eveniment făcea în consecință zadarnice toate eforturile de a-l câștiga pe acest înalt personaj austriac de partea ideilor sale. Eu nu sunt în măsură să știu dacă proiectul unei politici active la adresa Serbiei fusese deja stopat și anulat la Konopischt*. Cum nu eram informat
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
că, în cazul în care ea nu ar fi fost acceptată, războiul ar fi fost declanșat, un război care risca să ne facă să pierdem totul, fără a putea obține nici cel mai mic câștig. Eforturile mele s-au dovedit zadarnice! Demnitatea Austriei ar fi avut de suferit, noi nu ne puteam amesteca în diferendul austro-sârb, trebuia să punem găsirea unei soluții pe seama aliatei noastre. Am primit așadar ordinul de a mă limita la "localizarea conflictului". Un simplu gest al Berlinului
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
fi explicată altfel. Rugămințile stăruitoare și apoi declarațiile categorice ale domnului Sazonov, telegramele aproape umile ale țarului, diferitele propuneri ale lui Sir Edward, avertismentele marchizului de San Giuliano și ale domnului Bolatti, sfaturile mele presante, în sfîrșit, toate acestea fură zadarnice. Berlinul rămânea de neclintit. Serbia trebuia distrusă. Cu cât insistam mai mult, cu atât centrul se arăta din ce în ce mai puțin dispus să-și modifice atitudinea adoptată. Se părea că cei de acasă se temeau de succesul personal care mi s-ar
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
stăpânilor vremii, într-o lume care considera absența părtinirii și independența judecății proprii drept ostilitate, incapacitatea și lipsa de caracter drept virtuți, succesul drept o indiscreție. Renunțasem să mă ridic împotriva politicii nebunești a Triplicei, constatând că orice rezistență era zadarnică, iar avertismentele mele erau resimțite drept austrofobie, o idee fixă a cărei victimă căzusem. Politica, atunci când nu este nici acrobație și nici sport, ci arta de a salvgarda și de a favoriza interesele unei comunități, nu comportă nici "filie", nici
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
am sperat și eu în vremuri mai bune și priveam cu încredere, ca vechii romani, la "larii și penații" casei, invocați să ne protejeze, să ne ajute, să ne păzească. Când așteptările mi s-au dovedit mie și altora mulți zadarnice, am începu să percep zeii Cetății ca ostili, nedrepți, trufași, cruzi, omnipotenți, nepăsători, sfidători. De aici "Patologia...", gândul de a-i prezenta în adevărata lor lumină, pe acești zei barbari, mărunți, suficienți, superficiali, brutali, deficitari în a recepta și interpreta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Africii. Din Egipt, Maroc, Algeria, Sudan continuă să treacă clandestin sute de ambarcațiuni pline de emigranți. Lampedusa, una dintre insulele Italiei, un tărâm magic, cu o natură paradiziacă, a devenit o adevărată bază a clandestinității. Poliția de frontieră depune eforturi zadarnice. Vasele cu bărbați, femei și copii striviți unii de alții continuă să acosteze. Ieri s-a scufundat un vas cu 250 de pasageri, astăzi un altul cu peste 300. Au fost salvate 23 de persoane și recuperate 12 cadavre. Atât
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
fraților Bucur viza-viz de arta naivă. Mie această schimbare mi-a dat aripi, visam la arta naivă, dar, lucrările începute trebuiau terminate. Cu aceste lucrări mari mi-am propus să obțin premiul I la următoarea ediție. Munca nu a fost zadarnică deoarece am obținut premiul visat și totodată titlul de laureat al festivalului. Premiul obținut m-a impulsionat, urmând apoi o perioadă de glorie. Am realizat chiar și o expoziție personală în incinta instituției în care lucram, la care instituția, prin
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
cu ea, fizic, s-o înfrunt și s-o resping. Copilul născut mort era băiat, avea un picior mai scurt și - Doina însăși mi-a spus (cu ce ochi îndoliați de mamă l-o fi privit din iadul suferințelor sale zadarnice?) - semăna cu mine. De văzut nu l-am văzut: nici eu nu am cerut, nici cei de la spital nu mi-au propus să mi-l arate. Preocupat de starea Doinei, m-am gândit prea puțin de el. De fapt, aproape
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
dar divin și vocația ca pe o comoară vie. Vei vedea că tot ce faci în slujirea lui Cristos are un rost și că numai ispita îți spune contrariul; că toată truda ta, depusă spre slava lui Dumnezeu, nu e zadarnică, și că, dintre toate cele de pe pământ, preoția și viața consacrată au o valoare imensă în fața lui Dumnezeu, dacă sunt trăite din toată inima și de dragul Lui. Citind Apostolica vivendi forma, cardinalul Montini (papa Paul al VI-lea), impresionat, a
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
sănătoase? Ori vrem să lăsăm misiunea de apropiere dintre popoare, experimentelor distrugătoare ale Internaționalei socialiste sau comuniste? Dacă Dumnezeu a permis să se abată asupra neamului omenesc o nenorocire, ca aceea pe care am văzut-o, asta înseamnă că, devenind zadarnice toate încercările Sale pentru revizuirea noastră interioară, nu-i mai rămânea altă cale decât cea de față, ca să ne facă să reintrăm în noi înșine din beția suficienței noastre omenești. Însă se știe că, dintr-un mare rău, Dumnezeu știe
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
magie rea pe care unele trupuri o captează în mod negativ. Zice că e și cazul meu; se neliniștește și mă avertizează să nu mai adorm pe plajă, în timpul amurgului. În momentele acelea, nu pot să-i refuz promisiunea. Promisiune zadarnică și neputincioasă față de lenea letală care mă face, de fiecare dată, să lunec într-un somn agonic. Bătrânețe Câteodată, noaptea, nu reușesc să adorm deloc. Se-ntâmplă să rămân treaz din cauza unor junghiuri năprasnice care mi se strecoară în oase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
trebuie să scap de amenințarea aceasta. Înaintez cu greu; mă aflu într-un loc unde nu mai am de ce să mă sprijin, nu mai există nici o rădăcină sau ieșitură de stâncă. N-am de ce să mă agăț. Căutarea mea e zadarnică și disperată. Sunt sfârtecat de o spaimă atroce. Golul de sub mine e un abis fără capăt și mii de guri deschise așteaptă să mă-nghită. Sunt gata să mă prăbușesc... Atunci mă trezesc într-un lac de sudoare. Descopăr că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]