1,082 matches
-
Printr-un înscris, iscălit de toți mârzacii din Bugeac, adică de toate căpeteniile, ei lămuresc raportul în care stau cu Moldova. Pentru mai mare vădire a lucrului, reproducem întreg zapisul tătarilor nohai dat la mâna lui Grigore Vodă: Pricina acestui zapis este precum în anul 1141 (al Hegirei, de la Hristos 1730) Măria Sa înălțatul și milostivul stăpânul nostru MengIi-Gherei Han, trimițând arz la Împărăție pentru ca să ni se orânduiască din pământul Moldovei loc de așezământ și de pășunarea bucatelor, după arzul Măriei Sale și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
legătură și acest răspuns ce ni l-au dat despre partea Măriei Sale Domnului Moldovei și toate le-am primit noi cu toți mârzacii și bătrânii nohailor și ne-am apucat că, de-om păși cât de puțin din hotarul acestui zapis, Măria Sa Domnul {EminescuOpX 67} Moldovei să aibă a ne goni dobitoacele peste hotarul cel de două ceasuri. Într-acest chip ne-am legat cu toții cu acest temesuk al nostru, carele, pentru ca să fie tare și încredințat că cu știința și cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pământ a întăriturilor Plevnei. Când le spuneam că o asemenea conlucrare, ce pentru ai noștri era un fel de martiriu, trebuia să fie ținut[ă] în cumpănă de foloase, chezășuite în scris și legate cu noduri, foile liberale râdeau de zapis si chezășie, vorbeau de generozitatea aliatului nostru, de vitejia cu care se bat dorobanții, de "A! bravii mei copii! " exclamat de cutare ori cutare ofițer străin, de laudele jurnalelor străine. Cu un cuvânt, amăgitoarea glorie, vorbele mari la cari aplaudă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
prin împrejurări istorice, dar nici se vând, nici se cumpără, nici se schimbă. Cumcă am ajuns de-a vedea trecut în protocoalele de la Berlin terminul umilitor de schimb e un fruct al domniei radicalilor care, nepuind nici un preț (amanet, chezășie, zapis) pe sângele vărsat al românilor, era neapărat ca ușurința lor să aibă drept urmare disprețul din partea Congresului. Clara pacta, boni amici. C-un tratat în regulă cu Rusia în momentul intrării în luptă nu mai era vorba de schimb, compensație etc.
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în acțiune era neapărat necesar, căci această intrare însemna alianța timporală cu Rusia, și acea alianță nu se putea face fără compensațiuni și fără garantarea, cu de-amănuntul stipulată, a integrității noastre teritoriale. De aceea am strigat noi de pe atunci: zapis, chezășie, amanet. Tot de atuncea încă am spus că Rusia e hotărâtă să ne ia Basarabia, iar " Romînul" ne scotea ochii cu generozitatea aliatului nostru și cu admirațiunea care o are pentru armata și diplomația română. E o adevărată nenorocire
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
oameni absolut incapabili, născuți cu neputința de-a pricepe cel mai elementar adevăr chiar. Daca le spui că o alianță ofensivă nu se face fără tractat în regulă ei răspund c-ar fi nedemn de-a cere de la un împărat zapis și chezășie; daca le spui că teoria de "om și om", o teorie curat filantropică și un rezultat al compătimirii ce omul o are nu numai cu semenul său ci chiar cu animalele, devine o stupiditate erijîndu-se în teorie de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vor să ne ia Basarabia, d. Brătianu ia foc în gură că nu-i adevărat (deși se știe că cunoștea bine intenția Rusiei); rușii sânt bătuți și în mare pericol, d. Brătianu trece Dunărea cu armata română fără tractat, fără zapis și amanet, fără nimic. În fine Rusia dă pe față dorința ei în privirea Basarabiei. Tonul guvernului și al presei guvernamentale devine atât de impertinent încît îi dă Rusiei pretextul de a pretinde că nu poate ceda în cestiune, fiind
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vedea care dintre cele două partide adversare ce s-au succedat ca atari la putere a făcut și face interesele străinilor în paguba țării. A fost în adevăr un interes mare pentru Rusia a ne tîrî armata peste Dunăre "fără zapis, chezășie, nici amanet", a se folosi de ajutorul acestei armate spre a sili pe leul de la Plevna să se dea prins în vizuina sa și apoi a ne lua Basarabia. Cine a ajutat pe împăratul Rusiei, cu un zel vrednic
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ale bisericilor creștine. Virtuozitatea gazetarilor evrei în injurii și batjocuri contra creștinismului e de-a dreptul revoltătoare, iar asemenea batjocuri i se vând poporului german ca cele mai nouă producte ale civilizației germane! Abia se emancipaseră și numaidecât au cerut "zapis"; au cerut paritatea ad literam în toate celea, nevoind să înțeleagă că noi, germanii, sîntem la urma urmelor un popor creștin și că evreii sânt minoritatea între noi; am trăit ca s-ajungem a vedea pretinzîndu-se depărtarea icoanelor creștine din
