11,041 matches
-
miez. Ar trebui să-l evoc aici pe Aurel Dumitrașcu, prietenul, fratele, cel care a zbughit-o prea iute pe sub geana norilor ...! El a fost, pentru mine, Enkidu, cel cu care am vînat lei ...! Și erau, pe atunci leii al naibii de agresivi, dar i-am biruit, pentru că eram tineri și naivi și flămînzi. A.B.Dacă ați putea să revedeți pe cineva astăzi și să-i spuneți o vorbă (mă refer la cei plecați la îngeri) pe cine ați dori să revedeți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
normale, dar fac și mult bine misoginilor, care sunt greu de deturnat de la satisfacția lor de a profita de pe urma erorilor ...inamicului. Dacă sunt mulțumită că asistăm la aceste evoluții? Ei bine, nu. Nu sunt. Nici nu voi deveni o feministă agresivă, nici nu voi înceta să critic lipsa de șanse. Dar nici nu prea avem ce face. Nu ne vom închide ermetic în clișeul, azi dominant, despre ceea ce este tema feminității din societatea noastră, ci vom continua să rămânem independente. Originale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
crezi că îți cunoști destul de bine publicul să te înțeleagă așa cum ești? Dragă Angela Baciu, eu cred că niciodată publicul de azi nu poate fi intuit. Lumea noastră e fără reguli, fără norme valorice și fără limite. Adesea, o publicitate agresivă poate "furniza" unei cărți un public inconștient, care pur și simplu e manipulat și care ajunge să consume ceea ce scrie într-o reclamă, fără să discearnă. Eu nu am avut șansa sa fiu descoperită și promovată de vreo editură cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de acolo, fie la dispute prietenești cu scriitorii locului. Printre care și Dumneavoastră, ca sfioasă și ascultătoare debutantă. V-am citit mai întâi în "Porto-Franco", apoi în "Convorbiri literare" și, firește, în volumele care au urmat. În avalanșa de prozaisme agresive, versurile Dumneavoastră se remarcau, atunci, ca și acum, printr-un romantism sobru, cultivat atent, cu grijă față de noutatea imagisticii. Vulnerabilii "Maci în noiembrie" trebuie protejați măcar pentru a întreține reveria anti-postmodernă. Vă apărați prin vers, dar și prin studierea atentă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
mărturisit, după o tăcere semnificativă: ' Dacă ai ști în ce hal am suferit!'. Pentru a evita discuțiile periculoase, Lucinescu a organizat în cameră miniconferințe despre mecanică. În vara lui 1950, în cameră au intrat cinci deținuți mai bine hrăniți și agresivi, printre care și Titus Leonida, care au pornit bătăile. Lucinescu și-a pierdut cunoștința după primele lovituri. Neculai Popa este unul dintre cei care l-au văzut bătut în cameră, prin decembrie 1950. Transferat la Gherla în august 1951 împreună cu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
crezut'. El găsește o explicație științifică și pentru momentele de agresivitate ieșite din comun, arătând că teroarea și bătăile produc modificări majore la nivelul sistemului nervos, mai ales la nivelul structurilor cerebrale. Lobul frontal al creierului ține sub control impulsurile agresive și orice disfuncție a acestuia cauzată de traumatisme cranio-cerebrale declanșează tulburări explozive de agresivitate. Aceste explozii de violență pot fi declanșate chiar și de un gest, o privire, un cuvânt, favorizat de lipsa de control și de frânare a impulsurilor
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și orice disfuncție a acestuia cauzată de traumatisme cranio-cerebrale declanșează tulburări explozive de agresivitate. Aceste explozii de violență pot fi declanșate chiar și de un gest, o privire, un cuvânt, favorizat de lipsa de control și de frânare a impulsurilor agresive. O altă cauză a declanșărilor este scăderea nivelului de serotonină. Condițiile extraordinare de la Pitești au impus adaptarea psihicului, astfel că s-a ajuns la dedublarea personalității, Ioniță dând exemplul unor mici gesturi prin care aceiași colegi care îl agresau îi
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
e o deosebire între fete și băieți în felul în care ascultă povestirile de război. Eu am fost o fată foarte băiețoasă, dar natura mea feminină a existat întotdeauna și m-a oprit de la a deveni cu adevărat un om agresiv și dur, chiar și atunci când m-am lovit de adversități. Nemții ne-au acuzat, spunea bunicul, de debandada cre‑ ată în retragerea de pe Don. CĂ românii au fugit. Era o armată de țărani neantrenați, neechipați, au cedat fron‑ tul și
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
să vii pe Valea Prahovei. Și, după ce s-a pilit și mai ales după ce a văzut că niciuna dintre fetele de la focul de tabărĂ studențesc nu se înghesuia să se ducă cu el în pat, acest individ a devenit foarte agresiv și a înce‑ put să ne spună că el ne poate băga pe toți la pușcărie. Chiar legal. Și a început o dispută pe această temă. Și el a citat diferite legi care erau date în ultimii ani. În ’87
