9,640 matches
-
cazurile în care se poate face recurs în casație din Codul de procedură penală sau dacă cererea este vădit nefondată. 26. Analizând motivele pentru care poate fi dispusă soluția de respingere a cererii de recurs în casație cu ocazia examinării admisibilității acesteia, Curtea constată că primele două motive anterior enumerate, respectiv când cererea nu este făcută în termenul prevăzut de lege și când aceasta este făcută cu nerespectarea prevederilor art. 434, art. 436 alin. (1), (2) și (6), art. 437 și
DECIZIE nr. 591 din 1 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266533_a_267862]
-
clasifică la rândul lor fondul. 27. Or, prin Decizia nr. 506 din 30 iunie 2015 , paragraful 13, Curtea Constituțională a reținut că procedura reglementată de normele procesual penale ale art. 459 alin. (2) din Codul de procedură penală privește examinarea admisibilității exercitării unui drept, iar nu o judecată asupra temeiniciei solicitării ce face obiectul exercitării acelui drept, deci nu vizează însăși soluționarea căii extraordinare de atac a revizuirii, instanța neimplicându-se în niciun fel în judecata pe fond a unei acuzații
DECIZIE nr. 591 din 1 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266533_a_267862]
-
și, constatându-se absența oricăror repercusiuni importante asupra situației revizuentului, Curtea a reținut că prevederile de lege criticate nu înfrâng accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil. Prin aceeași decizie, paragraful 24, Curtea Constituțională a constatat că admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire este o judecată de ordin procesual, privind regularitatea și seriozitatea cererii de revizuire pentru a se decide dacă este sau nu cazul să fie efectuat un control judecătoresc prin rejudecarea cauzei care face obiectul
DECIZIE nr. 591 din 1 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266533_a_267862]
-
de revizuire pentru a se decide dacă este sau nu cazul să fie efectuat un control judecătoresc prin rejudecarea cauzei care face obiectul cererii de revizuire. 28. Curtea reține că, la fel ca și în cazul procedurilor referitoare la examinarea admisibilității în principiu a cererii de revizuire, verificarea respectării dispozițiilor art. 434, art. 435, art. 436 alin. (1), (2) și (6), art. 437 și art. 438 din Codul de procedură penală presupune analiza unor aspecte de ordin pur legal, a căror
DECIZIE nr. 591 din 1 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266533_a_267862]
-
legal, a căror examinare nu face cu nimic necesară o dezbatere, cu citarea părților, caracterizată prin oralitate și contradictorialitate. Prin urmare, Curtea constată că doar soluția de respingere ca vădit nefondată a cererii de recurs în casație cu ocazia examinării admisibilității în principiu a acesteia presupune antamarea fondului căii de atac, implicând examinarea unor aspecte care vizează temeinicia solicitării care face obiectul recursului în casație. Or, procedura examinării admisibilității cererii de recurs în casație trebuie să vizeze doar aspecte pur formale
DECIZIE nr. 591 din 1 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266533_a_267862]
-
ca vădit nefondată a cererii de recurs în casație cu ocazia examinării admisibilității în principiu a acesteia presupune antamarea fondului căii de atac, implicând examinarea unor aspecte care vizează temeinicia solicitării care face obiectul recursului în casație. Or, procedura examinării admisibilității cererii de recurs în casație trebuie să vizeze doar aspecte pur formale și, tocmai de aceea, se poate desfășura în lipsa Ministerului Public și a părților. În schimb, indiferent de caracterul vădit nefondat sau nefondat al recursului în casație, Curtea reține
DECIZIE nr. 591 din 1 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266533_a_267862]
-
la acuzațiile ce le sunt aduse și la probele administrate. 29. Astfel, Curtea conchide că respectarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare, prevăzute la art. 21 alin. (3) și art. 24 din Constituție, impune ca examinarea admisibilității cererii de recurs în casație în situația analizată, adică prin pronunțarea asupra caracterului vădit nefondat al cererii, să fie făcută într-o etapă procesuală distinctă de cea reglementată prin prevederile art. 440 alin. (2) din Codul de procedură penală, aceasta
DECIZIE nr. 591 din 1 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266533_a_267862]
-
îndrituiește legiuitorul să plaseze un aspect ce ține de fondul căii de atac într-o etapă procesuală anterioară în care nu se analizează și nu se soluționează fondul cauzei. Includerea soluției de respingere a cererii ca vădit nefondată, în etapa admisibilității în principiu a recursului în casație, eludează finalitatea și rațiunea acestei etape. 30. Pentru aceste motive, Curtea constată că sintagma "dacă cererea este vădit nefondată" din cuprinsul prevederilor art. 440 alin. (2) din Codul de procedură penală este neconstituțională, întrucât
DECIZIE nr. 591 din 1 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266533_a_267862]
-
Autorității Electorale Permanente. 32. Textele constituționale invocate în susținerea obiecției de neconstituționalitate sunt cele ale art. 2 alin. (1) privind suveranitatea, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, precum și art. 62 alin. (1) și (3) privind alegerea Camerelor. (1) Admisibilitatea obiecției de neconstituționalitate ... 33. Curtea constată că sesizarea formulată îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție atât sub aspectul obiectului său, fiind vorba de o lege adoptată și nepromulgată încă, cât și sub
DECIZIE nr. 799 din 18 noiembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266524_a_267853]
-
