157,129 matches
-
voce sfâșietoare, eu te concediez. Pentru încercarea de a discredita tot ce e mai frumos. Dă-l încolo pe căcăciosul dumitale de etiopian! Așteaptă să se nască un copil normal - mă auzi? - un copil dintr-o ființă umană, normal!... - Bine, - zic, - eu doar am întrebat... Se auziră păcănituri dese. Teppe mă privea compătimitor. - Nu merge, - zic. - Eu din capul locului am avut îndoieli, dar n-am spus. - Pot să dorm puțin după paravan? - Bineînțeles, - Teppe nu se miră. - Vreți să vă
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
Dă-l încolo pe căcăciosul dumitale de etiopian! Așteaptă să se nască un copil normal - mă auzi? - un copil dintr-o ființă umană, normal!... - Bine, - zic, - eu doar am întrebat... Se auziră păcănituri dese. Teppe mă privea compătimitor. - Nu merge, - zic. - Eu din capul locului am avut îndoieli, dar n-am spus. - Pot să dorm puțin după paravan? - Bineînțeles, - Teppe nu se miră. - Vreți să vă înveliți cu impermeabilul meu? - Merge și fără. Mi-am scos ghetele și m-am culcat
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
spitalului se plimbau pisici. De după colț apăru Ștein... - Ei, te felicit. - Mulțumesc, bătrâne, mulțumesc. Chiar acum i-am trimis Lenei un pachețel...Sunt într-o stare, nu știu cum, neobișnuită. Ar trebui să bem ceva cu ocazia asta. "Vezi să nu - îmi zic - de ce-aș bea cu tine?... Numai necazuri am". Nu voiam să-l amărăsc. Nu m-am apucat să-i spun că puștiul lui e trecut la rebuturi. Însă Ștein știa deja. - Pregătești un material jubiliar? - Încerc. - Vrei să ne
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
bea cu tine?... Numai necazuri am". Nu voiam să-l amărăsc. Nu m-am apucat să-i spun că puștiul lui e trecut la rebuturi. Însă Ștein știa deja. - Pregătești un material jubiliar? - Încerc. - Vrei să ne faci celebri? - Vezi, - zic, - e nevoie de o familie muncitoresc-țărănească. Voi sunteți intelectuali. - Păcat. Am scris deja și o poezie în taxi. Se încheie așa: În fabrici și în abataje Departe, pe alte planete Sunt patru sute de mii de eroi Și primul meu copil
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
fotograful. Care e numele de familie al nou-născutului? - Kuzin. Salonul șase. - Lembit Kuzin. Sună superb. Dă-i bătaie. L-am întrebat pe Teppe: - Cum pot să-l găsesc pe tată? - Iacătă-l. Stă pe gazon, sub fereastră. Am coborât. - Alo, - zic, - sunteți Kuzin? - Da, Kuzin, sunt Kuzin și ce mare scofală? Se pare că tovarășul Kuzin era într-o dispoziție filozofică. - Dați-mi voie, - zic, - să vă felicit. Copilul dumneavoastră este cel de-al 400.000-lea cetățean al orașului. Eu
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
pot să-l găsesc pe tată? - Iacătă-l. Stă pe gazon, sub fereastră. Am coborât. - Alo, - zic, - sunteți Kuzin? - Da, Kuzin, sunt Kuzin și ce mare scofală? Se pare că tovarășul Kuzin era într-o dispoziție filozofică. - Dați-mi voie, - zic, - să vă felicit. Copilul dumneavoastră este cel de-al 400.000-lea cetățean al orașului. Eu sunt de la redacție. Vreau să scriu despre familia dumneavoastră. - Ce să scrii? - Ei, despre viața voastră... Ar trebui să mergem undeva, să stăm de
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
încă nu era arhiplină. - Bani - am opt ruble, - a spus Kuzin, - plus o sticlă vie de otravă. Scoase din geantă o sticlă de rom cubanez. O ascunse după draperia de la geam. - Luăm de formă vreo trei sute de grame? - Și bere, zic, - dacă e rece. Am comandat trei sute de grame de vodcă, două salate și câte-o chiftea. În restaurant era pustiu. Pe estradă se urcară patru muzicanți. Pian, chitară, contrabas și percuție. Chitaristul își șterse pe șest ghetele cu batista. Apoi
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
ei, genul spălat, călcat... Am început să trăim împreună de Paște... Mint, de Sfânta Paraschiva... Altminteri, după lucru, era pustietate... Cât poți să te iubești?... Am trăit un an... Cum de-a rămas grea, nu înțeleg... Stătea, câteodată, ca lemnul. Zic: "Tu, cumva, ai adormit?" - "Nu, - zice, - aud tot". - Zic: "Nu prea ești focoasă." Iar ea: "Parcă arde lumina la bucătărie..." "De unde ai scos-o?" - "Păi, se aude cum merge contorul..." - "Ai putea, - zic, - să iei exemplu de la el..." Așa am
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