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Iorga.” „Combativitatea” săptămânalului Luptătorul o citim nu numai în articole intitulate „Problema datoriilor agricole. Dezastrul agriculturii”, Situația disperată a agriculturii. Salvarea cămătarilor”, „Tragedia pensionarilor”, „Scandalul de la Casa de Economii”, dar mai ales în altele: „Suntem regionaliști? Exterminarea elementului bucovinean”; „Regățenismul agresiv”, „Să se desființeze Universitatea din Cernăuți”, „Demența antibucovineană în acțiune”, 130 ori în stilul jurnalist folosit număr de număr: „hingherul sufletesc”, „ființa animalică a țapului alcoolizat”, „behăe înfuriat”, „vampirul bancar”, „cocoșul familiar”, „alterat la creier” , „modul de a raționa vine
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cămin cultural la Mânăstirea Horecii. După ani de succese devine un înfrânt în literatură și ziaristică, ca și în viața personală. Cu trei facultăți ca pregătire, cu o activitate bogată, insuficient cunoscută de cei veniți mai târziu în literatură, ziaristul agresiv și scriitorul militant se întoarce la numele de început Gh. Pavelescu, lucrează ca administrator într-o cooperativă din Timișoara, nu uită o clipă că are familie și cedează oportunităților. Se stinge la 7 iunie 1992, fără să-i pese de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
identitatea pe Olt în jos, și sus la Academie. După cum nu vom poposi nici la periferia de miticism neaoș cu Zaharia Stancu, nici la exponenți-cîrpe ca Demostene Botez, Eugen Jebeleanu, sau cine mai știe cine". Pamfletele sale nici nu sînt agresive; se mulțumesc a fi constatative. Aparent pașnică, această manieră este extrem de corozivă și de-a dreptul distructivă pentru cei fideli acelei "constante a ideologiei și eticii comuniste: compromisul". Între acești fideli sînt prezentați: Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Adrian Maniu etc.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Ion Vitner, medicul dentist care l-a alungat pe G. Călinescu de la catedra universitară pentru a se instala el, vorbind celor prezenți la plural, dar gîndind la singular: "Îndrumați de către partid, noi am luptat cu toții imediat după eliberare împotriva tendințelor agresive ale reacțiunii, care s-au tradus în planul artei printr-un foc deschis și susținut al decadentismului, cosmopolitismului, al misticei național-șovine". Succesul lui Marin Preda este motivat de criticul-dentist prin faptul că experiența de viață a autorului Moromeților a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
participarea sa directă, ca torționar, la anchetele din Calea Rahovei. Securiștii nu se dezmint. Doina Cornea, despre care istoricul britanic Dennis Diletant spune că este disidenta cea mai curajoasă și mai demnă de respect din România, va sfida opt ani regimul agresiv al lui Ceaușescu. Doina Cornea este trimisă în '65 în Franța, la Universitate; ea crede că acel eveniment a contribuit la trezirea mea, pentru că acolo mi-am dat seama că noi trăiam ca niște viermi aici, ne lăsam striviți, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
declarația lui Filip. Inepția, transcrisă în procesul-verbal de anchetă, mă scăpa pe moment de bătaie, dar nu de înjurături. Cu destulă ironie, autoironie și sarcasm este prezentat rezultatul final al "dialogului" cu limbricul verde: După cîteva săptămîni, limbricul verde și agresiv a obținut ceea ce eu nu negasem niciodată: recunoașterea propriilor mele păreri literare. Pînă la urmă, a trebuit să-i accept și stilul, împreună cu sosul ideologic din declarația lui Filip, ca singură dovadă a ticăloșiilor mele, prefabricatele și lozincile lui Voicu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
nu facă gafa de a se prezenta la alegeri. Deoarece, oricine din gruparea sa, cea de stânga sau, mai bine zis, de extrema stângă cum erau Încă priviți foștii activiști comuniști de vârf (și una din probele mentalității curente și agresive de atunci pe care Însă nimeni nu o poate repudia nici azi era „punctul 8” al programului de la Timișoara, oraș ce purta Încă galoanele de aur ale ieșirii din frică și letargie politică, „orașul revoluției” și al primilor martiriă, nu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
vremi, și pentru că ei, În mintea și firea mea hipersensibilă, Îmi apăreau ca „monștrii” din basmele copilăriei, adică brutali, lipsiți de imaginație și profund preocupați de propria lor covârșitoare importanță. Realitatea, realitatea lor, oricum, mi se părea atunci nu numai agresivă, dar și inamică, eu nemaiputându-i oferi decât propria mea realitate, În care nu credeam și care... nici nu exista! Apoi a existat, tot atunci, Îmi amintesc, realitatea legilor, a funcțiilor sociale, a persoanelor auguste la care eu nu aveam
