1,030 matches
-
fîntînă, unde să rămîie pînă a doua zi, și-apoi desigur va ploua. Dacă treci cu mortul vreo apă, faci a secetă. Secetele se întîmplă din cauza morților de om. în timp de secetă, flăcăii fură toaca de la biserică și o zvîrl în fîntînă, nespuind nimănui și lăsînd pe alții să o scoată. Trei ani de secetă aduc trei ani de boli și trei în urmă de războaie. Semănat Cînd un loc se ară pentru pus porumb, se iau doi pumni de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
n-aibă bărbați spîni. Spînzurat Să nu pui mîna pe omul spînzurat, ci pune o căruță păcătoasă de tot sub el, taie-i ștreangul, îngroapă-l cînd o cădea din căruță în groapă, arde căruța cu care l-ai adus, zvîrle cosorul cu care ai tăiat ștreangul, că-i rău de te lipești ori păstrezi ceva cu care s-a atins spînzuratul. Din toate sinuciderile, numai spînzuratul se crede că se dăruiește dracului. Splină Bărbații să nu mănînce splină, că nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
făcut. în ziua de Paști, sculîndu-se oamenii din așternut, nu calcă pămîntul gol, ci pe ceva așternut, ca peste vară să nu-i usture tălpile. Cînd gîdili pe cineva la tălpi, nu crește. Dacă șchioapătă vreun cîne, purcel, mîță etc., zvîrlind în ei, pune mîna cu care ai zvîrlit sub talpa piciorului, că le trece. Mîncînd cineva talpă de huhurez, își pierde mintea. Talpă de huhurez dau femeile necinstite bă rbaților, spre a nu le persecuta din cauza destrăbălării. Taur Fetele mari
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
așternut, nu calcă pămîntul gol, ci pe ceva așternut, ca peste vară să nu-i usture tălpile. Cînd gîdili pe cineva la tălpi, nu crește. Dacă șchioapătă vreun cîne, purcel, mîță etc., zvîrlind în ei, pune mîna cu care ai zvîrlit sub talpa piciorului, că le trece. Mîncînd cineva talpă de huhurez, își pierde mintea. Talpă de huhurez dau femeile necinstite bă rbaților, spre a nu le persecuta din cauza destrăbălării. Taur Fetele mari să nu calce în borăncăituri* de taur, căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
8. Philippe Hamon, Introduction à l'analyse du descriptif, Paris, Hachette, 1981, pp. 112-113. 9. Ibidem, p. 114. "...CAMIL CITEȘTE LA DAME AUX CAMÉLIAS..." "Cum mi-aș fi închipuit, de pildă, între noi, o scenă în care eu să urlu zvîrlind banii în fața femeii, ca în Dama cu camelii?" "Integrîndu-se arcuirilor largi de lac și stofă, o femeie tînără și palidă, a cărei linie incomparabil elegantă relua parcă motivul unduit al aripilor trăsurii, părea o Damă cu camelii visătoare și istovită
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
în context, a statutului eroinei, de femeie întreținută) persistă ca motiv, pe de o parte, în conștiința cititorului de ficțiune care este personajul camilpetrescian ("Cum mi-aș fi închipuit, de pildă, între noi, o scenă în care eu să urlu zvîrlind banii în fața femeii, ca în Dama cu camelii?"), iar pe de altă parte, în scena de la Tekirghiol, a romanului Patul lui Procust. Cităm, în continuare, traseul unei descoperiri pe care am prezentat-o în cartea consacrată personajului camilpetrescian. Ea se
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
acest corp? Cine este acest "eu" pe care îl văd în oglindă? De ce m-am născut om și nu vacă sau cal sau pasăre? Era ca și cum abia aș fi venit pe lume, ca și cum abia aș fi fost aruncat în existență, zvârlit într-un corp (înveliș de carne, înveliș animal pentru spiritul care se topea în mine), pe nepregătite. Apropiații, membrii familiei umane nu puteau face nimic pentru mine. Singurul ajutor mi-a venit de la animale, prin simpla lor vedere și tovărășie
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
un personaj de circ, asemănător clovnilor din tablourile lui Georges Rouault. Georges Rouault, Le clown, 1907355 Georges Rouault, Clown tragique, 1911356 Georges Rouault, Acrobate VII, 1913357 Nu este deloc întâmplătoare în contextul în care ,,Quitonce, care umblase ca o paiață, zvârlind din picioare o viață întregă"358, nu putea muri decât cu ,,accente convulsive și grotești"359. Foarte interesantă, în acest context, este opinia unui alt personaj, Ernest, care deși însănătoșit, refuză reintegrarea în social. Concepția pictorului expresionist francez, Georges Rouault
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
