12,426 matches
-
interesul. Dacă nu ați obținut această informație, acum este un moment potrivit să stați de vorbă cu ei. +++ +++ Epilog Este omenește să ne pierdem din vedere scopurile și avem nevoie de ajutor și încurajări pentru a ne reveni. +++ Ideea 123. Înțelepciunea lui Winston: ce aveți mai bun nu este suficient Una dintre cele mai fierbinți teme de discuție din afaceri în prezent este cum să trecem de la „bine” la „minunat”. Nu mai este suficient să fii bun, deoarece și concurența este
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
pentru a vă reaminti să stabiliți un plan de recompense care funcționează. Încercați-l. +++ +++ Epilog Luați în considerare acest plan de recompense pentru că este simplu, măsurabil, corect. Oamenilor le place pentru că pot calcula rapid ceea ce vor primi. +++ Ideea 135. Vechea înțelepciune chinezească Este destul de greu să mențineți oamenii stimulați pe termen lung, atunci când ei fac toată treaba, iar proprietarii și directorii iau toți banii. Un management inteligent își dă seama că împărțirea profitului, dacă este plănuită corect, poate fi o investiție
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
om. (...) Țarca de se pune pe gard la o casă, e semn că vor veni oaspeți."273 O altă pasăre prevestitoare este bufnița (cucuveaua) care anunță nenorocirea sau moartea, dar și vremea ploioasă sau vremea roditoare. Pasăre nocturnă, bufnița simbolizează înțelepciunea, reflecția, știința, misterul, moartea 274: "Cucoveaua e din vadană. Traia cu un om și el o bătea, că tot în urma lui îmbla și-l temea. Bătând-o el așa, ea striga "vau! vau!" Și Dumnezeu a prefăcut-o în cucoveucă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
divin, al rațiunii supraumane. Ca mitologem universal, șarpele este o epifanie a strămoșilor mitici, un arhetip al antinomiilor și un simbol al reînvierii ciclice a naturii.336 Ca mit simbolic, șarpele este prezent ca inteligență nefastă, ispititoare, dar și ca înțelepciune creatoare, simbolizează timpul ca durată, dar și absența timpului, de dinaintea începutului lumii.337 În mitologiile lumii, șarpele este conceput dialectic, ca stăpân al pântecului lumii, chiar pântecele însuși, dar și ca dușman al soarelui, al luminii, al laturii spirituale a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o metamorfoză a soarelui la zenit care ia formă ofidiană, ascunzându-se în măruntaiele pământului, până la o nouă răsărire.340 Lunar și teluric, în același timp, cu puteri de regenerare și fecundatoare, nemuritor și în continuă metamorfoză, șarpele este "izvorul înțelepciunii, întrevede viitorul" care deschide calea spre realitățile transcendente.341 b. Imaginea spațiu-timp În mitologia românească, șarpele se înfățișează în trei ipostaze mitice: șarpe propriu-zis, balaur, zmeu: "între aceste trei ipostaze există o filiație mitică și o transsimbolizare mitologică de ordin
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de la școală niște tineri entuziaști, plini de speranțe, ne-am întors acum oameni maturi, cu vârsta dublă celei cu care am plecat, cu vârsta profesorilor pe care-i aveam când stăteam în aceste bănci, cu experiență de viață și poate înțelepciune. Chiar dacă speranțele ni s-au împlinit sau nu, chiar dacă unora dintre noi ne-au apărut fire argintii la tâmple, chiar dacă noi fetele nu mai suntem zvelte ca niște căprioare, inima nea rămas tânără și ne bucurăm nespus de această revedere
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
