1,010 matches
-
nu aveau cum să știe cât era de talentată la spus povești. Așa că aduceau micile lor daruri - flori, pietricele frumos colorate, fragmente din cuiburi de păsări - la cortul mamei. Ea le ciufulea părul și le dădea să mănânce, iar ei zburdau și se împăunau ca niște mici eroi. Pe de altă parte, cei doi gemeni, Tali și Issa, născuți de Lea, nu erau așa de apropiați de ea. Urau faptul că erau atât de asemănători și dădeau vina pe mama pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
mătură, altele scutură, unele sădesc, altele aerisesc. Prin fereastra deschisă intră soarele binefăcător. Razele lui încă firave se strecoară prin unghiurile casei și a sufletului. Glasuri de copii, de chicote și râs vin în sunet de tobă și fluier! Mielușeii zburdă pe câmpii. Toți oamenii, păsările și animalele au ieșit din amorțeala iernii și se citește pe chip o undă de frumos și bine. Pe cerul albastru-azuriu, se poate vedea cu litere de catifea scris mare spre desfătarea tuturor: “Bine ai
Primăvara în haine de sărbătoare. In: ANTOLOGIE:poezie by Estera Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_680]
-
statistici, pe care le citau, aparent, din memorie. Ceea ce aveau comun cu restul persoanelor de la masă era faptul că păreau să nu se plictisească absolut deloc. Bând cantități copioase de vin, Alice și-a îngăduit să-și lase atenția să zburde de la o discuție la alta. Nimeni nu părea să asculte pe nimeni. —...da, dar știm că stilul de viață vestic, mare consumator, generează volume uriașe de gunoi menajer - 28,2 tone anual în Anglia, 1,2 tone de fiecare casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
bărbat îndrăgostit de când lumea de colega lui. Aceasta fugi imediat în curte și se duse direct în cameră.Se așeză pe pat și se gândi la săruturile cu George. Tot corpul îi vibra a bucurie și fericire, îi venea să zburde prin casă. Se uită în oglindă. Toată fața îi era îmbujorată. Deodată se auzi glasul tatălui ei care venise din grajd, unde mulsese vaca: - Ai venit, Frusină? - Da, tată, răspunse, apărând în pragul casei. - Să vii la masă, am făcut
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
aștepta, chiar de va fi să faci toată pedeapsa”. Este prins de un caraliu hain și-i pedepsit cu două săptămâni de izolare. Vestea atât de tonifiantă că angelica-i prietenă Îl va aștepta chiar 15 ani Îl face să zburde, fiind În stare nu două săptămâni, ci un an să stea În carcera de izolare. Va suporta cu stoicism ca mucenicii creștini, toate torturile, inclusiv bătaia cumplită cu ciocanul la tălpi. Și nu se va prăbuși la Împingerea vreunei roabe
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
revistă dragă! Atât de mare mi-a fost dorul de tine Încât cei doi ani, În care nu te-am mai văzut, mi-au părut un veac. Drept care, la primirea veștii că, În curând, te vei Întoarce, Îmi venea să zburd ca un copil. Sigur că n-am stat degeaba În cât timp erai plecată. Vreau să spun că am scris și pentru alte publicații (din țară și din străinătate). Însă niciuna dintre ele n-a putut să mă atragă atât
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
mutișorul de mână. Și-au zâmbit, una alteia, de la distanță. Și n-au mai fost necesare, ulterior, nici o Întrebare și nici un răspuns. Educatoarea l-a luat pe mititel de mânuță și a intrat cu el În sumedenia de plozi care zburdau prin marea curte a grădiniței. S-a amestecat printre ceilalți. Și-a găsit o jucărică și a apucat a se juca. Și, Întreaga zi, s-a tot jucat. Și ziua s-a terminat. S-a făcut liniște. După ce mămicile au
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
la ștranduri, cu toate că străzile mai puțin Înțesate de trecători mă Îmbiau să-mi prelungesc plimbarea, simțeam totuși că parcă mă aștepta banca mea din parc, unde Îmi petreceam cele mai plăcute momente În care puteam să-mi las gîndurile să zburde În voie. După vreo oră ma smuls din plăcuta mea reverie glasul lui Dragoș: Am trecut pe la matale și cum nu erai acasă, m-am gîndit că ori ai plecat În peregrinări pe undeva pe niște coclauri, căutînd locuri frumoase
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
simțeau. Instinctele o luau Înaintea minții, nu prea multă la anii aceia; nu era nici destulă vreme, dacă tot venea, după cum striga undeva o smintită, sfîrșitul lumii; ce rost mai avea o cumințenie fățărnică, potrivnică firii lor de iepșoare ce zburdau pe pajiștile de beton ale orașului? Căutau mînji pe măsură, și sîngele acestora era În clocot, dar ce sînge nu fierbea, ca niciodată mai Înainte, În ultimele zeci de ani? De cînd planeta deviase de pe orbită, luînd-o razna nu se
