8,212 matches
-
și provizoriu. Un asemenea criteriu, datorită incertitudinii, poate fi corect sau nu. Cu cât cunoștințele disponibile sunt mai reduse, cu atât criteriile de alegere de tip cognitiv au mai multe șanse să nu fie mai bune decât oricare alt criteriu aleatoriu. Fie că dau cu banul, fie că folosesc un procedeu sofisticat, dar înalt discutabil, rezultatul pentru alegerea în cauză poate fi echivalent din punctul de vedere al probabilității de a face alegerea cea mai bună. Este cazul mulțimii de strategii
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a face alegerea cea mai bună. Este cazul mulțimii de strategii utilizate la jocurile de noroc și care, comparate cu modelele probabiliste, sunt eronate în mod absolut. În unele cazuri însă, ele se dovedesc a fi proceduri de alegere pur aleatorii. Acum putem reveni la întrebarea noastră: este sau nu justificat riscul de a continua explorarea alternativelor în condiții de incertitudine accentuată sau ar fi preferabil să ne oprim la prima soluție satisfăcătoare pe care am reușit să o formulăm? Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
aici că alegerea primei soluții satisfăcătoare pe care decidentul a reușit să o formuleze este la fel de bună ca alegerea oricărei soluții, utilizând orice criteriu, dintr-o mulțime de soluții alternative care par satisfăcătoare. „Prima soluție satisfăcătoare formulată” reprezintă un criteriu aleatoriu de alegere între soluțiile alternative posibil de formulat la fel de bun ca oricare alt criteriu. Se poate deci conclude că, în condiții de incertitudine accentuată, continuarea căutării de noi soluții după identificarea primei soluții satisfăcătoare nu are o justificare rațională. Ea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acestora reprezentând modalitatea de absorbție artificială a incertitudinii. Delegarea autorității de decizie ridică problema legitimării, analizată pe larg de Max Weber (1969). Pornind de la tipologia formulată de sociologul german, vom considera următoarele tipuri de legitimare a autorității: tradiția, charisma, criterii aleatorii mascate și delegarea autorității. Tradiția. Sociologii au remarcat cu surpriză faptul că, în toate colectivitățile umane, tradiția are o importanță deosebită. Există desigur o mulțime de explicații ale puterii de impunere a tradiției. În perspectiva dezvoltată aici, tradiția își evidențiază
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
interpretării acestora. „Înțelepții” și „bătrânii” reprezintă instanțe cu importante componente charismatice în aceste societăți. Există însă și forme mai moderne: mitul supraomului, al geniului în ideologiile de tip totalitar și chiar mitologia „specialistului” în societatea actuală. Criterii mascate de alegere aleatorie. Adesea, decidentul se află în situația dificilă de a alege dintr-un set de alternative care, din cauza incertitudinii, nu pot fi ierarhizate cu claritate. După cum am argumentat mai înainte, în aceastăsituație, recursul la un criteriu aleatoriu de alegere nu reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Criterii mascate de alegere aleatorie. Adesea, decidentul se află în situația dificilă de a alege dintr-un set de alternative care, din cauza incertitudinii, nu pot fi ierarhizate cu claritate. După cum am argumentat mai înainte, în aceastăsituație, recursul la un criteriu aleatoriu de alegere nu reprezintă un comportament irațional. Un criteriu aleatoriu deschis asumă caracterul absolut al incertitudinii, imposibilitatea discriminării între alternative, caracterul ireductibil al incertitudinii. Întâmplarea este o opțiune la limita la care posibilitățile de cunoaștere ale decidentului au fost epuizate
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
situația dificilă de a alege dintr-un set de alternative care, din cauza incertitudinii, nu pot fi ierarhizate cu claritate. După cum am argumentat mai înainte, în aceastăsituație, recursul la un criteriu aleatoriu de alegere nu reprezintă un comportament irațional. Un criteriu aleatoriu deschis asumă caracterul absolut al incertitudinii, imposibilitatea discriminării între alternative, caracterul ireductibil al incertitudinii. Întâmplarea este o opțiune la limita la care posibilitățile de cunoaștere ale decidentului au fost epuizate. Adoptarea unui criteriu aleatoriu deschis pune însă problema incertitudinii cu
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
reprezintă un comportament irațional. Un criteriu aleatoriu deschis asumă caracterul absolut al incertitudinii, imposibilitatea discriminării între alternative, caracterul ireductibil al incertitudinii. Întâmplarea este o opțiune la limita la care posibilitățile de cunoaștere ale decidentului au fost epuizate. Adoptarea unui criteriu aleatoriu deschis pune însă problema incertitudinii cu care acesta este asociat. E drept, în acest caz, efectele negative ale incertitudinii sunt limitate într-o oarecare măsură. Posibilitățile mele de cunoaștere par să fi fost epuizate și deci responsabilitatea mea de decident