cele ale art. 2 alin. (1) privind suveranitatea, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, precum și art. 62 alin. (1) și (3) privind alegerea Camerelor. (1) Admisibilitatea obiecției de neconstituționalitate ... 33. Curtea constată că sesizarea formulată îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție atât sub aspectul obiectului său, fiind vorba de o lege adoptată și nepromulgată încă, cât și sub aspectul titularilor dreptului de sesizare, aceasta fiind semnată, pe de o parte, de
DECIZIE nr. 799 din 18 noiembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266524_a_267853]
-
procedură civilă, a concluzionat ca noțiunea de "nevăzător" din cuprinsul celor două norme să fie explicitată prin sintagma "cecitate absolută", având în vedere distincțiile prevăzute de Ordinul nr. 762/1.992/2007 . X. Înalta Curte de Casație și Justiție Cu privire la admisibilitatea recursului în interesul legii, în raport cu anexele atașate memoriului de recurs în interesul legii, se constată a fi respectate cerințele de ordin formal prescrise de prevederile art. 515 din Codul de procedură civilă, în sensul că problema de drept ce formează
DECIZIE nr. 16 din 21 septembrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 59 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv ale art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, şi anume stabilirea înţelesului termenului "nevăzător". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266561_a_267890]
-
procedură civilă de la 1865), noțiuni echivalente față de prevederile art. 8 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările și completările ulterioare. Cea de-a doua cerință de admisibilitate privește obiectul recursului în interesul legii, în sensul că acesta trebuie să se circumscrie dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, anume să privească probleme de drept soluționate diferit de instanțele judecătorești, întrucât recursul în interesul legii nu poate
DECIZIE nr. 16 din 21 septembrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 59 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv ale art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, şi anume stabilirea înţelesului termenului "nevăzător". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266561_a_267890]
-
fel, textele criticate contravin și prevederilor art. 53 alin. (1) din Constituție, precum și dispozițiilor art. 6 și art. 13 din Convenție. 7. În ceea ce privește pretinsa neconstituționalitate a prevederilor art. 431 alin. (1) din Codul de procedură penală, se susține că judecarea admisibilității în principiu a cererii de revizuire în camera de consiliu, fără citarea părților, încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare al acestora, discriminându-le, totodată, față de procuror, a cărui prezență în cadrul procedurii analizate este prevăzută de lege. 8
DECIZIE nr. 667 din 15 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 427 alin. (1) din Codul de procedură penală, raportate la cele ale art. 426 lit. a) din acelaşi cod şi ale art. 431 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266610_a_267939]
-
9. Cu privire la dispozițiile art. 431 alin. (1) din Codul de procedură penală, se susține că "fără citarea părților" nu înseamnă "fără participarea părților", acestea având posibilitatea de a se prezenta în fața instanței la termenul stabilit pentru punerea în discuție a admisibilității în principiu a contestației în anulare, pentru a-și susține punctele de vedere și pentru a-și apăra interesele. Se arată că acesta este motivul pentru care nu se poate susține nici faptul că acestea sunt discriminate în raport cu procurorul, a
DECIZIE nr. 667 din 15 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 427 alin. (1) din Codul de procedură penală, raportate la cele ale art. 426 lit. a) din acelaşi cod şi ale art. 431 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266610_a_267939]
-
arată că acesta este motivul pentru care nu se poate susține nici faptul că acestea sunt discriminate în raport cu procurorul, a cărui prezență este obligatorie la soluționarea cauzei. Se mai arată că textul criticat reglementează o procedură ce are ca obiect admisibilitatea în principiu a contestației în anulare, și nu soluționarea pe fond a acesteia, motiv pentru care desfășurarea ei fără citarea părților nu contravine normelor constituționale și celor europene invocate în susținerea excepției. 10. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din
DECIZIE nr. 667 din 15 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 427 alin. (1) din Codul de procedură penală, raportate la cele ale art. 426 lit. a) din acelaşi cod şi ale art. 431 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266610_a_267939]
-
art. 431 alin. (1) din Codul de procedură penală. Textele criticate au următorul cuprins: - Art. 427 alin. (1): "Contestația în anulare poate fi făcută de oricare dintre părți, de persoana vătămată sau de către procuror."; - Art. 431 alin. (1): "Instanța examinează admisibilitatea în principiu, în camera de consiliu, fără citarea părților." 14. Dispozițiile art. 426 lit. a) din Codul de procedură penală au următorul cuprins: "Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri: a) când judecata în
DECIZIE nr. 667 din 15 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 427 alin. (1) din Codul de procedură penală, raportate la cele ale art. 426 lit. a) din acelaşi cod şi ale art. 431 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266610_a_267939]
-
Maftei să expună punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la problema de drept supusă dezlegării. În preambulul concluziilor, reprezentantul Ministerului Public a susținut că, deși aparent chestiunea de drept supusă dezlegării îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală, întrucât este invocată de către o instanță învestită cu soluționarea cauzei în ultimă instanță și prezintă aptitudinea de a primi interpretări diferite din partea instanțelor de judecată, respectiv de a influența soluționarea cauzei