vierme, cu profilul gingaș,/ Chip de roză, ori de trestioară,/ Nu primi-n împărăția ta/ morții altora". Senzualitatea, zbuciumul cărnii sunt exprimate într-un limbaj patetic, într-o atmosferă dramatică: "Nu-și uită carnea tiparul ei ciudat/ Nici un rege al înțelepciunii n-o pipăie,/ ci mâini brutale ca satârul. Eu/ Stau la marginea speței mele/ Și cu durere-mi privesc/ Părțile rușinoase ale trupului". Ca și la Radu Stanca, moartea este surprinsă când nostalgic, când într-o erupție carnală furtunoasă; dar
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și-a curat/ Miroase-a om scăpat în veșnicie." În volumul citat, satul se apropie însă mai mult de Goga și de Coșbuc decât de Blaga. Misterul blagian este îndepărtat, peste oameni plutește o lumină domoală, "lumina lină", lumina unei înțelepciuni de inițiați, de aceea sărbătoarea și iubirea stau sub semnul echilibrului și al înțelepciunii. Sărbătoarea este pentru poet prilejuită de adunare, de strângerea la un loc, asemenea marilor sărbători ale vechilor greci. Întoarcerea poetului este "mijitul sărbătorii". Adevărata iubire este
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
apropie însă mai mult de Goga și de Coșbuc decât de Blaga. Misterul blagian este îndepărtat, peste oameni plutește o lumină domoală, "lumina lină", lumina unei înțelepciuni de inițiați, de aceea sărbătoarea și iubirea stau sub semnul echilibrului și al înțelepciunii. Sărbătoarea este pentru poet prilejuită de adunare, de strângerea la un loc, asemenea marilor sărbători ale vechilor greci. Întoarcerea poetului este "mijitul sărbătorii". Adevărata iubire este altceva decât încovoiere "sub patimile cărnii", înseamnă înțelepciunea de a te dedica celuilalt: Că
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
stau sub semnul echilibrului și al înțelepciunii. Sărbătoarea este pentru poet prilejuită de adunare, de strângerea la un loc, asemenea marilor sărbători ale vechilor greci. Întoarcerea poetului este "mijitul sărbătorii". Adevărata iubire este altceva decât încovoiere "sub patimile cărnii", înseamnă înțelepciunea de a te dedica celuilalt: Că nu-i iubirea decât semn/ Că trebuie să ieși în întâmpinare/ Pe cel împovărat să-l ușurezi/ Și cel pierdut să-l scoți la arătare". Iubirea pare a fi a vechilor creștini, ca și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de o tematică tradițională apare și în "Istoria unei secunde", unde poetul resuscită cultul strămoșilor, al brazdei, al țării, al limbii, lucrările sfinte și cântecele lui Anton Pann. O suită de poeme stau sub semnul poveței și al sorții, al înțelepciunii antonpannești: "Anton Pann e cel ce spune; cu mare deșertăciune/ și ce rău poate produce cel care proverbe spune? Pentru el, cuvântul soare în cuvântul cer apune.". În poemele din "Istoria unei secunde", sunt frecvente repetițiile ce dezvăluie cititorului ideile
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
renunțarea. Așa cum spune Adrian Păunescu, rostul ni-i să fim aici, în această țară, de care suntem legați și înăuntrul căreia "ne clădim destinul nostru" ("Curgi"). Ideea este reluată în poezia intitulată "Oltule". Cred că putem distinge în prima secțiune ("Înțelepciunea de a fi") a prezentului volum trei moduri de abordare a problematicii sociale și politice. Primul îl constituie intransigența poetului față de manifestări, caractere, realități incompatibile cu o morală publică sau cu politica, exprimată în negație. În această categorie se numără
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