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de absorbție artificială a incertitudinii. Aceasta poate avea loc pe două căi diferite: fie introducerea unor criterii de tip cognitiv, posibil ceva mai eficiente decât alegerea pur întâmplătoare, dar asociate cu un grad ridicat de incertitudine, fie recursul la criterii aleatorii mascate. Aceste criterii sunt prin conținutul lor tipic aleatorie (prin forma lor sugerează însă o alegere certă) operând astfel o reducere pronunțată a incertitudinii. În istoria umanității putem găsi o gamă imensă de criterii aleatorii mascate, unele dintre ele extrem de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pe două căi diferite: fie introducerea unor criterii de tip cognitiv, posibil ceva mai eficiente decât alegerea pur întâmplătoare, dar asociate cu un grad ridicat de incertitudine, fie recursul la criterii aleatorii mascate. Aceste criterii sunt prin conținutul lor tipic aleatorie (prin forma lor sugerează însă o alegere certă) operând astfel o reducere pronunțată a incertitudinii. În istoria umanității putem găsi o gamă imensă de criterii aleatorii mascate, unele dintre ele extrem de bizare: consultarea aștrilor, a oracolelor, fixarea de zile faste
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
incertitudine, fie recursul la criterii aleatorii mascate. Aceste criterii sunt prin conținutul lor tipic aleatorie (prin forma lor sugerează însă o alegere certă) operând astfel o reducere pronunțată a incertitudinii. În istoria umanității putem găsi o gamă imensă de criterii aleatorii mascate, unele dintre ele extrem de bizare: consultarea aștrilor, a oracolelor, fixarea de zile faste și nefaste pentru diferite activități, consultarea ghicitorilor, înțelepților. Criteriile aleatorii mascate prezintă trei caracteristici generale. În primul rând, ele sunt criterii aleatorii în raport cu valoarea potențială a
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
astfel o reducere pronunțată a incertitudinii. În istoria umanității putem găsi o gamă imensă de criterii aleatorii mascate, unele dintre ele extrem de bizare: consultarea aștrilor, a oracolelor, fixarea de zile faste și nefaste pentru diferite activități, consultarea ghicitorilor, înțelepților. Criteriile aleatorii mascate prezintă trei caracteristici generale. În primul rând, ele sunt criterii aleatorii în raport cu valoarea potențială a alternativelor între care urmează să se aleagă, acordându-le deci tuturor acestora o șansă egală de a fi alese. Configurația aștrilor sau a măruntaielor
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
gamă imensă de criterii aleatorii mascate, unele dintre ele extrem de bizare: consultarea aștrilor, a oracolelor, fixarea de zile faste și nefaste pentru diferite activități, consultarea ghicitorilor, înțelepților. Criteriile aleatorii mascate prezintă trei caracteristici generale. În primul rând, ele sunt criterii aleatorii în raport cu valoarea potențială a alternativelor între care urmează să se aleagă, acordându-le deci tuturor acestora o șansă egală de a fi alese. Configurația aștrilor sau a măruntaielor unei gâște este absolut independentă în raport cu orice alegere umană și, în consecință
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în raport cu valoarea potențială a alternativelor între care urmează să se aleagă, acordându-le deci tuturor acestora o șansă egală de a fi alese. Configurația aștrilor sau a măruntaielor unei gâște este absolut independentă în raport cu orice alegere umană și, în consecință, aleatorie. În al doilea rând, fiind exterioare alegerii propriu-zise, nereferindu-se la nici unul dintre aspectele intrinseci ale acesteia, elimină complet recursul la cunoaștere. Din acest motiv, ele nu generează incertitudini, fiind proceduri de alegere structural diferite de procedurile cognitive. Se produce
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai apărea incertitudinea legată de ea. În alegerea pentru diferitele funcții în sistemul democratic atenian era frecvent utilizată tragerea la sorți. Grecul antic, model de raționalitate în multe privințe, părea însă să evite acceptarea faptului că o asemenea procedură este aleatorie, preferând să creadă că prin sorți se manifestă voința zeilor. În fine, prin natura lor, aceste criterii generează plusvaloare, conferind certitudine absolută actului de decizie. Ceea ce a depins de om, el a făcut: a consultat forțele supranaturale; din acest moment
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
om, el a făcut: a consultat forțele supranaturale; din acest moment, alți factori care nu mai depind de puterea umană intră în joc. În contextul analizei de aici se deschide o nouă perspectivă asupra utilizării a ceea ce am numit criterii aleatorii mascate. Pe de o parte, este clar că cele două tipuri de criterii - cognitive și aleatorii mascate - sunt alternative. Critica adusă de raționalism de-a lungul secolelor utilizării criteriilor aleatorii mascate este absolut corectă. Procedurile noncognitive de decizie le elimină
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
