2,112 matches
-
-te, coboară chiar și până la iad dacă e nevoie, pentru că de acolo nu mai ai unde să cazi și atunci te ridică Dumnezeu în slava Lui. Smerenia, acesta este marele secret al cărții Sfântului Siluan, iar mesajul este: iubește toată zidirea lui Dumnezeu, nu numai pe semenii tăi, ci toate vietățile pământului, chiar și unei furnici să dai întâietate. P.Ș.: Pe cine ați recomanda Sfinția Voastră, cu toată inima, cititorilor dintre Sfinții Părinți, spre folos duhovnicesc în problema deznădejdii? P.D.
INTERVIU CU PARINTELE SINGHEL DANIEL PRODE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378679_a_380008]
-
aval până târziu.. -Știu..voi cădea în cascade de sare, topite prin gene Și apoi către mare...!zise Pasărea Phoenix alene! -Știu! voi găsi iarăși zborul ce duce-n pridvorul Luminii, Pe scara ei legăna-voi doar îngerii albi ai Zidirii... Semințele vieții promit grădini suspendate spre Rai, Cad raze fierbinți,rogvaidul mă strigă și-mi zice:Hai! M-așez pe-un hamac din secundele vremii adunate,uitate, Oglinzi mici de suflet țin cerul -n reflexii departe,departe... Și-adorm în
GRĂDINI SUSPENDATE de GEANINA NICOLETA în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378763_a_380092]
-
tras prin roata lumii. Iscodit, trădat și singur, Neiubit... dar ce-i iubirea Când la capătul luminii Nu te-așteaptă veșnicia? Răstignit pe crucea vieții Și-nsetat de apă vie E purtat de efemerul Trup ce-și lasă-n lut zidirea. Își va aștepta verdictul Crunt sau dulce... cine-l știe? Pan’ atunci, la sânul lunii Plânge-n leagănul trufiei. Cerșetor de fericire Vrea spălat în bucurie Și putere să iubească Până trece-n nemurire. Va putea să facă față ... Citește
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
să îndure? Prins în chingile trăiriiPare tras prin roata lumii.Iscodit, trădat și singur,Neiubit... dar ce-i iubireaCând la capătul luminiiNu te-așteaptă veșnicia?Răstignit pe crucea viețiiși-nsetat de apă vieE purtat de efemerulTrup ce-și lasă-n lut zidirea.Își va aștepta verdictulCrunt sau dulce... cine-l știe?Pan’ atunci, la sânul luniiPlânge-n leagănul trufiei.Cerșetor de fericireVrea spălat în bucurieși putere să iubeascăPână trece-n nemurire.Va putea să facă față... XX. TELEFONUL SINGURĂTĂȚII, de Angelina Nădejde
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
departeSufletu-n dureri se-neacă.— Bine, mamă, doar ți-am spus,De Crăciun, cu mic cu mareColindăm cum ne-am propusMall-uri, parcuri, patinoare.... XXI. PĂPUȘARII LUMII, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 1823 din 28 decembrie 2015. De la zidirea lumii, prin rânduieli nescrise, Se-ascut cuțite dure pe umeri de copii Și în sentințe strâmbe sunt multe vieți proscrise Iar morți de suflet umblă prin lumea celor vii. Se poartă aroganța, această vechitură Ce lasă-n urmă aburi de
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
stau clădite pe umeri mult prea mici, Iar hainele puterii - croite mult prea mari, Scheletice gândiri ne lasă cicatrici Și sunt pe unde trec... de suflet cuțitari. Mânuitori de vieți, netrebnici păpușari Închid cortina lumii la ... Citește mai mult De la zidirea lumii, prin rânduieli nescrise, Se-ascut cuțite dure pe umeri de copiiși în sentințe strâmbe sunt multe vieți proscriseIar morți de suflet umblă prin lumea celor vii.Se poartă aroganța, această vechiturăCe lasă-n urmă aburi de putred și otravă
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
care s-au violat garanțiile constituționale și s-au pus la discreția nesațiului ambițiilor, în același raport s-a compromis și starea economică prin concesia Strusberg și prin cheltuiele[le] nesocotite ale anilor 1867 și 1868. {EminescuOpXI 27} Precum o zidire la care se simte vreo deteriorare, daca nu vine arhitectul să oprească ruina prin măsuri luate din capul locului, se deteriorează, în proporții din zi în zi mai mari, astfel și regimul parlamentar s-a viciat la noi din zi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de distincțiune a nemeritului, de escluzivism de partid trebuie înlăturat. Deodată cu acest sistem, nulități absolute ca d-nii Gheorghian sau Giani nici n-ar îndrăzni a se amesteca în viața publică, necum să viseze la portofolii ministeriale, precum într-o zidire în care domnește sistematic curățenie nu se văd nici insecte parazite, nici animale rozătoare. Cînd pisica nu-i acasă joacă șoarecii pe masă", zice proverbul. Când controlul de jos a încetat prin falsificarea sistemului parlamentar, iar cel de sus nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mai 1880] ["O ÎNSĂRCINARE PUBLICĂ... "] O însărcinare publică, o