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
un moment pentru a se marghioli cu poporul de linotipiste, încurcînd calandrele, întunecînd zincurile, gripând rotativele, furând până și frișca "indicațiilor prețioase" ale Conducătorului Statului, răspândite din belșug în paginile mustind de tuș ale presei centrale de-a doua zi. Zburdau străzile și străduțele pe sub coapsele Guzganului ca traversele pe sub accelerat. Cârmi spre Otopeni. Dintre barierele Bucureștilor, Aeroportul Internațional Otopeni se înfățișa ca o patină cu rotilele răsturnate, care la nimeni rău nu făcea. Sorbind în nară mirosul pistelor gudronate
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Mărului de Aur. Unde, de la o anumită oră, ospătarii, loviți de băutură, aduceau tuslamamele, defilând în genunchi. Lăutarii, cu contrabasuri și țambaluri, mai crăpate ca sicriele, pârțâiau din buze la cuvintele mai deocheate ale șlagărelor, unele maimuțărite direct în engleză. Zburdau, pe acolo, vrafuri de chelnerițe gâdilicioase și moi ca franzelele, de nechezau și-i mardeau, de oha, cu frunțile de frapiere, pe acei dintre clienți care c-o mână încercau să le șterpelească bonierele, iar cu cealaltă le împingeau bacșișuri
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
tip îmbrăcat în costum, puternic, masiv, greoi cu fața blândă și s- a prezentat: - Sunt profesorul Ion Vodă și vom parcurge împreună matematicile în cei patru ani de liceu. Când începea să scrie pe tablă problemele sau exercițiile, creta parcă zburda în mâna lui și încheia invariabil cu prescurtarea din final.. cctdd. sau ccadd. și punea un punct apăsat pe tablă după care calm, așeza creta jos. La începutul trimestrului aveau o problemă de logică și nu înțelegea cum se complică
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
nechezând, dar mâna puternică a femeii le stăpânea. Când scăpară, se întinseră rănite la soare, așezîndu-se pe picioarele dinainte. Aveau în ochi o suferință tăcută și de sub pleoape li se scurgea o zeamă limpede ca lacrimile. Numai mânzul scăpase. El zburda sătul prin ograda murdară. - Bine c-am terminat! răsuflă Gheorghe ușurat. Cocîrță se spălă pe mâini și veni spre ei. Se așezară pe buturugi. Peste câmp, îi văzură și pe ceilalți sosind. În frunte era Stăpânul gonind, gonind. După el
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
fi putut să-l joace și basca lui Pantelimon, doctorul fără de arginți, întinsă tuturor, chirurg, anestezist ori asistentă, înainte de vizita de dimineață, pentru a pune inelele într-însa. Chirurgii și pianiștii trăiesc prin degetele lor, spune Pantelimon, degetele trebuie să zburde precum caii sălbatici. Așa că dați inelele încoace. Unde ai văzut cal sălbatic potcovit sau împiedicat ? Nu-i așteptăm răspunsul căci, așa cum face de la o vreme, ar scoate moneda din buzunarul de la piept, pentru a o lăsa să răspundă în locul lui
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ca trei cățelandri mari care s-au tăvălit puțin prin ograda spiritului. Am 36 de ani, ei 30, sânt trecut de prima tinerețe, dar în preajma lui Noica mă simt, pesemne ca și Andrei și Victor, un elev mare, fericit să zburde cu măsură sub ochiul dirijist al Bătrânului. Uneori mi-e puțin rușine de această tutelă prelungită, mă gândesc că e vârsta la care cei mari își luaseră zborul, dar în același timp simt că nu a venit momentul desprinderii; îmi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
trece... coada pe spinare!”970) și mai conștientă de rolul pe care trebuie să îl joace într o societate în care regulile sunt impuse de bărbați („Stăpână-s mie însămi, înlesnită -/ Har Domnului - cu bruma-mi de avere;/ Tot tinerică, zburd nepriponită:/ Nici gelozii, nici sfăzi și-învăpăiere,/ Nici soț să-mi zică: <<Protos eu, muiere!>>/ Căci soții-s sau geloși peste măsură,/ Sau zbiri, sau umblă după prospătură.”971), iar păstrarea onoarei devine pentru personajul feminin cel mai important deziderat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
trece... coada pe spinare!”970) și mai conștientă de rolul pe care trebuie să îl joace într o societate în care regulile sunt impuse de bărbați („Stăpână-s mie însămi, înlesnită -/ Har Domnului - cu bruma-mi de avere;/ Tot tinerică, zburd nepriponită:/ Nici gelozii, nici sfăzi și-învăpăiere,/ Nici soț să-mi zică: <<Protos eu, muiere!>>/ Căci soții-s sau geloși peste măsură,/ Sau zbiri, sau umblă după prospătură.”971), iar păstrarea onoarei devine pentru personajul feminin cel mai important deziderat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