să trăim împreună de Paște... Mint, de Sfânta Paraschiva... Altminteri, după lucru, era pustietate... Cât poți să te iubești?... Am trăit un an... Cum de-a rămas grea, nu înțeleg... Stătea, câteodată, ca lemnul. Zic: "Tu, cumva, ai adormit?" - "Nu, - zice, - aud tot". - Zic: "Nu prea ești focoasă." Iar ea: "Parcă arde lumina la bucătărie..." "De unde ai scos-o?" - "Păi, se aude cum merge contorul..." - "Ai putea, - zic, - să iei exemplu de la el..." Așa am trăit un an... Kuzin scoase din
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
de Paște... Mint, de Sfânta Paraschiva... Altminteri, după lucru, era pustietate... Cât poți să te iubești?... Am trăit un an... Cum de-a rămas grea, nu înțeleg... Stătea, câteodată, ca lemnul. Zic: "Tu, cumva, ai adormit?" - "Nu, - zice, - aud tot". - Zic: "Nu prea ești focoasă." Iar ea: "Parcă arde lumina la bucătărie..." "De unde ai scos-o?" - "Păi, se aude cum merge contorul..." - "Ai putea, - zic, - să iei exemplu de la el..." Așa am trăit un an... Kuzin scoase din geantă sticla cu
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
grea, nu înțeleg... Stătea, câteodată, ca lemnul. Zic: "Tu, cumva, ai adormit?" - "Nu, - zice, - aud tot". - Zic: "Nu prea ești focoasă." Iar ea: "Parcă arde lumina la bucătărie..." "De unde ai scos-o?" - "Păi, se aude cum merge contorul..." - "Ai putea, - zic, - să iei exemplu de la el..." Așa am trăit un an... Kuzin scoase din geantă sticla cu rom și o înclină ademenitor. Am băut din nou. Știam că după încă trei păhărele s-a terminat cu munca. De aceea e bine
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
din geantă sticla cu rom și o înclină ademenitor. Am băut din nou. Știam că după încă trei păhărele s-a terminat cu munca. De aceea e bine să bei de dimineață. Ai băut - și toată ziua ești liber... - Ascultă, - zic, - pune-i fiului tău numele Lembit. - De ce Lembit? - se miră Kuzin. - Noi vrem să-i spunem Volodia. Ce-i aia Lembit? - Lembit e un nume. - Și Volodia, ce, nu-i nume? - Lembit e din folclor. - Ce-i aia folclor? - Creație
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
alcoolic, un pilangiu... Mai bine m-ar fi numit chiar așa - Pilangică... Încă o dușcă? Acuma beam fără să mai mâncăm ceva. - Îi spui Volodia, - se întinse Kuzin la vorbă, - și iese un bețivan... Depinde mult, bineînțeles, de educație... - Ascultă, - zic, - spune-i Lembit temporar. Redactorul nostru a promis că dă ceva mălai pentru asta. Iar peste o lună, când îl înregistrezi, îi schimbi numele... - Cât? - se interesă Kuzin. - Douăzeci și cinci de ruble... - Două sticle de jumate și ceva de ros. Asta
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
lui. Eseul a fost șpentru elț un mod de viață." (p. 28) Aceasta e una dintre ideile centrale în jurul cărora cartea lui Safranski se articulează, și grație căreia intensitatea și vivacitatea versiunii sale a vieții lui Nietzsche sunt asigurate, ca să zic așa, de la bun început. Nietzsche a întreținut o relație specială cu actul scrierii. Pentru el, scrisul n-a fost o activitate curentă între multe altele, ci a jucat un rol absolut privilegiat pe tot cuprinsul vieții sale: "La început, a
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
o folosești, pragmatic, în comunicare: limba ține de alcătuirea noastră ontologică ultimă. Prin limbă ne putem da formă și pune în ordine, și doar prin limbă ni se întâmplă că putem, în ultimă instanță, să ne descoperim - că să nu zic, pur și simplu "inventăm" - pe noi înșine. Iar Nietzsche a înțeles acest lucru destul de timpuriu și l-a prețuit atât de tare că a sfârșit prin a face din el una din trăsăturile distinctive ale raportării sale la lume: "Auto-configurarea
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
care-l atrage după sine, dezvăluie o altă contribuție nietzschenă majoră: anume, estetismul lui întemeiat ontologic, ideea că întrebarea fundamentală asupra existenței - inclusiv existența omenească - este dacă ea e justificată sau nu din punct de vedere estetic. Mai precis, cum zice el însuși în Nașterea tragediei (§ 5): "Existența și lumea sunt justificate, în chip etern, doar ca fenomen estetic." Ridicată chiar în prima lui scriere filosofică, aceasta e o chestiune ce va rămâne într-un fel sau altul centrală tuturor operelor
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
chiar deasupra abisului pentru că a întrevăzut acolo taine încă și mai ispititoare și pentru că s-a considerat insensibil la amețeală." (p. 50) Văzută în această lumină, alegerea lui Nietzsche de a deveni filolog ar trebui privită nu drept o, să zicem, încercare de a câștiga o poziție sigură în establishment-ul învățământului umanist german de atunci, ci drept o formă sofisticată de deghizare, drept o mască prin intermediul căreia el căuta să obțină ceea ce Unamuno va numi mai mai târziu la seguridad
