1,054 matches
-
punct de vedere al finalității, chestiune pe care ne-o rezervăm pentru ciclul al treilea, cel din urmă, al acestei cărți. Primele patru puncte le-am dezvoltat în capitolele de până acum, ajungând să tratăm în cel precedent originea așa-zisului conflict dintre religie și știință. Am căutat să demonstrăm că n-a fost vorba la început de un conflict între religie și știință, ci de un conflict provocat de excesul de autoritate al Bisericii apusene, care, îmbrățișând o învechită concepție
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
s-a tăiat legătura ombilicală, i se refuză și sânul matern. Aproape nici un tratat de estetică nu vorbește de această legătură mulțumită căreia artele au atins culmile supreme de dezvoltare, dar în majoritatea lor aceste tratate iau atitudine împotriva așa-zisului „misticism estetic” care trebuie expulzat din preocupările cercetătorilor experimentali, fiindcă altfel i-ar împiedica să găsească esența artei. Trebuie să spunem de la început că, pe cale experimentală, esența artei nu s-a găsit încă. Sistemele de estetică nu sunt de acord
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
politică civilă. Situația nu era mai bună nici printre ofițerii pe probleme de siguranță, pază și informații. Hlatkay Endre, ca reprezentant al guvernului, rezuma fenomenul în felul următor: "Odată cu intrarea noastră în Transilvania, întregul teritoriu a fost năpădit de așa zisul "Serviciul K" - Kèmelhárító Szolgálat - Serviciul de Contraspionaj. Nu doar un singur personaj suspect am descoperit zilele acestea în Cluj, Oradea și în alte părți. Locul unora dintre ei ar fi fost într-un lagăr de muncă forțată". Cum, în epocă
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
economică, până la dreptul cetățeanului de a participa deplin la patrimoniul social și de a trăiîn societate, conform normelor în vigoare" [ibidem, 9]. Serviciile sociale și sistemul scolastic sunt instituțiile corespunzătoare care se dezvoltă mai ales în secolul XX, configurând așa-zisul welfare state. Există conexiuni între cele trei aspecte ale cetățeniei. De exemplu, instrucția este legată strâns de posibilitatea de a se bucura de libertățile civile. Democrația privește mai ales intrarea "noilor straturi ale populației" în spațiul politic sau "intrarea claselor
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de limita minimă (calitate privind conținutul). În al treilea rând, cetățenii unei democrații "bune" trebuie să aibă posibilitatea de a controla dacă și în ce mod aceste două valori sunt realizate prin respectarea totată a legilor existente sau a așa-zisului stat de drept (rule of law) și să poată monitoriza eficiența implementării, așa cum ar trebui să fie în măsură să evalueze eficacitatea decizională și responsabilitatea politică a personalului ales în raport cu cererile înaintate de către societatea civilă (calitate privind procedura). Evident, ne
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
a făcut jocul mărunt al intereselor imediate, n-a cultivat, cu alte cuvinte, partizanatul îngust și păgubitor. Vladimir Streinu a dat contribuții de referință cu privire la literatura marilor clasici; a comentat cu egală pătrundere și comprehensiune opera unor autori contemporani importanți, ziși tradiționaliști (Adrian Maniu, V. Voiculescu, Lucian Blagaă. A acordat cuvenita prețuire operei argheziene, chiar dacă a făcut-o relativ târziu, după anul ". Despre modernul Ion Barbu a scris în treacăt, fără mari entuziasme, fiind printre primii critici de la noi care au
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
cel mai cuprinzător capitol din istoria lirismului român, prin influența directă a conducătorului ei." Vladimir Streinu observă cu subtilitate efortul de disociere ideologică al periodicului macedonskian: "În contra direcției socotită germanizantă "Literatorul" va susține modalitatea literară a latinității noastre; în contra așa-zisului cosmopolitism și universalism estetic, va recomanda scriitorilor identitatea națională; până și în contra ateismului grupării din Iași, va înscrie pe stindardul său postulatul Religiei" . Poetul va respinge motivele lirice ale vremii; "Literatorul" recomandă o poezie care se află la antipodul prozei
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
data tradițională a întemeierii Țării Moldovei. Comemorarea acelui eveniment este însă umbrită de folosirea datei festive pentru susținerea unor teorii istorice agresive și periculoase pentru ființa poporului român, teorii ce sunt cultivate, în ultimele decenii, de o serie de așa-ziși istorici, dar și de oameni politici cetățeni ai statului dintre Prut și Nistru și nu numai. Ne referim aici, cu deosebită neplăcere, la afirmarea existenței unui popor moldovenesc de sine stătător, a unei limbi moldovenești, limbă est - romanică distinctă de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