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Andrassy la Sinaia, nu putem decât regreta că penele oficioase din București ne lasă în întuneric asupra situațiunii. Nu e în adevăr cu neputință ca drama de la Livadia să afle {EminescuOpXII 317} un epilog în vizita de la Sinaia, ca, fără zapis și chezășie, țara să fie aruncată din nou în alianțe păgubitoare atât pentru ea cât și pentru neamul românesc în genere. Politica brevi manu, fără consultarea instinctelor de conservare ale tării, e de modă în sferele noastre determinante. Vom avea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fete zălogesc o moșie la Sălătruc lui Gheorghe sin Mercășoae pentru suma de 30 de lei bătuți și locul zălogit să fie lui Gheorghe dreaptă moștenire până îl vor răscumpăra urmașii lui Pavăl”. Sfatul domnesc și domnitorul Antioh Cantemir întăresc zapisul: „Așa am socotit domnia mea cu tot sfatul să stăpânească acest ce-au cumpărat cu zapis, numai dijma ce a fi să dea, că este loc mănăstiresc” <footnote Ibidem footnote>. Deși câmpulungeanul Gh.Mercheș și urmașii săi au plătit dijma
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
bătuți și locul zălogit să fie lui Gheorghe dreaptă moștenire până îl vor răscumpăra urmașii lui Pavăl”. Sfatul domnesc și domnitorul Antioh Cantemir întăresc zapisul: „Așa am socotit domnia mea cu tot sfatul să stăpânească acest ce-au cumpărat cu zapis, numai dijma ce a fi să dea, că este loc mănăstiresc” <footnote Ibidem footnote>. Deși câmpulungeanul Gh.Mercheș și urmașii săi au plătit dijma cerută de mănăstire, câte două oca de ceară pe an, după 102 ani de la zălogirea moșiei
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
deschizătura n-au înturnat Mercășenilor înapoi” <footnote T. V. Stefanelli, Documente din vechiul Ocol al Câmpulungului Mold., Ed. Academiei Române, București, 1915, p. 19. footnote>. Proprietarul de drept, adică mănăstirea Moldovița, și-a recuperat partea din moșia înstrăinată printr-un zapis de vânzare - cumpărare cu clauză. Pavăl Ciotu (numele îi vine, desigur, de la îndeletnicirea de a scoate cioatele de pe terenul despădurit sau de la o trăsătură de caracter), ai cărui urmași trăiesc și astăzi în Vama, ziși ai Ciotarului, a vândut (zălogit
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
îi era hărăzită mănăstirii pe care o păstorea, egumenul Benedict și călugării renunță la administrarea directă a moșiei Vama și arendează veniturile logofătului de Câmpulung, Anton, cu suma de 450 lei, pe 5 ani, sumă plătită în două rate, conform zapisului din 23 aprilie 1782, făcut cu încuviințarea episcopului Bucovinei, Dosoftei <footnote Ibidem, V / 99. footnote>. Zapisul încheiat între mănăstire și logofătul Anton prezintă o deosebită importanță pentru cunoașterea veniturilor moșiei Vama și a cuantumului obligațiilor pe care vămenii le datorau
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
a moșiei Vama și arendează veniturile logofătului de Câmpulung, Anton, cu suma de 450 lei, pe 5 ani, sumă plătită în două rate, conform zapisului din 23 aprilie 1782, făcut cu încuviințarea episcopului Bucovinei, Dosoftei <footnote Ibidem, V / 99. footnote>. Zapisul încheiat între mănăstire și logofătul Anton prezintă o deosebită importanță pentru cunoașterea veniturilor moșiei Vama și a cuantumului obligațiilor pe care vămenii le datorau la 1782: 12 zile de clacă pe an, de fiecare gospodar, cap de familie sau 2
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
48.Enciu, Gh. (1984)Poșta și telecomunicațiile în România, Ed. Ș tiințifică și Enciclopedică, București. 49.Frunzescu, D. (1872)Dicționar topografic și statistic al României, București. 50.Gane, C. (1923)Pe aripa vremii, București. 51.Ghibănescu, Gh. (1915)Ispisoace și zapise, Iași. 52.Ghibănescu, Gh. (1915)Surete, vol.IV, Iași. 53.Giubernea, M. (1995)O nouă descoperire făcută de arheologul Nicolae Pușcașu, în cotidianul "Monitorul" din 25 sept., Iași. 54.Giurescu, CC. (1975)Românii în mileniul migrațiilor,discurs de recepție, Academia
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
datorită numărului însemnat de copii și tineret care o citeau cu încântare. Se numea „Revista copiilor și a tinerimii”. În paginile acesteia se găsea proză pe măsura gustului lor, cum erau romanele lui I. C. Visarion „Oglinjoara de la mâna dreaptă” sau „Zapis împărat”. Noi, copiii de pe ulița Bârladului, așteptam cu emoție apariția publicației, care sosea cu cerneală încă proaspătă din teascurile tipografice ale Bucureștiului. Dar mai ales savuram desenele prietenului nostru Victor Ion Popa. În anul 1920 Victor Ion Popa a fost
