12,241 matches
-
59-171; Scrieri, îngr. Aristide Popescu, pref. Dumitru Micu, București, 1985. Repere bibliografice: Ionescu, Război, II, 83-84; Șerban Cioculescu, Un poet nou: Al. Robot, ADV, 1932, 14829; Călinescu, Cronici, II, 48-53; Perpessicius, Opere, V, 317-318; Constantinescu, Scrieri, IV, 493-497; Zaharia Stancu, Antologia poeților tineri, București, 1934, 197-199; G. Călinescu, „Somnul singurătății”, ALA, 1936, 833; Rafail Radiana [Nicolai Costenco], „Somnul singurătății”, VBA, 1937, 1-2; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 175-176; Streinu, Pagini, V, 142; Călinescu, Ist. lit. (1941), 817-818, Ist. lit. (1982), 902-903
ROBOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289290_a_290619]
-
mai scurtă durată: „Situația în România”, „Buletinul de știri”, „Aspecte din RPR”, „Cultura RPR-istă”, „Fapte diverse”, „Sovrom-portrete”, „Fapte și însemnări”, „Revista presei” (românești - din țară și din exil - și străine) ș.a. De la numărul 71/1957 Virgil Ierunca inaugurează rubrica „Antologia rușinii”, care va face carieră în presa exilului, semnalând, prin textele citate, treptata abdicare și compromisurile oamenilor de cultură față de regimul comunist. În primul an de apariție textele publicate, cu excepția celor memorialistice, sunt nesemnate. Începând cu numărul 14/1953 rubrica
ROMANIA MUNCITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289326_a_290655]
-
a trăit până la sfârșitul vieții mai cu seamă din munca literară, în calitate de colaborator extern al editurilor. Debutează în „Vremea” (1936), iar editorial cu volumul de poezii Fulgerul domesticit (1954). Mai ales începând din anii ’60 activitatea lui devine prodigioasă. Alcătuiește antologii tematice: Vorbiți mai bine, scrieți mai bine românește (1966), Eroica 1877 (1967); publică scrieri pentru copii: Cavalerii danubieni (1982), Prietenul meu Topsi (1982); semnează numeroase traduceri, îngrijește ediții și prefațează operele unor scriitori ca Anton Pann, Grigore Alexandrescu, Dimitrie Bolintineanu
ROMAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289301_a_290630]
-
Bolintineanu, București, 1962; Caragiale, București, 1964; St. O. Iosif, București, 1964; Viața lui Ion Ghica, București, 1970; Vasile Alecsandri. Orizonturi și repere, București, 1973; Ecouri goetheene în cultura română, București, 1980; Cavalerii danubieni, Craiova, 1982; Prietenul meu Topsi, București, 1982. Antologii: Vorbiți mai bine, scrieți mai bine românește, București, 1966; Eroica 1877, București, 1967; Umor și... gramatică, București, 1968; Umoriști de altădată, pref. edit., București, 1969; Studii despre opera lui I.L. Caragiale, pref. edit., București, 1976. Ediții: Nicolae Iorga, Oameni cari
ROMAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289301_a_290630]
-
colaborând ulterior la „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Tribuna”, „România literară”, „Luceafărul” ș.a. Prima carte, Singurătatea în doi, îi apare în 1966. În intervalul a trei decenii poeziile i-au fost editate în peste douăzeci de volume și incluse în câteva antologii de autor, au fost traduse în culegeri colective și în reviste din străinătate (din Belgia, Franța, Italia, Germania, Polonia, Grecia, Cehoslovacia, Spania, URSS, Ungaria, India, Iugoslavia, Suedia, SUA) sau în reviste și volume în limbi străine apărute în țară. Ca
ROMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
în culegeri colective și în reviste din străinătate (din Belgia, Franța, Italia, Germania, Polonia, Grecia, Cehoslovacia, Spania, URSS, Ungaria, India, Iugoslavia, Suedia, SUA) sau în reviste și volume în limbi străine apărute în țară. Ca traducător, a realizat, în colaborare, antologia Odele Mării Egee. Poeți greci contemporani (1990). A fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Iași (1972, 1977), Premiul Uniunii Scriitorilor (1981, 1995), Premiul Academiei Române (1986), Premiul Asociației Scriitorilor din Republica Moldova (1992). Cartea de debut a lui R., Singurătatea în doi
ROMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
coordonată nouă, motiv pentru care este reluat în Magie (1982), carte în care reflecția și notația devin investigație lirică, spațiul poetic confruntându-se cu universul cunoașterii, al cunoașterii lumii și, ca reflex inevitabil, al cunoașterii de sine. Urmează alte două antologii, Demonul (1982) și, în limba maghiară, Másodnapon (1984), al cărei titlu - în traducere românească: A doua zi - va fi reluat de retrospectiva din colecția „Cele mai frumoase poezii” (1985). Cursul aparițiilor continuă cu Flamingo (1984) și Orpheus (1986), unde poetul
ROMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
putut fi tipărite înainte de 1989, recuperare ce nu schimbă însă nimic esențial. Dilatarea timpului (1991), structurat pe trei cicluri (Natalis, Nupțiile, Thamyras), reflecție asupra momentelor fundamentale din existența poetului (nașterea, iubirea, supraviețuirea prin cântecul care „sacralizează totul”), dă și titlul antologiei publicate în „Biblioteca pentru toți” (1993), urmată de altă selecție (restrânsă la erotică), intitulată Mississippi (1993), și de Noul Adam (1994), ultima carte antumă, o meditație asupra scrisului, asupra harului, văzute ca îndemnuri și daruri ale providenței. Logosul e miracolul
ROMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
luat ființă în paginile publicațiilor românești un fel de amatorism critic, evident dăunător evoluției noastre culturale de dincolo de hotarele țării”). Între semnatarii prestigioși se numără, de asemenea, Mircea Eliade (Cultura și propaganda culturală, Literatura românească în exil), Ștefan Baciu (O antologie și importanța ei - Antologia poeților români în exil, O armă veche și totuși nouă: Mimeograful), N.I. Herescu (Crăciun la răscruce), Virgil Ierunca (Cultura cu revolverul sau cu duba), Eustațiu Stoenescu (Un artist român autentic: Constantin Brâncuși,), Alexandru Gregorian, Constantin Amăriuței
ROMANUL-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289362_a_290691]
-
publicațiilor românești un fel de amatorism critic, evident dăunător evoluției noastre culturale de dincolo de hotarele țării”). Între semnatarii prestigioși se numără, de asemenea, Mircea Eliade (Cultura și propaganda culturală, Literatura românească în exil), Ștefan Baciu (O antologie și importanța ei - Antologia poeților români în exil, O armă veche și totuși nouă: Mimeograful), N.I. Herescu (Crăciun la răscruce), Virgil Ierunca (Cultura cu revolverul sau cu duba), Eustațiu Stoenescu (Un artist român autentic: Constantin Brâncuși,), Alexandru Gregorian, Constantin Amăriuței, George Racoveanu ș.a. M.P.
ROMANUL-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289362_a_290691]
-
fac ceva asemănator cu ceea ce făcuse Ezra Pound din cantos-uri, aplicând metoda lui Pound pe istoria veche dacică și obținând un hibrid mai puțin compromițător decât cele cinci și cinci.” După cel de-al treilea volum, Rosa canina (1982), o antologie de autor extrem de severă, poetul intră într-o tăcere prelungită până azi. Critica a recunoscut rolul lui R. în inventarea/ structurarea, în regim poetic, a acelor parametri discursivi în care generația optzecistă își va impune „vocea” și, ulterior, „vocile”. Într-
ROMOSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289365_a_290694]
-
descriptor reîncepe descrierea./ Scriu: Floarea de Măceș.../ Florile de Măceș - scrum!// Nici bucurie, nici spaimă, cu capul pe masă,/ hotărăsc autodescrierea” (Autodescrierea). Tăcerea care i-a urmat acestui „ultim” poem a părut să confirme decesul; dar realitatea „cadavrului” rămâne problematică. Antologiile îngrijite de R., Cele mai frumoase 100 de poezii ale limbii române (2001) și 100 din cele mai frumoase poeme de dragoste ale românilor (2003), conțin, din perspectiva dublului criteriu, tematic și canonic, anunțat din titlu, o selecție de poeme
ROMOSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289365_a_290694]
-
perioada dintre Ienăchiță Văcărescu și nouăzeciști. Antologarea, ce își asumă ambiția suplimentară de manifest al „cuvântului bine spus”, e făcută cu instinct sigur și gust indiscutabil. SCRIERI: Ochii lui Homer, Cluj, 1977; Comedia literaturii, București, 1980; Rosa canina, București, 1982. Antologii: Cele mai frumoase 100 de poezii ale limbii române, pref. edit., București, 2001; 100 din cele mai frumoase poeme de dragoste ale românilor, pref. edit., București, 2003. Repere bibliografice: Poantă, Radiografii, I, 312-313; Felea, Aspecte, II, 263-267, III, 143-146; Nițescu
ROMOSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289365_a_290694]
-
1; Poantă, Scriitori, 90-92; Dicț. analitic, I, 213-214; Marin Mincu, „Cele mai frumoase 100 de poezii ale limbii române”, LCF, 2001, 44; C. Rogozanu, Cele mai frumoase poezii, RL, 2001, 44; Popa, Ist. lit., II, 555-556; Daniel Cristea-Enache, Frumusețea unei antologii, ALA, 2002, 612-613; Dicț. scriit. rom., IV, 90-93; Marian Victor Buciu, Panorama literaturii române în secolul XX, vol. I: Poezia, Craiova, 2003, 152-156; Manolescu, Enciclopedia, 612-613. M.I.
ROMOSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289365_a_290694]
-
Tradiționnâe formulî skazki, Moscova, 1974; Folclor literar rus, București, 1979; Eseuri despre folclor, București, 1984; Folclor și folcloristică, București, 1996; Model și variantă în folclor, București, 1996; Poetică folclorică, București, 1997; Il linguaggio degli inizi: letteratura, cinema, folklore, Torino, 1998. Antologii: Maxime și cugetări din folclorul și literatura rusă și sovietică, tr. și introd. edit., București, 1974; Maxima populară rusă și corespondențele românești, tr. și introd. edit., București, 1979. Repere bibliografice: Constantin Otobâcu, Formule stereotipe ale basmului, SPM, 1973, 156; Al.
ROSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
divertisment. Primele numere (din 1989-1990) conțin poezii de Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu, Mircea Dinescu (la rubrica de pe prima pagină, sub titlul „Din poezia rezistenței”) ș.a. În 1991 este prezentat jurnalul inedit al lui Radu Petrescu din 1980-1981, iar în cadrul rubricii „Antologie «România liberă»” se reproduc fragmente din Ingeniosul bine temperat. Dicționar onomastic de Mircea Horia Simionescu. Rubrica denumită „Carnet de scriitor” însumează fragmente de proză ale scriitorilor Eugenia Tudor-Anton, Cristina Tacoi, Bedros Horasangian, Șerban Foarță, Florența Albu, Grete Tartler, Sorana Coroamă
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
culegere de poezie populară săsească veche (Alte sächsische Gedichte, 1945) și alta de poezie germană contemporană din România (Herz der Heimat, 1935), împreună cu Harald Krasser. În domeniul traducerilor din literatura română, R. se concentrează asupra poeziei. A alcătuit, printre altele, antologia Aus grünen Wäldern weht der Wind (1941), conținând poezie populară și cultă românească în traduceri aparținând lui Arnold Roth, Hans Diplich și lui însuși. Trei poeți din secolul al XIX-lea l-au atras cu precădere: Grigore Alexandrescu, Vasile Alecsandri
ROTH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289389_a_290718]
-
lui Dumitrache, București, f.a.; Obolul meu, București, 1922; Spicuiri, București, 1923; Hai-hui, București, 1924; Poezii, București, 1926; Ieri..., București, 1931; Pagini alese, București, 1935; Epigrame, București, 1936; Vechituri, București, [1936]; Instantanee turistice, București, 1939; Odinioară..., București, [1942]; Spicuiri, București, 1958. Antologii: Cartea dragostei, București, 1896; Anecdote militare, București, 1898. Traduceri: André Gill și Jean Richepin, Steaua, București, 1896; Daniel Defoe, Robinson Crusoe, București, 1900; Jonathan Swift, Călătoriile lui Gulliver, București, 1905; Guy de Maupassant, De demult..., București, 1908. Repere bibliografice: Al.