În schimb, au o privire ascuțită cu care percep lucrurile motivante. E de ajuns să comparăm versurile lui Pessoa cu ale lui Walt Whitman: Cum e să trăiești mereu poemul unor noi bucurii! Să dansezi, să bați din palme, să zburzi, să țipi, să sari În sus de veselie, să continui să trăiești, să plutești! Să fii marinar al lumii, Îndreptându-se către toate porturile. Să fii o corabie (priviți pânzele pe care le Înalță către soare). O corabie pornind În
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
bursier. Bucuria acelei reușite era umbrită de îndoial a pe care am simțit o mulți dintre noi în acel început de viață. Oare cum mă voi descurca în noile condiții al e ex istenței mele? Voi reuși eu, cel care zburdasem pe spații întinse, să mă acomodez cu noul mediu de viaț ă? Eram în situația unei flori răsărite și crescută într-un pământ fertil și transplantată acum într-un mediu foarte diferit de ceea ce avusesem până atunci. A urmat acel
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
proprii"2. Care va să zică, memorialistica lovinesciană se recomandă, pe de o parte, ca "îndreptar" menit să "umanizeze" critica propriu-zisă și să-i atribuie o finalitate morală, iar pe de altă parte, ea se ipostaziază ca operă de imaginație, lăsând spiritul să zburde în voie și oferind în dar scriitorilor o nouă viață, de "personaje" fictive, evident, într-o altă "istorie". Nu degeaba a și fost criticată în epocă portretistica practicată de Lovinescu, reproșându-i-se că nu respectă "adevărul", că exagerează și
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
foc jucăuș în centrul tribului deasupra căruia incașii își frigeau copanele de bizon; în jurul lui o mulțime de copii, veseli și neștiutori; strânși de mâini, sar și țopăie până la extenuare. Ce frumos tablou!... Numai copii, naivi, nevinovați, exaltați și vioi zburdând odată cu flăcările ce se reflectă în bujorii din obrajii lor!...". Cu gândul la tabloul în centrul căruia ardea leanca, simți cum cineva îi ia încet cartea de care uitase... tot ca prin vis, un îndemn abia șoptit pe care în
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
singur mă căznesc să conduc gospodăria. Mama e mai tot timpul tristă și nu mai are forța pe care o avea când trăia tata. Chiar ea mă sfătuia să mă căsătoresc. Casa e mare, grădina, livada, curtea, acareturile... Pot să zburde cinci-șase copii în ele, însă nu am găsit o fată potrivită. Acum e altceva, mă iubește și o iubesc. Are 22 de ani. Cu șapte ani mai tânără ca mine. Ca fată e destul de matură., interveni soția lui Bidaru. Veți
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
conglomerate, apoi economia s-a financiarizat, iar mutațiile de pe piețe s-au repercutat asupra investițiilor firmelor. În fuziunile, cumpărările, vînzările de firme a început să prevaleze logica financiară, preponderent speculativă. Capitalurile flotante, singura logică fiind maximizarea profitului, au început să zburde spre "țările calde", devenind principalul factor. Această sferă financiară s-a deconectat treptat de la economia reală, concomitent cu dereglementarea domeniului, ridicarea controlului schimburilor, estomparea barierelor vamale. Para disele fiscale atrag bani cu diverse origini, legale și ilegale, iar marile centre
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
crede Artaud, moartea nu mai are același înțeles pentru noi, iar încrederea noastră copilărească în supranatural a dispărut și ea demult, ne-a rămas totuși posibilitatea de a face, grație hipnozei, o „excursie psihică”, o coborâre în subconștientul care „va zburda cândva în libertate, la marginile lumii celeilalte”. Căci călătoria pe tărâmul morților sau întâlnirea cu fantoma pot avea loc și înăuntrul nostru, în această aventură a unui subconștient ce înaintează până la hotarul dintre viață și moarte, aventură semănând întru totul
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
multe scrieri cuprinse În Tanakh, de pildă În Cartea lui Iov, unde se spune că ea există dinaintea lumii. În Cartea Proverbelor 1-9 i se acordă un loc de seamă, ca Demiurg-auxiliar al lumii și ca Încîntare a lui Dumnezeu, „zburdînd fără Încetare Înaintea lui și zburdînd pe fața pămîntului, găsindu-#ș##i plăcerea printre fiii oamenilor”4. Tradiția potrivit căreia Înțelepciunea a colaborat la facerea lumii este amintită de Omiliile pseudo-clementine5, unde Simon Magul interpretează un pasaj din Geneză, 1
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]