s-a încheiat Deocamdată nu". Din perspectivă istorică: "Mihai Viteazu n-are somn în țara lui/ din lupta cu imperiile și cu umilința/ din lupta cu iuțeala și cu moartea/ i-a mai rămas problema țărănească. " ("Problema țărănească"). În fond, înțelepciunea de a fi este înțelepciunea de a exista drept, de-a acorda ceea ce se cuvine și cui se cuvine. "Eu nu am decât înțelepciunea/ De a-mi pune mâinile în buzunar/ Când e frig pe acest ou din centrul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Din perspectivă istorică: "Mihai Viteazu n-are somn în țara lui/ din lupta cu imperiile și cu umilința/ din lupta cu iuțeala și cu moartea/ i-a mai rămas problema țărănească. " ("Problema țărănească"). În fond, înțelepciunea de a fi este înțelepciunea de a exista drept, de-a acorda ceea ce se cuvine și cui se cuvine. "Eu nu am decât înțelepciunea/ De a-mi pune mâinile în buzunar/ Când e frig pe acest ou din centrul lui D-zeu,/ Eu n-am
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
lupta cu iuțeala și cu moartea/ i-a mai rămas problema țărănească. " ("Problema țărănească"). În fond, înțelepciunea de a fi este înțelepciunea de a exista drept, de-a acorda ceea ce se cuvine și cui se cuvine. "Eu nu am decât înțelepciunea/ De a-mi pune mâinile în buzunar/ Când e frig pe acest ou din centrul lui D-zeu,/ Eu n-am decât înțelepciunea de a-mi aduce aminte de mine,/ și de a mă lua/ Drept ceea ce sunt.". Istoria unei
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
a exista drept, de-a acorda ceea ce se cuvine și cui se cuvine. "Eu nu am decât înțelepciunea/ De a-mi pune mâinile în buzunar/ Când e frig pe acest ou din centrul lui D-zeu,/ Eu n-am decât înțelepciunea de a-mi aduce aminte de mine,/ și de a mă lua/ Drept ceea ce sunt.". Istoria unei secunde" debutează cu poemul "Pe cont propriu", în care mărturisește cum că poezia este un risc pe cont propriu. Primăvara simbolizează tinerețea și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
fiu tiranizat, să fiu împins în mijlocul zgomotelor lumii, să fiu smuls cu sila din sfântul adăpost al acestei viețuiri. Anexa IV Înțelesul nebuniei pentru Hristos în spiritualitatea ortodoxă Ceea ce se numește "nebunia" pentru Hristos se definește în raport cu ceea ce se numește "înțelepciunea" lumii, căci ceea ce pare nebunie (creștină) pentru rațiunea lipsită de credință, este de fapt înțelepciunea dată de Dumnezeu oamenilor prin Iisus Hristos. În Noul Testament Sfântul Apostol Pavel se adresează Corintenilor cu aceste cuvinte: Hristos nu m-a trimis ca să botez
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
adăpost al acestei viețuiri. Anexa IV Înțelesul nebuniei pentru Hristos în spiritualitatea ortodoxă Ceea ce se numește "nebunia" pentru Hristos se definește în raport cu ceea ce se numește "înțelepciunea" lumii, căci ceea ce pare nebunie (creștină) pentru rațiunea lipsită de credință, este de fapt înțelepciunea dată de Dumnezeu oamenilor prin Iisus Hristos. În Noul Testament Sfântul Apostol Pavel se adresează Corintenilor cu aceste cuvinte: Hristos nu m-a trimis ca să botez, ci să binevestesc, dar nu cu înțelepciunea cuvântului, ca să nu rămână zadarnică crucea lui Hristos
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
pentru rațiunea lipsită de credință, este de fapt înțelepciunea dată de Dumnezeu oamenilor prin Iisus Hristos. În Noul Testament Sfântul Apostol Pavel se adresează Corintenilor cu aceste cuvinte: Hristos nu m-a trimis ca să botez, ci să binevestesc, dar nu cu înțelepciunea cuvântului, ca să nu rămână zadarnică crucea lui Hristos. Căci cuvântul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu. Căci scris este: "Pierde-voi înțelepciunea înțelepților și știința celor învățați voi
