1,923 matches
-
înființată oficial în 1826. Existau restricții în ceea ce privește meseriile pe care le puteau practica, ei putându-se angaja doar dacă repectivul loc de muncă era refuzat de sași. Membrii comunității se îndeletniceau cu negustoria, dar mai existau și meseriași (pălărieri, croitori, zugravi, bijutieri) sau intelectuali în rândul populației evreiești. Numărul evreilor din Brașov a crescut constant. Astfel, dacă în 1890 trăiau în oraș 769 evrei, în anul 1940 numărul lor crescuse la 6.000 de persoane . Comunitatea evreilor din Brașov s-a
Sinagoga Ortodoxă din Brașov () [Corola-website/Science/317409_a_318738]
-
original, s-a făcut cu bunăvoința Înălțimei Sale Barbu D. Știrbei, Prințul stăpânitor a toată Țara Românească, slobozind cheltuiala din Casa Centrală și prin osârdia Cuvioșiei Sale, Arhim. Eufrosin Poteca, eugumenul acestei Sfinte Mănăstiri de la Gura Motrului, la anul 1852, zugrav Niță Stoenescu."". Refacerea picturii a însemnat în epocă o repictare a scenelor acoperindu-le pe cele originale cu un strat protector. Imagini
Mănăstirea Gura Motrului () [Corola-website/Science/310958_a_312287]
-
lor, zogravul N. Tonitza. Sfințirea lucrului de zugrăvire și înoire s'a făcut cu strălucită sărbătoare la 14 septembr. 1937.”". Sfințirea lucrărilor de pictură a avut loc la 14 septembrie 1937. Pictura murală a fost curățită în anul 1969 de zugravi restauratori. În anul 1944 ieromonahii de la Durău (printre care și Iustin Pârvu) care au luptat pe frontul sovietic în timpul celui de-al Doilea Război Mondial au adus aici părticele din moaștele Sfântului Mucenic Pantelimon. În timpul retragerii trupelor române, monahii nemțeni
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]
-
înapoi la Cluj. Între 1946 și 1948 a condus Conservatorul de la Cluj și, începând cu 1948, Institutul de Artă de la Cluj (până în 1949). Regimul comunist l-a dat afară din funcții, ceea ce l-a forțat să-și câștige existența ca zugrav la o cooperativă. În 1952, Securitatea l-a arestat și deținut până în 1955 fără proces. În 1956 i s-a permis din nou accesul în mediul academic. A publicat la "Editura de stat pentru literatură și artă", fiind readmis ca
Raoul Șorban () [Corola-website/Science/303330_a_304659]
-
pictorul Nicolae din Lupșa Mare a zugrăvit "Ciclul Patimilor" iar în absida altarului a fost pictată "jertfa lui Avraam", "Sf. Troiță" și "friza patriarhilor". Icoanele împărătești au fost pictate cu o decorațiune în ipsos și datează din secolul XVIII-lea. Zugravul Nicolae de la Lupșa Mare a realizat la biserica de lemn din Roșia, cea mai importantă lucrare din activitatea sa, desfășurată în Valea Mureșului, atât prin amploarea, cât mai ales prin calitatea sa artistică. Se pare că acestei lucrări i-a
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
din activitatea sa, desfășurată în Valea Mureșului, atât prin amploarea, cât mai ales prin calitatea sa artistică. Se pare că acestei lucrări i-a consacrat cel mai lung timp. Într-o însemnare de pe coperta unui Catavasier tipărit la Râmnic (1750), zugravul Nicolae notează că a terminat pictura bisericii din Roșia pe data de 17 aprilie 1820. Acest an este incizat pe spatele celor două icoane împărătești, Maica Domnului cu Pruncul pe tron și Iisus Hristos Învățătorul, de pe iconostas, iar în altar
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
Botezătorul, înfățișat într-o icoană de mari dimensiuni, adosată iconostasului. În schimb pe bolta naosului, în medalionul în care este reprezentat Iisus Hristos Pantocrator, în dreapta, jos, este scris anul 1819. Din aceste date se desprinde o concluzie: în anul 1819, zugravul Nicolae a executat pictura murală, iar în anul 1820, cea a iconostasului, încheind, probabil, cu cele două icoane mari din altar, Sf. Ioan Botezătorul, menționată mai sus și Sf. Sava (Destul de ciudată si neobișnuită plasarea acestor două icoane în altar
