9,974 matches
-
vibrații în minus... Este speriat. Cu o forță uriașă, o împinge pe Veronica trîntind-o jos și o rupe la fugă, lăsînd totul baltă. Femeia se ridică și își descarcă furia: Bruta, mi-a stricat descoperirea... Abia după două zile a îndrăznit să revină reparatorul la locuința Mioarei. Señora... trusa de scule... Poftim în casă, spune oarecum veselă Mioara. Dar... (face semn la cap), nu-i aici? Zulueta Zulueta obosește repede. Ochii mari, cu un alb imaculat te sfredelesc parcă în adîncul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
înțelepți, țintea insistent spre mine. Apoi, izvorât ca din altă lume, chipul a prins a căpăta contur. Din barba albă ca neaua a răsărit o față zâmbitoare, brăzdată de vremuri. Deasupra frunții înalte, caer coliliu...Am rămas înmărmurit. N-am îndrăznit să deschid măcar gura. Îl priveam doar înfiorat. După un răstimp, i-am auzit vocea. Părea că vine de departe, ca un ecou... - Așa-i că nu mă cunoști? Nici nu ai de unde să mă știi. Cei cărora m-am
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Ei, da’ vorba multă îi sărăcie curată. Cred că ai băgat de seamă că ne-am cam terminat treburile pe la Piatra Mică „ce se chiami Clate.” Acum trebuie s-o luăm încotrova. Unde, dragule? - Cu îngăduința ta, mărite Spirit, aș îndrăzni să spun că, de vreme ce suntem aici, pe creasta Pietrăriei, nu avem decât să coborâm la mănăstirea Bârnova, care își ridică zidurile colea în vale. - Sunt de aceeași părere cu tine și nu-mi rămâne decât să te aștept acolo... Am
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
seamă ceva?Stiam că la mănăstirea Golia a fost „bolniță”, dar, că ea exista deja pe la 1620, asta nu aflasem. Si a avut viață lungă această „bolniță pentru săracii calici”, pentru că au fost mutați la Socola abia în 1905! Aș îndrăzni să te rog ceva, mărite Spirit, dacă nu este cu supărare. - Curaj, dragule. - Te rog să mă lași să urc totuși sus pe terasa turnului clopotniță. - Nu avem nici o grabă. Urcă. Voi fi și eu lângă tine. Am luat pieptiș
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
a fi altfel. Pe la Predeal, e cuprins de o sete nebună. Era seară, de-acum întuneric. În compartimentul trenului se aflau tot felul de călători. Lumina din compartiment era slabă, nu prea se vedea bine chipul oamenilor. La început nu îndrăznea să-și spună păsul, dar ulterior ne mai rezistând, a întrebat de știe cineva cum ar putea să bea puțină apă, că-1 doboară setea. - Păi, trenul ăsta nu oprește până la Sinaia. Acolo ai timp să mergi în gară, la cișmea
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
de disperare, când se simte abandonat de Tatăl. Evident, se poate rezista disperării, se poate rupe cercul „fatalității“ ei. Dar a cădea, în anumite situații, sub trauma disperă rii face parte din complicația - aș spune povidențială - a condiției umane. Aș îndrăzni să spun și ce nu trebuie făcut într-o lume destructurată de disperare: nu trebuie s-o amplifici. A folosi disperarea generală ca sursă de rating, a o transforma în spectacol televizat sau în armă politică, a vâna sinucigași pentru
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
libertatea este ceva atât de prețios și de subtil, încât nu trebuie distribuită egal. Trebuie s-o meriți, s-o pierzi și s-o recâștigi, să capeți atâta libertate câtă acoperire în responsabilitate ai. Nu e indiferent cine e liber. Îndrăznesc să spun că miș carea (prea) liberă a anumitor personaje pe scena publică mă neliniștește. Mi-ar plăcea, în chip nedemocratic, să-i știu mai îngrădițiă Constat, pe de altă parte, că cei care au reușit să se păstreze liberi
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
cu o masivă pierdere de sens. Decât să evacueze, însă, problema sen sului, inteligența adevărată preferă să treacă drept sminteală. Căci nu există o mai proastă folosire a inteli genței decât folosirea ei prudentă, garan tată epistemologic, cuviincioasă. Inteligența adevărată îndrăznește și riscă. Fără să alunece în aroganță și temeritate vidă. Feluri de a vorbi Trăim în centrul unei nebuloase care se cheamă talk-show. La televiziune și la radio, la guvern și în parlament, în ziare, la ședințele sindicale și de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
în ziare, la ședințele sindicale și de partid, în piața publică, la mese amicale sau în familie, pretutindeni, se vorbește dezlănțuit, lacom, voluptuos. Dreptul de a vorbi e, firește, unanim recunoscut. Dar ce diversitate, ce policromii, ce nuanțe! Cine ar îndrăzni să sistematizeze acest zburdalnic zgomot de fond al vieții noastre zilnice? Iată, totuși, câteva note rapide, în perspectiva unei răbdătoare încercă ri viitoare: 1. Vorbitorul amuzant. Vrea să te distreze cu orice preț, deși n-are nimic de spus. E