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
ci să binevestesc, dar nu cu înțelepciunea cuvântului, ca să nu rămână zadarnică crucea lui Hristos. Căci cuvântul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu. Căci scris este: "Pierde-voi înțelepciunea înțelepților și știința celor învățați voi nimici-o". Unde este înțeleptul? Unde e cărturarul? Unde e cercetătorul acestui veac? Au n-a dovedit Dumnezeu nebună înțelepciunea lumii acesteia? Căci de vreme ce întru înțelepciunea lui Dumnezeu lumea n-a cunoscut prin înțelepciune
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu. Căci scris este: "Pierde-voi înțelepciunea înțelepților și știința celor învățați voi nimici-o". Unde este înțeleptul? Unde e cărturarul? Unde e cercetătorul acestui veac? Au n-a dovedit Dumnezeu nebună înțelepciunea lumii acesteia? Căci de vreme ce întru înțelepciunea lui Dumnezeu lumea n-a cunoscut prin înțelepciune pe Dumnezeu, a binevoit Dumnezeu să mântuiască pe cei ce cred prin nebunia propovăduirii. Fiindcă și iudeii cer semne, iar elinii caută înțelepciune, însă noi propovăduim
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
puterea lui Dumnezeu. Căci scris este: "Pierde-voi înțelepciunea înțelepților și știința celor învățați voi nimici-o". Unde este înțeleptul? Unde e cărturarul? Unde e cercetătorul acestui veac? Au n-a dovedit Dumnezeu nebună înțelepciunea lumii acesteia? Căci de vreme ce întru înțelepciunea lui Dumnezeu lumea n-a cunoscut prin înțelepciune pe Dumnezeu, a binevoit Dumnezeu să mântuiască pe cei ce cred prin nebunia propovăduirii. Fiindcă și iudeii cer semne, iar elinii caută înțelepciune, însă noi propovăduim pe Hristos cel răstignit: pentru iudei
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
înțelepciunea înțelepților și știința celor învățați voi nimici-o". Unde este înțeleptul? Unde e cărturarul? Unde e cercetătorul acestui veac? Au n-a dovedit Dumnezeu nebună înțelepciunea lumii acesteia? Căci de vreme ce întru înțelepciunea lui Dumnezeu lumea n-a cunoscut prin înțelepciune pe Dumnezeu, a binevoit Dumnezeu să mântuiască pe cei ce cred prin nebunia propovăduirii. Fiindcă și iudeii cer semne, iar elinii caută înțelepciune, însă noi propovăduim pe Hristos cel răstignit: pentru iudei, sminteală; pentru neamuri, nebunie. Dar pentru ce chemați
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
dovedit Dumnezeu nebună înțelepciunea lumii acesteia? Căci de vreme ce întru înțelepciunea lui Dumnezeu lumea n-a cunoscut prin înțelepciune pe Dumnezeu, a binevoit Dumnezeu să mântuiască pe cei ce cred prin nebunia propovăduirii. Fiindcă și iudeii cer semne, iar elinii caută înțelepciune, însă noi propovăduim pe Hristos cel răstignit: pentru iudei, sminteală; pentru neamuri, nebunie. Dar pentru ce chemați, și iudei și elini: pe Hristos, puterea lui Dumnezeu și înțelepciunea lui Dumnezeu. Pentru că fapta lui Dumnezeu, socotită de către oameni nebunie, este mai
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
cred prin nebunia propovăduirii. Fiindcă și iudeii cer semne, iar elinii caută înțelepciune, însă noi propovăduim pe Hristos cel răstignit: pentru iudei, sminteală; pentru neamuri, nebunie. Dar pentru ce chemați, și iudei și elini: pe Hristos, puterea lui Dumnezeu și înțelepciunea lui Dumnezeu. Pentru că fapta lui Dumnezeu, socotită de către oameni nebunie, este mai înțeleaptă decât înțelepciunea lor și ceea ce se pare ca slăbiciune a lui Dumnezeu, mai puternică decât tăria oamenilor. (I Corinteni 1, 17-25) Iar mai apoi, pentru că unii dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]