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
României, http://editura.liternet.ro; Pann, Anton, Despre amor sau dragoste și ură, în vol. Opere complete, București, Semne, 2004. Prav. Cond. - Pravilniceasca Condică (1780), București, Editura Academiei Române, 1957. SD6 - Studii și documente cu privire la istoria românilor, vol. VI, Cărți donești, zapise și răvașe, ed. Iorga, Nicolae, București, Editura Ministerului de Instrucție, 1901-1914. Sweeney, Thomas J., Adlerian Counseling and Psychotherapy: A Practitioner's Approach, books.google.ro Școala Ardeleană, vol. I, ediție critică de Florea Fugariu, studiu introductiv și note finale de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Vodă. Aceasta se chema anoforă. Uricul însă e un act de stăpânire pe veci a unui bun dăruit de domn sau prin cumpărare. Pe când ispisocul este un act care dovedește că cineva este stăpânul de drept al unui bun oarecare. Zapisul este orice document scris. În acest act se găsește o formulă obișnuită: „Scriem și mărturisim cu acestu zapis al nostru...” - Imi place cum sună aceste cuvinte - m-am grăbit să spun eu. - Mai ia în seamă și faptul că acele
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de domn sau prin cumpărare. Pe când ispisocul este un act care dovedește că cineva este stăpânul de drept al unui bun oarecare. Zapisul este orice document scris. În acest act se găsește o formulă obișnuită: „Scriem și mărturisim cu acestu zapis al nostru...” - Imi place cum sună aceste cuvinte - m-am grăbit să spun eu. - Mai ia în seamă și faptul că acele acte se întocmeau față de martori și de „mulți oameni buni”. Pe urmă, să nu uiți că fiecare domn
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
limpezesc povestea. Aveam în minte faptul că Petru Schiopu a domnit în Moldova în două rânduri: 1574-1579 și 1582-1591. Apoi, că în prima domnie a zidit Galata din Vale, iar în a doua domnie a zidit Galata din Deal. Primul zapis peste care am dat este cel de danie din 25 feb. 1577(7085), care glăsuiește: „Petru voievod, cu mila lui Dumnezeu, domnul Tării Moldovii. Adică domnia mea am dat și am miluit pe rugătorii noștri călugări, de la sfânta a noastră
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
l-a dat mănăstirii unde este hramul Inălțării, în anul 7087 (1579) luna lui martie 25.” Acest clopot poate fi văzut și astăzi în curtea mănăstirii Galata din Deal. Că mănăstirea Galata din Vale era deja așezată, se vede din zapisul de la 4 feb.1579, prin care domnul Petru Schiopu întărește stăpânirea asupra a șapte sate, asupra heleșteului lui Mihai, a unei prisăci din braniștea Bohotinului și peste zece sălașe de țigani. Despre mănăstirea Galata din Vale vorbește explicit un englez
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
este: unde au fost făcute acele chilii? Lângă Galata din Vale sau lângă Galata din Deal? Aceasta din urmă, din câte se spune, a fost gata abia în 1584. Despre Galata din Deal nu se pomenește însă explicit decât în zapisul din 25 aug.1633 (7141), când Moise Moghila voievod întărește mănăstirii Galata de Sus stăpânirea asupra satului Vorovești, scutindu-l de toate gloabele, iar oamenii din sat urmând să fie poslușnici ai mănăstirii. „Iată domnia mea am dat și am
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
pe malul lacului din orașul Iași” ,ci pe deal. Se pare că doar semnele de cădere ale Galatei din Vale l-au determinat pe voievod să zidească Galata din Deal. - Văd că nu te sperie prea mult lipsa uricelor și zapiselor. Adu-ți aminte de ce ți-am spus la începutul discuției noastre. - Imi amintesc, mărite Spirit, că mi-ai vorbit de vremurile de restriște prin care a trecut Moldova sub multe domnii. - De acestea nu a fost iertat nici voievodul Petru
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
1618), luna martie, 26 zile. Io Radul voievod.” - Din câte știu, mărite Spirit, multe din bunurile mănăstirii proveneau din danii făcute de vodă, de credincioși, sau erau cumpărate. Printre acestea, un loc de seamă îl ocupau viile. - Așa era, iar zapisele întocmite de cei care dăruiau sau vindeau redau - pe lângă faptul în sine - și o mulțime de alte detalii. Un zapis demn de luat în seamă este cel întocmit la 15 martie 1676 (7184): „Adică eu, Paraschiva, fata Vărvarei, nepoata Florei
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]