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
iubire coexistă în același teritoriu, sau își construiesc un teritoriu al lor, idolul și idolatrul nu trăiesc în aceeași lume. Cel dintâi e un conglomerat de putere, cel de-al doilea - un conglomerat de dependență. Idolatrul nu speră și nu îndrăznește să urce la nivelul idolului său. La fel, idolul nu-și pune problema să coboare la nivelul celui care îi oficiază cultul. Idolul nu se întrupează. Nu stă la masă cu vameșii și cu păcătoșii, nu se lasă ucis de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Idolul nu spală niciodată picioarele idolatrului. Faimoasa iubire curtenească nu era scutită de un anumit halou de idolatrie, cu pasiunea ei pentru „madonizarea“ femeii, cu echivalarea constantă a îndrăgostirii cu „vasalitatea“. Rezultatul era un soi de destrupare trăită trupește. Dar îndrăznesc, domnule Stângă, să suspectez nițeluș de idolatrie și imaginea dvs. despre „femeia iubită“: „mântuită de accesoriu, de penumbre incomode“. Nu ne putem îndrăgosti de statui. De esențe. De lumini incoruptibile. Idolatria, cum știm, înseamnă și a lua un lucru drept
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
când e vorba să-și pună semenii în insectarul derapajului etic. Pe de altă parte, nimeni nu suportă să fie privit cu binoclul întors, să devină obiect al verdictului moralizator. Cei mai feroci dintre judecători sar ca arși dacă cineva îndrăznește să le pună la îndoială virginitatea, legitimitatea, autoritatea. Ne place morala, dar urâm pe moraliștiă Un nărăvit demon al clasificării m-a împins, în zilele din urmă, să încerc o rapidă sistematizare a dome niului. Am identificat patru feluri de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
cu propria ta persoană ai un armistițiu solid, pe termen nelimitat. Cu tine (și, eventual, cu câțiva colegi de gașcă) ești împăcat. Și pe cât de șturlubatic te manifești când e vorba de alții, pe atât de crunt devii, dacă cineva îndrăznește să-ți răs pundă cu aceeași monedă. Luatul peste picior e monopolul tău. Restul lumii să poftească să stea cuminte și să-și pună cenușă-n cap. Personajele astfel croite nu iau niciodată în calcul, fie și măcar de ochii
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
într-un amiazăzi aprindem lumini, nu ca doară înmulțind lumina zilei, ci întru arătarea Cinstitei și Blagosloveniei pe Dumnezeu, pentru vreo bucurie și veselie ce-i de prăznuire. Așa și acum, întru această zi plină de veselie, plină de bucurie, îndrăznim a da a noastră smerită mulțumire prea învățatului și mult milostivului împăratului nostru, care între mulți împărați ai pământului este cel mai vrednic a fi lăudat..."49. Între persoanele oficiale care au mai luat cuvântul cu ocazia festivităților de inaugurare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
administrative au inițiat o serie de măsuri ce vizau închiderea severă a frontierei, reținerea în carantină a tuturor călătorilor, precum și pedepsirea drastică a celor ce urmăreau să treacă ilegal hotarul în raia sau în Moldova, ca și a celor ce îndrăzneau să se sustragă de la carantină. În campania de prevenire a răspândirii epidemiei în provincie, Balș a implicat și biserica ortodoxă. Acesteia i-a revenit sarcina de a explica pericolul prezentat de ciumă, precum și de a face cunoscute toate deciziile și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și vocea poporului care proslăvește prin Majestatea voastră un monarh emanând bunăstarea supușilor săi, sunt cauzele propuse, pe care subsemnatul în conformitate cu însărcinările încredințate lui, atât de episcopul de Rădăuți, cât și de totalitatea stărilor Bucovinei, cuprinse aici Sub <litera> A, îndrăznește să ceară excelenței voastre prea înalt sprijin până la capăt, pentru ca, după cum va fi posibil, să înaintați prezenta atât Preaînaltului Aerariu, cât și milostivirii Preaînaltelor Locuri, pentru o schimbare de folos obștesc a prosperității patriei și prin aceasta, Bucovina să poată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și acumulării abuzurilor, și pentru a consolida înclinația clerului, a mănăstirilor și a preoților către orice neștiință și dezordine, ale căror variate categorii ar fi imposibil să le descriu, mă voi servi de drept pildă convingătoare doar de comportarea stareților, îndrăznind să prezint, cu supunerea cuvenită, abuzurile și modestele mele propuneri de îndreptare. Abuzurile mănăstirilor. Adevărata situație a stării preoțești constă în practicarea religiei grecești după normele Sf<ântului> Vasile, numai că specificul sistemului politic oriental i-a făcut pe călugări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