ROSETTI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289378_a_290707]
-
Literatur” (1973), continuând să colaboreze cu traduceri de proza și poezie difuzate la radio sau publicate în presă literară („Secolul 20”, „România literară”, „Neue Literatur”, „Allgemeine Deutsche Zeitung”, „Lettre internaționale” ș.a.). Este coeditor și traducător, alături de Mihai Isbășescu, al unei antologii în limba germană din lirica română contemporană (Eine Welt wird geboren, 1974). Prima carte tradusă singur, Eleșteul (1976), aparține prozatorului german din România Arnold Hauser. Cunoscător al culturii de expresie germană, S. s-a implicat în acțiunea de familiarizare a
SAHIGHIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289432_a_290761]
-
cât veșnicia, Iași, 1997; Nu toți au Paradisul, Iași, 1999; Poezie, templu sacru, Iași, 1999; Reflecții și însemnări la trecerea prin timp, Iași, 1999; ed. Iași, 2003; Patima sublimă, Iași, 2001; Intelectualii români implicați în dezvoltarea civilizației economice, București, 2003. Antologii: Eminescu: sens, timp și devenire istorică, I-II, Iași, 1988-1989 (în colaborare). Repere bibliografice: Vasile Pușcaș, „Cultură și economie”, TR, 1986, 47; Al. Zub, „Cultură și economie”, VTRA, 1987, 1; Gheorghe Platon, „Cultură și economie”, AUI, istorie, t. XXXIII, 1987
SAIZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289437_a_290766]
-
în filiații și serii istorice), dar și geografică. SCRIERI: Valori lirice actuale, Timișoara, 1979; Parte din întreg, I-II, Timișoara, 1994-1999; Aron Cotruș. Viața și opera, Timișoara, 1996; Ipostaze critice, Timișoara, 2001; Literatura română contemporană, vol. I: Poezia, Timișoara, 2002. Antologii: Merele din Eden, pref. edit., Timișoara, 1975. Ediții: Gala Galaction, Roxana. Papucii lui Mahmud. Doctorul Taifun, Timișoara, 1986; St. O. Iosif, Poezii, Timișoara, 1988; Aron Cotruș, Poezii, I-II, Timișoara, 1991, Peste prăpastii de potrivnicie, pref. edit., București, 1995, Opere
RUJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
franceză versuri haiku, precum și poeme de Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, G. Bacovia, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Pillat, V. Voiculescu. A tradus în limba română versuri de Victor Hugo, Alfred de Musset, Paul Verlaine, Arthur Rimbaud, care au apărut în antologii ca Almanahul mării (1988), Fereastra dinspre mare (1995), Solstițiu de purpură (2000). Este laureat al unor concursuri și festivaluri de poezie din țară, la care se adaugă premiul oferit de „Revue française” pentru poeme scrise în limba franceză și cel
ROSIORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289382_a_290711]
-
1977; La început n-a fost cuvântul, București, 1977; Arta fără muză, Cluj-Napoca, 1980; Roua și bruma, București, 1982; Cauze provizorii, București, 1983; Filmar, București, 1984; O călătorie spre marea interioară, I-III, București, 1986-1990; Permisul de pieton, București, 2000. Antologii, ediții: Anul 1946. Scrisori și alte texte, București, 1997; Anul 1948. Instituționalizarea comunismului, București, 1998; Anii 1949-1953. Mecanismele terorii, București, 1999; Exerciții de memorie, postfață Ana Blandiana, București, 1999; Timișoara în arhivele Europei Libere: 17-20 decembrie 1989, București, 1999; Nicoleta
RUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
București, 1930; Teatru pentru copii și tineret, București, 1931; Ion Teodorescu, Din lumea umbrelor. Izabela Sadoveanu, Sufletul altor generații. Amintiri, îngr. Aristița Avramescu, pref. Tiberiu Avramescu, București, 1980; Cărți și idei, I-II, îngr. și pref. Margareta Feraru, București, 2001. Antologii: Să ne cunoaștem neamul și țara, cu ilustrații de Magdalena Iorga, București, 1933 (în colaborare cu Mihail Sadoveanu și Ion Simionescu). Traduceri: Grazia Deledda, Valurile vieții, București, 1909; Matilde Serao, Mama vitregă, București, [1910]; Giovanni Verga, Fire de tigroaică, București
SADOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289421_a_290750]
-
Luptătorul bănățean”, „Lupta CFR”, „Flacăra”, „Iașul literar”, „Teatrul”, „Veac nou”, „Gazeta literară”. A fost secretar al Uniunii Scriitorilor (1948-1950), scurtă vreme director al Teatrului Național din Iași (1951), redactor, apoi redactor-șef la „Revue roumaine” (1952-1963). În 1946 a alcătuit antologia Poezia muncii și a libertății, care marchează debutul său editorial. A recurs și la pseudonime (Eliza Balaban, Maria Ranteș, Alexandru Salbă). Până la plonjările în lozincărie din publicistica scrisă după 1944, unde nu contenește să își manifeste recunoștința față de „înțelepciunea partidului
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]