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
e clar că libertatea de a avea îngăduință să spui că nu ești liber înseamnă altceva decît libertate". Citind azi atari propoziții, se cuvine, pe de o parte, a aprecia dreptul redobîndit la libertatea cuvîntului, precum cea mai însemnată (unii zic singura!) cucerire de după momentul 1989, iar pe de alta a ne mobiliza în fața încercărilor de încălcare a lui care, slavă Domnului, nu lipsesc. Dacă unele intoleranțe, individuale sau de grup restrîns, sînt oarecum explicabile într-un cadru oprimat multă vreme
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
de mai multă vreme: de ce locuiți la Găgeni? Vlad Mușatescu: Pe mine, întrebarea care mă frământă la ora actuală s-a transformat într-un coșmar ce dăinuie de aproape cincisprezece ani. Respectiv, de când mi-a fost demolată, de Ion Teleagă, zis Dincă, ferma mea agro-literară de la Tâncăbești. Iar de-atunci, noapte de noapte, îmi visez, în alb-negru, livada celor 98 de pomi, via, grădina și casa părintească. Unde mi-am scris aproape toate cărțile, în forma lor finală. Noroc că am
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
alții îmbrăcați festiv, alții în pijama etc. Dumneavoastră...? - Cum să n-am tabieturi? Înainte vreme porneam s-o bat pe Erika începând de pe la șase dimineața. Precizare: Erika-i mașină de scris nu amantă! Acum încep de pe la zece dimineața. Căci mi-a zis cardiologul s-o las mai moale cu eforturile. Alt tabiet, cele patru sau cinci cafele pe zi, mari, negre și tari de să te ridice de pe scaun. Azi, interzise! Tot de cardiolog... Ce, n-are și dânsul tabieturile sale? Cum
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
volum. Primul tom a apărut în foileton la SLAST (Suplimentul literar-artistic al "Scînteii tineretului", n. D.H.), sub direcția lui Ion Cristoiu. Datorită succesului, Editura a ținut neapărat să-l tipărească sub formă de carte. Atunci am fost nevoit să-i zic Aventuri aproximative. Fiindcă "sinistra" se apucase și ea să-și scrie memoriile (în intenție), la al patrulea volum, tov. Dulea sau ceva pe-aproape, de la Consiliul Culturii, m-a chemat și mi-a declarat că noi, românii, nu suntem un
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
că vor mai fi încă două părți, respectiv Oameni de rea credință și Oameni fără credință. A rămas cu gura căscată și m-a întrebat: Dom'le, tovarășe, matale ești zdravăn la cap?" L-am lămurit imediat: "N-aș prea zice! Mai ales că-s scriitor, bașca și umorist pe deasupra..." A dat din cap anunțându-mi: Dom'le, la volumul al doilea, ăla cu ăi de rea credință, vii la mine să mai stăm de vorbă. De-oi mai fi pe-
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
având în vedere că timpul rămâne, totuși, cel care va hotărî soarta în domeniu... - Mai este timp pentru reconsiderări, de vreme ce nici să citim nu mai există vreme? Chestia cu reconsiderările va fi decisă de timpul istoric, după cum prea bine ați zis-o. - Se face abstracție de gradul de rudenie dintre dumneavoastră și Tudor Mușatescu, din considerente pur... tehnice, să zic așa, pentru că, altfel, umorul este un dat al neamului (sau al "clanului", dacă nu vă supărați) Mușatescu... Să fie vorba, oare
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
de vreme ce nici să citim nu mai există vreme? Chestia cu reconsiderările va fi decisă de timpul istoric, după cum prea bine ați zis-o. - Se face abstracție de gradul de rudenie dintre dumneavoastră și Tudor Mușatescu, din considerente pur... tehnice, să zic așa, pentru că, altfel, umorul este un dat al neamului (sau al "clanului", dacă nu vă supărați) Mușatescu... Să fie vorba, oare, despre un blestem frumos? - Chiar că-i un blestem! C-o fi frumos au ba, asta vor hotărî cititorii
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
un scriitor umorist la Găgeni? Îmi puteți spune una-alta despre această localitate? - Aici, la Găgeni, mă cunoaște aproape tot satu', ca pe un cal breaz. Iar oamenii locului îs mai toți puși pe umor, eventual pe gâlceavă (de unde, se zice, vine și numele satului, iar nu de la "gagiu", cum își închipuie unii prieteni de-ai mei). Mai mult de-atât, am scris un roman umoristic, mai anii din urmă, pentru tineret, Expediția Nistrul 2, cu eroi dintre vecinii mei de
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]