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
încheind, probabil, cu cele două icoane mari din altar, Sf. Ioan Botezătorul, menționată mai sus și Sf. Sava (Destul de ciudată si neobișnuită plasarea acestor două icoane în altar, pe spatele iconostasului). Programul iconografic este cel cu care ne-a obișnuit Zugravul Nicolae, având însă un număr mai mare de teme și scene. Registrele sunt despărțite de benzi decorative, alcătuite din vrejuri elegant ondulate și purtând flori, sau din frunze dispuse în cruci culcate, precum și din meandre pictate în roșu și albastru
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
despărțite de benzi decorative, alcătuite din vrejuri elegant ondulate și purtând flori, sau din frunze dispuse în cruci culcate, precum și din meandre pictate în roșu și albastru, care se întretaie ritmic. Decorul bogat contribuie la efectul de ansamblu al picturii zugravului de la Lupșa Mare, care a aplicat aici, la Roșia, o cromatică vie, de o mare intensitate. Din nefericire, trecerea timpului a afectat această pictură reprezentativă pentru stilui „școli” de zugravi din Munții Apuseni, din secolul al XVIII-lea. În altar
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
ritmic. Decorul bogat contribuie la efectul de ansamblu al picturii zugravului de la Lupșa Mare, care a aplicat aici, la Roșia, o cromatică vie, de o mare intensitate. Din nefericire, trecerea timpului a afectat această pictură reprezentativă pentru stilui „școli” de zugravi din Munții Apuseni, din secolul al XVIII-lea. În altar, pe pereți, este reprezentat ciclul Sfinților Ierarhi, înfățișați stând în picioare, sub o arcadă, văzuți frontal, purtând veșminte arhierești. Se mai poate descifra numele Sf. Petru din Alexandria, în dreptul proscomidiarului
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
o arcadă, văzuți frontal, purtând veșminte arhierești. Se mai poate descifra numele Sf. Petru din Alexandria, în dreptul proscomidiarului, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Spiridon, Sf. Pantelimon. Șirul ierarhilor este marcat, la mijloc, de reprezentarea Năframei Veronichii. În conca altarului, zugravul a pictat obișnuita temă a Sfintei Treimi, tratată sub forma apuseană a Încoronării Fecioarei. Scena este încadrată de Soborul Arhanghelilor. Sfânta Maria apare într-o a doua scenă, cu adâncă rezonanță simbolică: Fecioara strivind capul șarpelui. Scena este încadrată de
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
doua scenă, cu adâncă rezonanță simbolică: Fecioara strivind capul șarpelui. Scena este încadrată de reprezentarea Jertfei lui Avraam și de cea a Proorocului Iona cu balena și un înger. În naos, pictura parietală este, în parte, deteriorată. Pe peretele sudic, zugravul Nicolae a reprezentat sfinți mucenici. De la est la vest: 1 Sf. Mucenic Procopie; 2. Indescifrabil; 3. Sf. Mucenic Dimitrie; 4. Sf. Mucenic Teodor Tiron; 5. Indescifrabil; 6. Indescifrabil. Pe peretele nordic: 1. Indescifrabil; 2. Duminica slăbănogului; 3. Duminica samarinencii; 4
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
3. Sf. Mucenic Dimitrie; 4. Sf. Mucenic Teodor Tiron; 5. Indescifrabil; 6. Indescifrabil. Pe peretele nordic: 1. Indescifrabil; 2. Duminica slăbănogului; 3. Duminica samarinencii; 4. Duminica orbului; 5. Înălțarea la cer; 6. Indescifrabil. Un program foarte riguros articulat a aplicat zugravul Nicolae în pictura de pe boltă. Scenele evanghelice, selectate din viața Mântuitorului și câteva legate de Sfânta Marie, încheiate cu momente din ciclul patimilor, distribuite pe două registre la nord și două la sud, se succed aproape cronologic. Vasta compoziție începe