depind de puterea umană intră în joc. În contextul analizei de aici se deschide o nouă perspectivă asupra utilizării a ceea ce am numit criterii aleatorii mascate. Pe de o parte, este clar că cele două tipuri de criterii - cognitive și aleatorii mascate - sunt alternative. Critica adusă de raționalism de-a lungul secolelor utilizării criteriilor aleatorii mascate este absolut corectă. Procedurile noncognitive de decizie le elimină pe cele cognitive, împiedicând din această cauză totodată și acumularea de cunoștințe. Pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o nouă perspectivă asupra utilizării a ceea ce am numit criterii aleatorii mascate. Pe de o parte, este clar că cele două tipuri de criterii - cognitive și aleatorii mascate - sunt alternative. Critica adusă de raționalism de-a lungul secolelor utilizării criteriilor aleatorii mascate este absolut corectă. Procedurile noncognitive de decizie le elimină pe cele cognitive, împiedicând din această cauză totodată și acumularea de cunoștințe. Pe de altă parte însă, ele nu pot fi considerate manifestări iraționale în mod absolut. Raționalitatea colectivităților umane
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
din impozite (fiscale), În condițiile României, cu cele ale țărilor membre ale O.C.D.E., respectiv U.E, În tabelul 3.4 se prezintă ponderea principalelor categorii de venituri fiscale În totalul acestora, pentru țările respective, luând În considerare, În mod aleatoriu, anul 2003. Conform datelor, comparând structura resurselor fiscale ale României din tabelul 3.1 cu cea a țărilor membre ale O.C.D.E. se pot desprinde unele constatări și concluzii interesante. Astfel, conform tabelului 3.4, În anul 2003, pe ansamblul
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Mai mult, impozitele directe reprezentate, În principal, de impozitul pe profit, stimulează preferința pentru utilizarea amortizării ca sursă care are cel mai redus cost specific al capitalului Întreprinderii. Prin urmare, se poate considera că investițiile ale căror profituri anticipate sunt aleatorii, se pretează a fi finanțate În primul rând pe seama amortizării. Astfel, se justifică comportamentele din practică și se explică teoriile după care investițiile cele mai incerte trebuie suportate din fonduri proprii provenite din amortizare, pentru a reduce riscul 318 imposibilității
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Încă, În căminul părintesc fără să studieze, atunci vârsta minimă era de 22 de ani. Când În generațiile extreme existau ambii părinți și/sau mai mulți copii adulți, atunci alegerea unui singur membru din fiecare generație se făcea În mod aleatoriu (Attias-Donfut și Renault, 1994 și Attias-Donfut, 1995). Pentru a face posibilă integrarea În cercetare a tuturor criteriilor de identitate generațională, sociologii francezi au ales aceste trei generații familiale astfel Încât să coincidă cu trei cohorte de naștere delimitate. În acest fel
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
reportaje și însemnări de călătorie, rămâne notabilă, cu observația că, la fel ca și în poezie, textele din anii ’50-’60 sunt marcate de scăderile decurgând din compromisurile specifice epocii. O mențiune specială merită Ucigașul și floarea (1970), un „antiroman aleatoriu și polițist în urmărirea ideii”, un fel de parabolă ambiguă, cu instrumentar radical modernist. E o narațiune de aparență absurdă, urmuziană, etalând, după cum semnala Mircea Iorgulescu, „o zeflemea sarcastică în marginea unor lucruri foarte grave: războiul, umilirea individului, tehnocrația și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
combinat TCC și alprazolam cu cea a unei monoterapii cu alprazolam sau cu TCC. La capătul a opt săptămâni, tratamentul combinat și cel care presupunea doar TCC erau mai eficiente decât tratamentul doar cu alprazolam. Intr-un studiu controlat și aleator, Cottraux și al. au comparat eficiența unui tratament administrat timp de șaisprezece săptămâni combinând TCC și buspirone cu aceea a unui tratament cu TCC și placebo. Tratamentul combinat era mai eficient decât TCC aplicată la sfârșitul tratamentului. Intr-un studiu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
al. au comparat eficiența unui tratament administrat timp de șaisprezece săptămâni combinând TCC și buspirone cu aceea a unui tratament cu TCC și placebo. Tratamentul combinat era mai eficient decât TCC aplicată la sfârșitul tratamentului. Intr-un studiu controlat și aleator, Barlow și al. au comparat eficiența unui tratament ce combina TCC și imipramine cu cea a unei monoterapii, cu imipramine sau cu TCC. Cele trei tratamente erau administrate timp de trei luni. Nici o diferență semnificativă între tratamentele combinate și monoterapii
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
TCC este nu numai tratamentul cel mai eficient ci și tratamentul cu cel mai bun raport cost/eficiență. In prezent, doar câteva studii compară eficiența unui tratament combinat cu cea a unei monoterapii prin TCC sau medicamentoasă. Un studiu controlat aleator a lui Power și al. n-a constatat o diferență semnificativă între eficiența tratamentului cu ajutorul TCC și cea a unui tratament combinând TCC cu diazepam, administrate timp de nouă săptămâni. Tratamentul prin aplicarea doar a TCC și tratamentul combinat TCC
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]