a statutului moral al plantelor. S-a obiectat că o asemenea extindere ar justifica, prin înscrierea argumentației pe ceea ce numim pantă alunecoasă sau principiu al dominoului, inclusiv un discurs despre binele propriu al mașinilor, așa cum ar fi autoturismele. Însă așa-zisul bine propriu al autoturismelor poate fi redus la binele propriu al proprietarilor și al utilizatorilor lor, ceea ce nu se poate face în cazul binelui unui copac, de exemplu. Acest bine al unui copac, susține Attfield, nu poate fi redus la
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
cea a primilor profesioni?ți ai sociologiei: Se poate spune c? europenii s�nt sociologi supu?i regulilor, �n timp ce americanii s�nt primii sociologi laici [55:8]. �n timpul acestei perioade, dou? �?coli� domin? succesiv �n sociologie: cea zis? �de la Chicago� �n cursul anilor dou?zeci, ?i cea � cu mai pu?în caracter institu?ional � care se dezvolt? �n jurul Universit??îi Columbia �n timpul deceniului urm?tor. �n acela?i timp, reflexia teoretic? e urm?riț? cu consecven
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
miri că ciocoii prosperă producând alți ciocoi, alți bălălăi și alte buruiene? (Cotidianul, 14 martie 2002) Turnatu’ și Turnătoru’ Scriu cu mare strângere de inimă această proză scurtă, fiindcă îi cunosc binișor pe amândoi - Turnatu’ și Turnătoru’ sau, mai biblico-juridic zis, Vătămatul și Vătămătorul. Mâhnirea este cu atât mai mare, cu cât asistăm la un divorț de neimaginat, de tipul Marx vs. Engels, Ismail vs. Turnavitu, Eminescu vs. Creangă, Pâlnia vs. Stamate, Castor vs. Pollux, Ahile vs. Patrocle ori Patrocle vs.
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
iar trei candidate la Îmbrăcarea hainei și la începerea noviciatului. 6. București În ziua de 16 Iunie 1940 s-a făcut Adunarea Generală a terțiarilor Fraternității din București de pe lângă catedrala Sf. Iosif pentru a se face alegerea oficialilor sau așa-zisul „Discretariu”. Alegerile au fost prezidate de Excelența Sa Mons. Anton Durcovici, Directorul Fraternității. Rezultatul a fost următorul: Superioară a fost aleasă Sora Margareta Dancov. 7. Brăila De la sora secretară a Comunității terțiarilor din Brăila primesc vești cum că această mică familie
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
mine există de mult militarul de astăzi, disciplinat, riguros, onest, cu simțul datoriei față de țară. În fapt, nu condamnam revoluționarii. Mă simțeam româncă, eram mândră că am scăpat de Ceaușescu, dar aveam presimțiri sumbre, că vom da greș cu “așa-zisul” capitalism, că ar trebui să găsim “a treia cale”, cea de centru, să facem un echilibru între sisteme. La întoarcere, constatasem stupefiata că pe ultima filă a pașaportului meu se operase un schimb valutar de o sută cincizeci de dolari
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
împotriva celulelor T din sânge care atacă mielina (mielinofage). Bolnavii au suportat bine vaccinul. Desigur că rezultatele clinice nu s-au putut încă evalua, fiind necesar un timp îndelungat pentru observarea evoluției acestora. Subliniem că metoda constă din prepararea așa-zisului vaccin pentru fiecare bolnav în parte (autovaccin). Costul este destul de ridicat. Dezavantajul acestui vaccin este că se adresează întregii familii de limfocite T, care dispar în totalitate sau aproape total din sânge, lucru care poate aduce unele complicații. Descoperirea făcută
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
au avut condițiile teoretice și practice pentru a sesiza influența etiopatologică a factorilor genetici și hormonali, care, în alianță cu agentul viral transmis prin laptele matern, contribuie la originea cancerului mamar. Abia în 1966 s-a putut dovedi că așa-zisul „milk factor“ al lui Bittner era un virus care rămâne latent în perioada timpurie a vieții unei șoricioaice tinere și produce cancer mamar în momentul în care influențele hormonale specifice acționează, la vârsta mijlocie a acesteia. Virusul leucemic Murin Friend
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
material ARN în plus“ față de ARN-ul din genomul unor virusuri aviare netumorigene. Ce putea fi acest ARN în plus? Evident, o genă pe care virusurile aviare tumorigene o aveau iar cele netumorigene (leucozice, de pildă) nu o aveau. Așa zisul ARN în plus era exact gena tumorigenă v-Src, a cărei existență semnalată de G. Steve Martin prin metode genetice clasice era acum dovedită fizic și chimic de către P. Duesberg și P. Vogt. Foarte curând s-a pus însă problema „disecției
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Ei intervin în multiplicarea și mai ales în modularea imunitară în care sunt factori de apărare a homeostaziei celulare, mai ales împotriva unor virusuri care au tendința de a o destabiliza. Producția de interferoni din celule este reglată de așa-zișii „factori de reglare“ (engl. irfs = interferon responsive transcription factors), proteine capabile să modeleze activitatea genelor pentru interferoni. Din marea familie irfs, irf-3 și irf-7 sunt proteinele care conduc și reglează producția tipului I de interferon (cel implicat în mod eficace