funcție e, prin natura ei, atât de grea încît absoarbe toată activitatea unui om onest. Daca datoria funcționarului ar fi ceva definit, care s-ajungă la capăt în cutare minut, ca zidirea unei case sau sfârșirea unui desemn, se-nțelege că o asemenea absorbire a întregei individualități nu s-ar cere. Dar viața statului e infinită, funcționarea sa asemenea. Seriile de procese ale unui tribunal par a nu fi început niciodată și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lume s-ar fi vorbit în Parlament de hoții comise, pozitiv comise și dovedite prin acte publice, iar Parlamentul ar fi trecut la ordinea zilei ca peste o cestiune de regulament? Și când asemenea neauzite scandaluri se petrec - unde? - în zidirea Universității, în plin Senat, și se trec din fir în păr în "Monitorul oficial", spre rușinea statului român - ce trebuie să se fi întîmplînd ca practică administrativă prin județe? Se estrădează de cătră un prefect cetățeni români pe mâna justiției
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
când mai sus, când mai jos, după cum era a țăranilor sau a proprietății mari, că s-au pus în seama oamenilor mai mult pământ decât au, că s-au pedepsit cu dări mari persoane neprevăzătoare cari cheltuiseră prea mult cu zidirea locuinței lor, că în fine - precum zise d. Brătianu însuși - îndeosebi la Argeș s-au prețuit venitul anual la o sumă cu care poți cumpăra de veci pământul în cestiune. Ce face asta? Cu comisiile de apel, din cari făceau
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
alăturea cu nenorocirile noastre. Și dacă d. Brătianu nu e atât de ilustru ca Erostrat nu d-sa e de vină la aceasta, ci numai împrejurarea că opera strămoșilor noștri, vechea Românie, distrusă în favorul ideilor cosmopolite, nu era o zidire de-o văzută frumusețe, ca templul Dianei din Efes. Era o zidire ideală a cărei risipă n-o putea simți și deplânge decât cel ce avea în inimă multă iubire de patrie și o pictate aproape religioasă pentru spiritul drept
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ilustru ca Erostrat nu d-sa e de vină la aceasta, ci numai împrejurarea că opera strămoșilor noștri, vechea Românie, distrusă în favorul ideilor cosmopolite, nu era o zidire de-o văzută frumusețe, ca templul Dianei din Efes. Era o zidire ideală a cărei risipă n-o putea simți și deplânge decât cel ce avea în inimă multă iubire de patrie și o pictate aproape religioasă pentru spiritul drept și eroic al trecutului nostru. {EminescuOpXI 437} Popularitatea ce consistă în esploatarea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Blaga; material al creației demiurgice, trimițând la fragilitate: "Iată, ce este lutul în mâna olarului, aceea sunteți și voi în mâna mea"14; 2. țărâna are sens de totalitate, de unitate materială a lumii în degradare: "că El a cunoscut zidirea noastră, adusu-și-a aminte că țărână suntem"15; 3. pulberea cel mai reprezentat termen al temei apare deja ca un rezultat al degradării, al trecerii timpului: "cetatea cea mândră El a supus-o până la pământ, a culcat-o în
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Robia Babilonului), și de aceea trebuiau dărâmate, ca să înceapă un ciclu nou de viață. Dar puterea de-a dărâma, de-a reduce totul la starea de pulbere, nu este singurul atribut al divinității. Divinitatea, potrivit ideii anunțate, are și prerogativele zidirii: "Eu, Domnul, zidesc din nou cele ruinate și sădesc cele pustiite"27. Chiar de aici se trage și supranumele lui Isus: "Cel care dărâmi templul și în trei zile îl zidești". (Acest supranume îl vom întâlni și în Mahabharata ca
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
templul și în trei zile îl zidești". (Acest supranume îl vom întâlni și în Mahabharata ca atribut al lui Brahma: "O, Brahma, ziditor...28). Dacă în Vechiul Testament predomină dărâmarea zidului ca "rivalitate demiurgică", în Noul Testament apostolul aduce în prim-plan "zidirea" "omului nou", întru Iisus. Omul nu mai e socotit doar "pulberea drumului", ci și "sarea pământului" (Predica de pe Munte) care se "strică" fără credință. Lutul, piatra rezistă în timp prin credință: Iisus a scuipat în lut și a "uns cu
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
mai e parte a zidului rival, ci o "băutură duhovnicească" (I, Corinteni, 10,4), nu mai e piatra materială, ci piatra vie a credinței ("Tu ești Petru și pe această piatră voi zidi Biserica mea", Matei, 16,18): e o zidire pe dinăuntru (Efeseni, 3,16), formatoare în duh. Apostolii își consideră puterea pe care le-a dat-o Domnul "spre zidire, iar nu spre dărâmare" (Apostolul Pavel, II, Corinteni, 13,10) și-i îndeamnă pe oameni să se zidească unul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