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
și două la sud, se succed aproape cronologic. Vasta compoziție începe în registrul I (de jos) de la nord, cu o desfășurare de la est la vest: Bunavestire; 2. Nașterea lui Iisus Hristos; 3. Tăierea împrejur; 4. Botezul Domnului (în acest caz zugravul sa orienta după ordinea calendaristică); 5. Întâmpinarea Domnului(Stretenia); 6. Intrarea în Biserică a Maicii Domnului; 7. Duminica Floriilor. Această narațiune sfântă continuă în registrul II (de sus) de la sud, cu evenimentele din ultima săptămână (a patimilor) petrecută de Mântuitorul
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
arhiereu; 5. Când au dus pe Iisus Hristos la Caiafa; 6. Când au dus pe Iisus Hristos la Irod; 7. Când au dus pe Iisus Hristos la Pilat din Pont; 8. Iisus în închisoare. Alte patru scene din ciclul patimilor, zugravul Nicolae le-a pictat pe peretele de vest al naosului, deasupra cărora a prezentat Judecata de apoi. În stânga, jos: 1. Punerea coroanei de spini pe capul lui Iisus; 2. Biciuirea. În dreapta, jos: 3. Când l-au luat pre Hristos să
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
lungă, așa cum cereau cunoscutele ordine împărătești ale veacurilor al XVIII-lea și al XIX-lea. Pictura veche a bisericii (distrusă din cauza apei strecurată prin acoperișul cu învelitoarea rămasă șubredă multă vreme) data din anul 1863 și a fost opera unui zugrav ce se pare că a pictat și biserica din satul învecinat Vălani de Pomezeu, cu care se aseamănă foarte mult. Arcul-dublou și grinda-tirant sunt frumos împodobite cu crestături de formă lobată. Cu toate modificările ulterioare, portalul prezintă un interes artistic
Biserica de lemn din Brătești () [Corola-website/Science/316792_a_318121]
-
preotul Simeon Cobilanschi (1842-1910), care a păstorit ca paroh la Buninți în perioada 1886-1896, după care a fost numit exarh și s-a transferat la Cernăuți. Pereții interiori ai bisericii au fost pictați în anul 1900 în tehnica tempera de către zugravul Anton Orobic din Suceava. Cu acel prilej, pe peretele nordic al pronaosului s-a pictat următoarea pisanie: ""În timpul Împăratului Francisc Iosif I și a Mitropolitului Arcadie, a parohului Simion Cobilanschi, s-a zugrăvit în anul 1900, biserică zidită din anul
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
și altar. Mobilierul bisericii este din lemn de stejar. Catapeteasma este executată simplu din lemn de frasin și blănită cu scândură de brad, între anii 1885-1888, de meșteri necunoscuți. Pereții interiori ai bisericii au fost pictați în anul 1900 de către zugravul Anton Orobic din Suceava. Pictura a fost realizată în tehnica tempera, cu tablouri izolate predominând culorile roșu, bleu și cafeniu. Între anii 1996-2000, biserica a fost repictată în interior în tehnica frescă și în stil bizantin de către Mădălina Arhirii Reuț
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
Mare în pereții bisericii. Lucrările de reconstrucție au fost finalizate la 9 ianuarie 1756. La moartea sa, episcopul Inochentie a fost înmormântat în biserică, lângă strana arhierească. Episcopul Iacob Stamati (1782-1792) a înzestrat biserica cu o catapeteasmă nouă pictată de zugravul Nicolae Moscovli (în 1784), cu un clopot mare, cu veșminte scumpe de la Veneția, precum și cu alte podoabe. Prin osteneala sa a fost adusă în biserica episcopală o mână din moaștele Sf. Mucenițe Chiriachi (de la Muntele Athos), care se păstrează și