DECIZIE nr. 24 din 8 octombrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) Cod penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266612_a_267941]
-
va da, sesizarea este inadmisibilă. În argumentare, reprezentantul parchetului a arătat că, întrucât norma de incriminare cuprinsă în art. 336 din Codul penal este în mod vădit influențată de Decizia nr. 732 din 16 decembrie 2014 a Curții Constituționale, verificarea admisibilității sesizării presupune analiza unei condiții suplimentare, respectiv aceea dacă, în exercitarea rolului constituțional de asigurare a unei practici unitare, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materia penală are aptitudinea de a interpreta
DECIZIE nr. 24 din 8 octombrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) Cod penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266612_a_267941]
-
referitoare la conținutul constitutiv al infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal. III. Punctul de vedere al completului care a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție Instanța de apel nu a analizat motivele care susțin admisibilitatea sesizării și nu și-a exprimat explicit punctul de vedere asupra chestiunii de drept cu a cărei rezolvare prealabilă a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție, limitându-se la a observa că norma de incriminare analizată a făcut deja
DECIZIE nr. 24 din 8 octombrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) Cod penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266612_a_267941]
-
care a fost formulată rezultă că ceea ce se solicită a se stabili, în concret, este momentul consumării infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal, raportat la efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 732 din 16 decembrie 2014 . Verificarea admisibilității acestei sesizări presupune analiza unei condiții suplimentare, respectiv aceea dacă, în exercitarea rolului constituțional de asigurare a unei practici unitare, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materia penală are competența de a
DECIZIE nr. 24 din 8 octombrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) Cod penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266612_a_267941]
-
respingerii, ca inadmisibilă, a sesizării formulate de Curtea de Apel Ploiești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie în Dosarul nr. 156/315/2015. În argumentare, în esență, judecătorul-raportor a susținut că, deși sesizarea îndeplinește condițiile de admisibilitate privind titularul, etapa procesuală în care poate fi formulată, precum și cerința ca asupra chestiunii de drept să nu se mai fi pronunțat instanța supremă printr-o hotărâre prealabilă sau o decizie de recurs în interesul legii, aceasta nu îndeplinește însă
DECIZIE nr. 24 din 8 octombrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) Cod penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266612_a_267941]
-
Casație și Justiție Examinând sesizarea formulată de Curtea de Apel Ploiești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, raportul întocmit de judecătorul-raportor și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, reține următoarele: Reglementând condițiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, legiuitorul a reglementat, prin art. 475 din Codul de procedură penală, posibilitatea anumitor instan��e, inclusiv a curții de apel, învestită
DECIZIE nr. 24 din 8 octombrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) Cod penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266612_a_267941]
-
un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui asemenea recurs, să sesizeze Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prin care să se dea o rezolvare de principiu respectivei probleme de drept. Ca urmare, admisibilitatea unei sesizări formulate în procedura pronunțării unei hotărâri prealabile este condiționată de îndeplinirea cumulativă a următoarelor exigențe: - instanța care a formulat întrebarea să fie învestită cu soluționarea cauzei în ultimă instanță; - soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea
DECIZIE nr. 24 din 8 octombrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) Cod penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266612_a_267941]
-
ce face obiectul sesizării; - chestiunea de drept supusă analizei să nu fi primit o rezolvare anterioară printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și să nu facă obiectul unui asemenea recurs în curs de soluționare. Examinând admisibilitatea sesizării prin prisma criteriilor sus-menționate, Înalta Curte constată următoarele: Prima condiție analizată, referitoare la existența unei cauze pendinte aflate în curs de judecată în ultimă instanță, este îndeplinită, Curtea de Apel Ploiești fiind învestită, în Dosarul nr. 156/315/2015
DECIZIE nr. 24 din 8 octombrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) Cod penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266612_a_267941]
-
2) al art. 294 a fost modificat de pct. 196 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. (3) Atunci când sesizarea îndeplinește condițiile legale de admisibilitate, dar din cuprinsul acesteia rezultă vreunul dintre cazurile de împiedicare a exercitării acțiunii penale prevăzute de art. 16 alin. (1), organele de cercetare penală înaintează procurorului actele, împreună cu propunerea de clasare. ... ---------- Alin. (3) al art. 294 a fost modificat de
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266208_a_267537]