vie a credinței ("Tu ești Petru și pe această piatră voi zidi Biserica mea", Matei, 16,18): e o zidire pe dinăuntru (Efeseni, 3,16), formatoare în duh. Apostolii își consideră puterea pe care le-a dat-o Domnul "spre zidire, iar nu spre dărâmare" (Apostolul Pavel, II, Corinteni, 13,10) și-i îndeamnă pe oameni să se zidească unul pe altul (I, Tesaloniceni, 5,11) întru Iisus Hristos. * Ca într-o altă Biblie, în vasta dioramă a poemului "Memento mori
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
important doar să semnalăm că stânca/piatra, la Eminescu, este singura materie cu atributele eternității la care are acces omul. Numai în piatră se poate consemna/însemna fapta umană fie ca formă a zidului cetate ("Căci piatra / nemuritoare-i în zidirea eternă" Decebal, dramă), fie ca măsură a travaliului creației, ca operă a spiritului uman ("...Arta care din pietre durerile cheamă, / Din stâncile stârpite, din valu-nfuriat..." Povestea magului...). Piatra devine însemnul de căpătâi al existenței omului fără de care dispare în oarba
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
-n furtună, în durere, În arderea unei păduri bătrâne, În arderea și-amestecul hidos Al gândurilor unui neferice E frumusețea. Nu în seninul, În liniștea adâncă sufletească, Acolo vei găsi adevărata, Unica frumusețe..." (Odin și Poetul) III Cronica funerară a "zidirilor antice" (Zidul piramida, cetatea • Ruina nisipul, mușuroiul cenușa praful • Personaje: regi, "populi" • Galbenul asfințitului • Sarmisegetuza "un vis de piatră...") 1. Piramida (mausuleum, domă) Semn ascensional, piramida condensează pentru Eminescu însăși noțiunea zidului ca rivalitate demiurgică, "gândiri arhitectonici" ale omenirii: Colo
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
regi, magi) "propria forță și slăbiciune, titanismul și asceza, damnarea și harul creației": cetate: "Babilon, cetate mândră cât o țară, o cetate Cu muri lungi cât patru zile, cu o mare de palate..." (Memento mori) "Memphis, colo-n depărtare, cu zidirile-i antice, Mur pe mur, stâncă pe stâncă o cetate de giganți " castel: "Dar poate acolo să fie castele Cu arcuri de aur zidite din stele..." (Mortua est) " Un castel vechi c-o grădină părăginită se-nalță pe o coastă
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
giganți " castel: "Dar poate acolo să fie castele Cu arcuri de aur zidite din stele..." (Mortua est) " Un castel vechi c-o grădină părăginită se-nalță pe o coastă de deal... Părea mai mult o grămadă de pietre decât o zidire, cu murii ei risipiți, cu copacii uscați pe a cărora tulpină creștea generații tinere de arbori noi și subțiri... Era un parc cu o pădure veche, unde pe ruinele copacilor vechi și putrezi cresc cei noi și tineri" (Avatarii faraonului
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
țară dă-mi ca s-o ridic la cer" Deși om al spadei, mai degrabă decât al cuvântului, el este un clarvăzător el are intuiția zidului faptei umane: Atunci voi fi ca sclavul cel din urmă Ce pietre cară la zidirea mare Și bucuros o face, căci piatra Nemuritoare-i în zidire-eternă. Aceasta-i partea mea de nemurire, O alta nu doresc... o alta nu" (Decebal 42) 5. Galbenul asfințitului Scara la care este lucrată topografia lumilor și "văilor sure de
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
care rezonează și comunică un spațiu exterior (universal) și unul interior (eul poetului): "Stăpân geniilor pieirii!... Nu răscoli-n bătaie-ți ruinele sfărmate A lumii din-năuntru" (Andrei Mureșanu) Pustiul, deșertul de afară ("În salele pustie, lumine roși și torți.../ Zidirea cea pustie de jale pare plină" Strigoii; "Memfis se înalță, argintos gînd al pustiei..." Egipetul) creează un vid interior (Și în gându-mi trece vântul, capul arde pustiit" Scrisoarea IV; Pe inima-mi pustie zadarnic mâna-mi țiu / Ea bate
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
GHILGAMEȘ ÎN FAȚA PRAFULUI • ZIDUL CA "RIVALITATE DEMIURGICĂ" • ZIDUL CARE N-A FOST "PE PLACUL ZEILOR" • UBI SUNT • "SUB SIGILIUL FORMEI") 5 II. UN "CER ÎNCĂRCAT DE MITE" 33 (MUNTELE MUȘCHIUL, STÂNCA • PERSONAJE: MAGUL, ZĂHASTRUL, CĂLUGĂRUL) 33 III. CRONICA FUNERARĂ A "ZIDIRILOR ANTICE" 59 (ZIDUL PIRAMIDA, CETATEA • RUINA NISIPUL, MUȘUROIUL CENUȘA PRAFUL • PERSONAJE: REGI, "POPULI" • GALBENUL ASFINȚITULUI • SARMISEGETUZA "UN VIS DE PIATRĂ...") 59 IV. "PUSTIU E ÎN DOME ȘI ZEII SUNT MORȚI" 99 (PULBEREA COLBUL PLEAVA • PUSTIUL • NIMICUL) 99 V. ADENDA 125
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]