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
VI-a. Dar dispariția noastră, a copiilor, nu a rămas fără urmări. Tata a fost interogat, bătut și supus unui regim de muncă nemilos. Miliția vroia să știe unde suntem iar ai mei nu au recunoscut niciodată aceasta. În așa-zisul “sat“, oamenii stăteau sub cerul liber, dar în cele din urmă și cu sprijinul autorităților, au început să și ridice case, din chirpici, cu acoperișuri învelite cu paie sau papură din balta Ialomiței. Dar pentru că persecutarea părinților nu mai înceta
POVESTEA VIEŢII MELE DE REFUGIAT. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vasile Flueraru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1682]
-
de șobolani... Medici vârstnici cu mentalități învechite; bolnavi de toate vârstele, mai mult sau mai puțin grav; femei și bărbați cărora li se intersectează drumurile și destinele, trecând anonimi și nepăsători unii pe lângă ceilalți, prin cotloanele abia luminate ale așa-zisului spital. Îmbrăcat gros, cu fes albastru tras adânc pe cap, cu gluga pe deasupra, geaca groasăcăzută până peste genunchii jinșilor de culoare albastră; priveam, oarecum debusolat în gânduri. Totuși, pentru cei din jur, păream stăpân pe mine... Asist la un perpetuum
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
își vede de treburile ei, mai tot timpul e ocupată, nici nu cred că m-a văzut. * * * Simt cum moartea mă urmărește... Pașii ei se aud... scârțâind în urma mea precum dinții câinilor înfometați și suferinzi de oftică, din curtea așa-zisului sanatoriu. Înțepături usturătoare simt în tot corpul atingeri mișelești cu vârful coasei înveninate, precum ochiul înțepător și de sticlă al diavolului. De multe ori, după masa de prânz, mă întind pe patul aproape moale și aproape curat, simt cum starea
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
magazinul și aștepta cu nerăbdare venirea în permisie a tatălui. Însă tata nu a fost învoit, astfel că mama a trebuit să se descurce singură. Mama știa că la venirea rușilor, nu trebuia să mai fie la Cernăuți, pentru că așa-zișii “venetici“ (cei veniți din România și stabiliți în Bucovina de Nord ) erau tratați cu multă cruzime, fiind în cel mai bun caz deportați. În ultimul moment a reușit să-și pună câteva lucruri într-un furgon militar, prin bunăvoința unui
ŞTIU DE REFUGIUL MEU, DE LA PĂRINŢI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Condur () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1675]
-
tot atât de dureroasă și anume de “Comisia Aliată de Control“ și de “Comisia Română pentru aplicarea Armistițiului“. După încheierea Armistițiului din 12 septembrie 1944, dintre România și U.R.S.S., autoritățile sovietice insistau, făcând serioase presiuni asupra guvernului român, pentru repatrierea așa-zișilor “cetățeni sovietici“ dar și a refugiaților în general. Memoriile scrise de refugiați și publicate în cartea de față, sperăm să dezvăluie adevăratele intenții ale așa-zisei “repatrieri“ care de fapt însemna “gulagul Siberian“. Din unele date statistice, rezultă că au
“GOLGOTA” REFUGIAŢILOR DIN BASARABIA, NORDUL BUCOVINEI ŞI ŢINUTUL HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1663]
-
m-am gândit să mă cutremur vreodată! A.B.Suntem la finalul interviului nostru, cât de repede a trecut timpul și mai aveam atâtea de spus. Aveți să transmiteți ceva anume cititorilor Dumneavoastră? Cei mai dragi îmi sunt cititorii așa-ziși obișnuiți. Cititorii fără ifose de scriitori. Nu suport lumea critică, aia ultra intelectuală care strâmbă din nas la orice și... bârfește din inerție. Scriitorii au multe trăsături comune cu jurnaliștii care vânează în folosul trustului căruia îi aparțin. Nu pentru că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
dl. Aurel Onciul, un om încă tânăr (...) se întoarce în Bucovina, de unde era de baștină și, unindu-se cu o rudă, care era și el un om grăbit, dl. Florea Lupu, se puse în fruntea acestei a doua, întemeind așa zisul „partidul democrat”. „Boierii, fură atacați cu înverșunare de foaia de scandal Voința poporului. Împotriva lor se făcu alianță,mai mult sau mai puțin acoperită, cu rutenii, cu evreii, cu cârmuirea... Jos zace poporul, a cărui Voința se tipărește, al cărui
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
estetice” care stipula că, În afara și chiar Înaintea așa-zisei valori literare, trebuia să fi dovedit ca om și ca autor, sub dictatură, o atitudine de luptă și de vigilență sans faille, fără reproș, „pilduitoare”, nu-i așa, pentru „așa-zișii mari scriitori” care făcuseră „rușinoase compromisuri cu puterea”. Și nu numai numele meu era „expurgat” cu grijă de pe prima pagină, ca și din interiorul revistei 22, dar și al celor decretați - de către cine?! - ca personae non grata, „suspecți” d.p.d.v. al
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]