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
în interiorul bisericii (intrare bărbați stânga și naos sub fereastra de nord). Biserica este construită în stil baroc având dimensiunile de 31/12 m. Frumoasa pictură în frescă de pe pereți, cât și de pe tâmplă, a fost executată în anul 1768 de către zugravii Gheorghe și Radu Zugravu, după cum arată inscripția de la proscomidiar. În anul 1867 biserica a suferit unele transformări: pereții au fost ridicați cu cca. 80 de cm. Ușile și ferestrele au fost mărite, iar prin distrugerea bolții a fost distrusă și
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324486_a_325815]
-
forma sa inițială, pentru o eventuală reconstrucție ulterioară. În vremea mandatului președintelui Ion Iliescu, între 2003 și 2004, biserica fostei mănăstiri a fost partial rezidita. La reconstrucție, în naos au fost încastrate câteva fresce din cele originale, realizate de celebrul zugrav bisericesc Pârvu Mutu.. În perioada 2008-2009, în timpul președintelui Traian Băsescu, a fost finalizată reconstrucția integrală a acestei biserici și a fost dotată cu toate cele necesare cultului, resfintirea ei facandu-se în ziua de 11 octombrie 2009 - See more at
Mănăstirea Cotroceni () [Corola-website/Science/307735_a_309064]
-
în texte, pentru amărâții satelor și crângurilor românești, cei mai mulți analfabeți. Pictura murală a prins un deosebit avânt în Transilvania, în secolul 18, unde arta picturii a contribuit la educarea și emanciparea iobagilor români. La micuțele biserici de lemn din Sălaj zugravii au fost plătiți să întindă creațiile lor și pe pereții exteriori. În forme asemănătoare s-au petrecut lucrurile și în Oltenia, sub influența puternică a bisericilor de zid. Picturile murale din bisericile de lemn formează o bogăție vizuală și artistică
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
apărut în 1976 are câteva modificări. Poezia „Iobagii“ are titlul „Țăranii“, iar poezia „Secetă“ apare cu titlul „Durere“. În acest volum apar trei poezii noi: „Ascensiune“, „Cântec“, „Autoportret“ (Rohia, 1977). Publică la Editura „Meridiane“ albumul „Luchian“, care cuprinde studiul „Luchian, Zugravul“ o cronologie și șaizeci și șapte de reproduceri ale picturilor lui Luchian. În 1980 la Editura „Albatros“ i se publică volumul „Imnele Moldovei“ iar în 1981 volumul „Imnele Țării Românești“ a apărut la Editura „Cartea Românească“. La Editura „Eminescu“ publică
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
vodă târgul Hârlăul, de au ziditu și bisérica cea domnească de piiatră și curțile acele domnești cu ziduri cu tot, carile stau și astăzi.”". În timpul domniei lui Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546), biserica a fost pictată în frescă pe exterior de zugravul Gheorghe din Tricala. Ferestre gotice monumentale din pronaos au fost astupate cu tencuială, în scopul de a se mări suprafeța ce trebuia pictată, rămânând doar două ferestre de mici dimensiuni. Între anii 1624-1626, ca urmare a arderii curții domnești din
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
pământești au fost mutate ulterior la Mănăstirea Radu Vodă din București. Pe locul unde a fost mormântul voievodal s-a descoperit într-o tainiță un adevărat tezaur format din monede și alte podoabe. În biserică s-a aflat și mormântul zugravului Gheorghe din Tricala. Lespedea sa funerară se află în prezent la Muzeul Național de Artă al României de la București. Pe piatră se află următoarea inscripție în limba slavonă: "„Acest mormânt este al robului lui Dumnezeu, meșterul Gheorghe zugravul, venit din
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]