accidentul cauzator al morții lui Fred Vasilescu e prezentat intertextual se reproduce anunțul de patru rânduri dintr-un cotidian: "Aviatorul Fred Vasilescu a capotat, voind să aterizeze, din motive necunoscute încă, lângă Ciulnița. Autoritățile au plecat la fața locului. Cadavrul zvârlit din nacelă și decapitat e păzit de jandarmi. S-a deschis o anchetă pentru cercetarea cauzelor."404 Acest "pliu" intertextual provoacă toate divergențele de receptare și toate supradeterminările semantice posibile. Camil Petrescu se servește de instrumentul narativ respectiv pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
valuri, acesta zâmbea plin de recunoștință și tot poporul era fericit, până la adânci bătrânețe. Ba chiar și pruncii nenăscuți se bucurau în pântece de privilegiul curățeniei neîntinate dacă femeile care-i purtau în pântec veneau în Piața Mare și aplaudau, zvârlind asupra lui lăturile adunate de-a lungul unui an. A strâns din cioc un timp (a crezut că era un joc inițiatic 56 dar a văzut că treaba devenise puțin prea personală, era eternul candidat la bizutaj) și într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
la cer părea că stăm; și dintr-o dată / văd luna desprinzându-se și parcă, / pe cat se-apropia căzând, pe-atâta / părea c-o văd crescând, pân'ce la urmă / se prăbuși-n răzor; și era mare / cât o găleată și zvârlea pe gură / puzderii de scântei, o pâcla deasa / ce sfârâia cum sfârâie cărbunii / încinși, când îi cufunzi și-i stingi în apă. Pe pajiște, cum zic, la fel și luna / se înnegrea stingându-se pe-ncetul / și ierburile-i fumegau
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Dar eu scriu încă vorbe de iubire, / și-aceasta chiar e-o carte de iubire / către patria mea. Le scriu fraților Cervi, / nu celor șapte stele ale Ursei: celor șapte emilieni / din câmpie. Purtau în inima puține cărți, / murit-au zvârlind în tăcere zaruri de dragoste. Iubirea moartea-ntr-un mormânt abia scobit de ceață (Fraților Cervi, Italiei lor, trad. MB). Cele șapte stele ale Ursei sunt un vădit ecou al primelor versuri din cantul Amintirile: Nu mai credeam, dulci stele
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
pentru mai târziu. cântau prin aer păsări de-ntuneric și n-ai crezut și ai aprins făclia. tot cerul s-a deschis și-n Luna nudă se pieptăna cu zori - Sfânta Maria. parcă-ncepeau măceluri mondiale. prin găurile negre - vârcolacii zvârleau cu laser către rațiune și se temeau și regii și argații. eram atunci la poarta iertăciunii. tu ai rămas afară, să m-aștepți și m-am întors mai tânăr cu-o vecie că nu-i primeau în cer și pe
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
fata luă farfuria cu oasele din fața popii și i-o aruncă în față bărbatului acela. Din ușa bucătăriei de vară Geta, nevasta de-a doua a lui Sighirtău, văzu ce se-ntâmplă. Se repezi spre fata veterinarei. Mai să-l zvârle din scaun pe popă, se aruncă la gâtul ei: - Ce-ai ghiolbano, nu mai ai stare? Bei cu părintele și te dai de doamnă?! Ai făcut toată Turcia și te dai de fată mare? Păi tu nu te vezi ce
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
Muzeul Pușkin și-n Galeria Tretiakovskaya Am dormit numai pe patul armelor expuse în Palatul din Kremlin Cu cîtă răbdare mîngîi pe ceata de oseminte animalul plin cu scai! Peștișorul de aur s-a mutat în ape tulburate de porți zvîrlite în aer din epoca în care au erupt vulcanii Verdele a venit ca o fulgerare tocmai cînd din mine se scurseseră toți anii
Poezii by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/8807_a_10132]
-
fără de păcat; pe drumul spre cimitir, ultimul dintre aceștia reface, grație unui nou act, de data aceasta de magie albă, echilibrul universului, conturând un cerc de foc: "Demonii [...] se repeziră spre marea fântînă în miezul căreia pământul devenise străveziu. Se zvârleau acolo cu capu-n jos, apucându-se de traheele luminii, târând metri de intestin din burțile spintecate, lăsând în urmă șiroaie de vomă și sânge, micșorându-se tot mai mult și pierind în întunecime". Epilogul suprinde o comunitate rurală regenerată
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
2, p. 246]. Sicilia și Salerno Primele trupe care urmau să ajungă pe insulă erau detașamente aeropurtate. Din cauza vântului, multe avioane și planoare remorcate fuseseră abătute la mare distanță de itinerariul lor, în timp ce unele planoare fuseseră detașate de avioane și zvârlite în mare. În alte sectoare, parașutiștii au aterizat cu bine. Germania a atacat Divizia I americană, amenințând cu ruperea pozițiilor sale de apărare pe plaje. Din lipsă de trupe de sprijin, atacul german a eșuat. Formațiuni americane aeropurtate și artileria