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ambii secretari, sub dictatură, la Ministerul de Externe. Ei m-au și invitat imediat după ce am „poposit” de la Paris, În martie-aprilie ’90, să mă alătur lor și proaspăt Înființatului Partid al Ardealului (primit peste tot, Încă, cu resentimente și antipatie agresivă, rod și al intoxicării stîngii comuniste și a securiștiloră. Dar nu am făcut-o, așa cum am refuzat și oferta lui I. Iliescu, În credința mea, oarecum naivă, de a mă ține la echidistanță de viața politică de vârf. Tot atunci
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
din medievalitate - și care face și azi, În nu puțin opuri epice ce apar mai peste tot! - și propunând acel „personaj amoral”, de fapt insul uman posedat și copleșit adeseori de o insuportabilă povară morală, nod al unor deșirante și agresive pulsiuni contrarii, surse de fapt nu numai ale „viului tipologic”, dar și ale Viului, tout court! Doar la divinul Shakespeare, În operele sale mari - Hamlet, Richard al III-lea, Macbeth, Furtuna și poate și În cu adevărat divina feerie Visul
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și de Est ca un stat puternic, constituit, stăpâni ai unui teritoriu de o mare bogăție de relief și a subsolului; să-i facă „să creadă”, să „fie convinși” că nu sunt o populație vânturată de ici-colo de diferite etnii agresive, de la Huni și Avari până la Rușii bolșevici sau nu, de la Turcii flegmatici și cupizi, Îndrăgostiți de fetele și feciorii noștri, la calviniștii unguri În ochii cărora, timp de câteva secole, eram ceea ce sunt azi țiganii În ochii unor Români primitivi
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mele, În țară și În străinătate, am fost „expus” unor analize asemănătoare: multe dintre ele fără acea prudență În expresie și deferență reală care separă omul civilizat de un calomniator de ocazie, aflat În slujba propriei sale frustrări sau mediocrități agresive sau În slujba vreunui grup ori chiar stat, polițist sau nu. 11 Libertatea - acest țel, acest „ideal” aproape intangibil sub dictatură, sub dictaturi! - cere la rându-i un tip, o muncă, un efort și un risc al adaptării. Ea nu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
face pe acest cercetător sau artist să-și urmeze „căutarea” insistentă, neobosită, știind Însă că trebuie să se Înarmeze cu tehnica complicată și complexă a domeniului său. Și, bineînțeles, să accepte tot ce ține de destinul unui Înaintemergător: sărăcia, neînțelegerea agresivă, adeseori, singurătatea, ridicolul, renunțarea la tot ceea ce face plăcerea sau plăcerile existenței sociale. Așa-numita fericire, care, o spune un Francez cinic, este făcută din lucruri mici! 2 Unii cititori vor zâmbi probabil citind rândurile de mai sus; sunt de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
impetuozitate, cu o anume „coerență”. Speculând, „inteligent”, se’nțelege, resentimentul uman, enormă boală a psihicului modern, descoperită cu nici un secol În urmă de fugarul și repudiatul de mediile universitare - Friedrich Nietzsche. Acea tendință obscură, dar evidentă În anume Împrejurări, chiar agresivă și violentă a unora, a multora, care, nemulțumiți de locul pe care-l ocupă În societate - sau chiar și În existență! -, vor dori să schimbe „totul”, nu bazându-se sau făcând uz de propriile calități și forțe, ci „apăsând” pe
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ușurință. În plus, acest moment corespunde unei faze Încă nu foarte avansate de modernizare. Structurile tradiționale, rezultând din secole de istorie, erau Încă vii. Nu aveau să mai rămână așa multă vreme. Peste puțin timp, Începea experimentul comunist: o politică agresivă de omogenizare socială și teritorială. Astăzi, deosebirile — Încă existente — dintre provincii s-au atenuat considerabil. Urbanizarea, pe de o parte, iar, pe de altă parte, emigrarea masivă a unor etnii (germani, evrei, turci) au modificat radical peisajul uman tradițional. 1930
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Biserica ortodoxă s-a ajuns la un modus vivendi, destul de curios la prima vedere, dat fiind că „lupta Împotriva misticismului și a superstițiilor“ figura la loc de cinste În arsenalul ideologic al partidului. În România, s-a practicat un ateism agresiv. În anii ’50, copiii erau Închiși În școli În Noaptea de Înviere, pentru a nu merge la biserică! Numeroși români (mai ales cei „bine situați“) se temeau să fie văzuți la biserică; n-ar fi fost un punct bun pentru
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]