o comportare fără cusur, prin absența oricărui interes personal și prin acțiuni excelente și care și-a dorit din suflet de la supremul Creator, ca Majestatea Voastră să ia măsuri de îndreptare împotriva poporului necivilizat, superstițios, superficial și încăpățânat al călugărilor, îndrăznesc să înaintez preasupus spre binevoitoarea aplicare treptată a unor modeste mijloace de însănătoșire. Mijloace de însănătoșire și de unde acestea se înlătură fără reducerea vistieriei. Pentru ca veniturile blocate ale mănăstirilor, care se risipesc în modul arătat mai sus sau se folosesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Rusiei acționează activ peste tot și cel mai puternic asupra acestor țări. N. Deja ele o au vecină pe mare și pe uscat. Rusia, care în urmă cu 16 ani, după un război atât de costisitor și de norocos, abia îndrăznea să ceară independența Crimeii, are acum Crimeea, Bugul, Niprul, Marea Neagră și Nistrul sub dominația sa, se mărginește cu Moldova și a exprimat deja dorința preliminară să aibă încă și portul Cetatea Albă. Poftesc aici alăturat să nu se lase în afara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
interese cu ale lor, pare Moldova și Valahia să aparțină la acele părți componente salubre și nobile a Statelor ereditare cezaro-crăiești și acelea să aibă pentru ele valoarea pe care Crimeea o are pentru Rusia. La al doilea. Eu am îndrăznit să ating situația Moldovei și a Valahiei față de Țările ereditare cezaro-crăiești în conjunctura actuală. Acum trebuie să îndrăznesc încă câteva mențiuni fugare despre marile măsuri disciplinare pe care Rusia le-a urmat spre scopul său, în ciuda tuturor impedimentelor fizice și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Statelor ereditare cezaro-crăiești și acelea să aibă pentru ele valoarea pe care Crimeea o are pentru Rusia. La al doilea. Eu am îndrăznit să ating situația Moldovei și a Valahiei față de Țările ereditare cezaro-crăiești în conjunctura actuală. Acum trebuie să îndrăznesc încă câteva mențiuni fugare despre marile măsuri disciplinare pe care Rusia le-a urmat spre scopul său, în ciuda tuturor impedimentelor fizice și morale și contra tuturor calculelor de probabilități omenești, spre cel mai mare triumf și cât de decisiv de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ta am făcut ce am făcut, așa că nu-mi da prea mult”. Cu toate acestea, tînăra căpetenie îl plăti foarte bine pe sculptor, atît cu sclavi, cît și cu felurite bogății. Artistul atît de celebru încît nici măcar o notabilitate nu îndrăznește să-l solicite ; care, înainte să se apuce de lucru, consideră că e normal să fi studiat fizionomia modelului său ; care nu acceptă să fie privit cînd lucrează ; ale cărui opere valorează foarte mult ; și care, la o adică, știe
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
de la marginea munților Himalaya, posedă un sistem familial și social absolut remarcabil care, încă din secolul al XIII-lea, îi stîrnise curiozitatea lui Marco Polo. Celula domestică, care se îndepărtează atît de mult de concepțiile noastre obișnuite încît abia dacă îndrăznim să o numim familie, se compune dintr-un frate, o soră și copiii acesteia. Acești copii, care aparțin exclusiv descendenței materne, sînt rodul raporturilor sexuale pe care femeia le poate avea cu orice bărbat care nu-i este rudă (fiindcă
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
istoriei moderne a României: Tică Iulian, Virgil Totoescu, Vasile Turtureanu, Dumitru Oniga, Gavril Vatamaniuc (ultimul supraviețuitor al rezistenței din munții Bucovinei), părintele Nicolae Bordașiu, Traian Popescu, Nicolae Purcărea, Ilie Tudor și mulți alții, dar nu în ultimul rând, și aș îndrăzni să o așez în frunte, atât pentru frumusețea sa interioară, cât și pentru căldura cu care reușește să-ți transmită credința, pe doamna Aspazia Oțel Petrescu. Așadar, această lucrare se dorește a fi un omagiu adus tuturor celor care s-
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
despre cele trăite. Cred cu tărie că poezia temnițelor românești merită o atenție suplimentară din partea tuturor românilor și nu numai, pentru toate elementele enumerate anterior, întrucât pe de o parte ar fi o recuperare concretă a unei părți de istorie, îndrăznesc să spun glorioasă, creștină românească și, pe de altă parte, o recunoaștere și un modest omagiu celor care s-au jertfit pentru un ideal, pentru dragostea de Dumnezeu și de țară. PARTEA I PREZENȚA MÂNTUITORULUI ȘI VIAȚA DUHOVNICEASCĂ ÎN TEMNIȚELE
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]