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
nu poate aduce decât rele. La fel se întâmplă și în Dănilă Prepeleac unde întrecerea lui Dănilă cu dracii pare a reda o întrecere între flăcăii unui sat. Dialogul este impregnat și în acest caz de un suflu folcloric: „ Ia zvârle-l și tu acum, zise dracul îngâmfat. L-oi zvârli eu, nu te îngriji, dar scoate-l mai întâi la fața pământului, cum a fost și la tine. Dracul ascultă și-l scoate. Haiti! mai răpede, mai răpede, că n-
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
în Dănilă Prepeleac unde întrecerea lui Dănilă cu dracii pare a reda o întrecere între flăcăii unui sat. Dialogul este impregnat și în acest caz de un suflu folcloric: „ Ia zvârle-l și tu acum, zise dracul îngâmfat. L-oi zvârli eu, nu te îngriji, dar scoate-l mai întâi la fața pământului, cum a fost și la tine. Dracul ascultă și-l scoate. Haiti! mai răpede, mai răpede, că n-am timp de așteptat. Mai îngăduiește puțin, tartarule, că nu
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
întâmplări etc.). "Fapte" care se consumă fără germeni, fără "secvența" organică (...). Deodată un nimic, o întâmplare transformă banala tovarășie a doi tineri în dragoste. Un nimic care-i dezleagă de mediul normal neutru, inundat de "fapte" și îi farmecă, îi zvârle într-o nebunie unică pe care fără teamă putem s-o numim Absolut 261". Regăsim indiscutabil acel "fapt", acel "nimic", de care vorbește Eliade în Fragmentarium (1939), întruchipat într-un Scormon, în acea cerere în căsătorie a lui Toderică din
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
soldați-erou-caii de luptă: Cu ochii stinși, cu fruntea înspre pămînt plecată Părînd a-i înțelege privirea întristată Odată cu apariția monstrului intensitatea epică este maximă: S-a ridicat un munte de ape învolburate; Apoi s-a spart în două talazul furtunos, Zvîrlind sub ochii noștri un monstru fioros. Se-nfiora pămîntul de mugetu-i năpraznic, Nu mai văzuse cerul un monstru-atât de groaznic! Umpluse de miasme văzduhu-nveninat, Iar valul ce-l purtase s-a tras înspăimîntat Ultimele versuri, parcă desprinse din Eneida
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Maestrului) urcă o treaptă, surprinde printr-un alt suflu valoric, cu o altă metrică, cu plăPădiri lexicale unice, din care vom aminti doar: consonantica dansantă: „Iubita mea stai între î din i și â din a e â din a zvârlit de vameși ..... plugul arându-le și cer și trup odată un mire roșu își înalță rugul din roze de mireasă nsângerată...” (O nouă răstignire); frazări parcă izvorând din penelul lui Matisse, Gauguin sau Dali: „înăuntrul foamei racul scoate / foarfecele mari
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Peste mlaștini mari trecut-a, Ca ursoaicele călcat-a, Vaduri a tăiat ca vidra, Ca un viezure pe cîmpuri, Ca o viespe peste maluri, Ca un iepure pe țărmuri, Depărtat-a pietre-n drumu-i, A întors pe dos buștenii, A zvîrlit din cale ramuri, A împins tot cu piciorul. În același chip de ursoaică, lupoaică, viezure, viespe, iepure, și mama ciobănașului a trecut vaduri, a străbătut codri și mlaștini. Ca orice vrăjitoare de tip matriarhal, ea reușește, prin farmece ori prin
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
CARE AR TRECE DREPT TRASK, NU VA TRĂI MAI MULT DE CÂTEVA ORE DUPĂ CE SE DESCOPEREA CĂ A SECHESTRAT UN CONDUCĂTOR DE GRUP. Îi puse călușul și ieși din laborator. Riva stătea ghemuită pe o canapea citind. Când îl văzu zvârli cartea și sări în picioare. întrebă ea nerăbdătoare. Abia am început, spuse Marin rapid. AJUNGÂND LA UȘĂ, ADĂUGĂ PESTE UMĂR: \ MĂ DUC SĂ ADUC NIȘTE MATERIAL DIN AVIONUL MEU. MĂ ÎNTORC PESTE CÂTEVA MINUTE. În compartimentul de bagaje al avionului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
repede, cu răutate, fără să se vadă ceva din chipul femeii, îngropat în cutele grele ale rochiei. Singur, cu mintea tulburată, am început atunci să strig și eu în neștire, da, am urlat de spaimă către idol, până când am fost zvârlit cu o lovitură de picior lângă perete, și am mușcat din sare, așa cum astăzi mușc din piatra stâncii, cu gura mea fără limbă, așteptându-l pe acela pe care trebuie să-l ucid. Soarele a început să coboare. Printre crăpăturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]