8,414 matches
-
său de pedagogie și practica educațională realizată la firul ierbii. Calibrându-și discursul pentru a viza învățământul rural, pe care îl consideră hârtia de turnesol a viitorului românismului, Melidon conferă educației sătești un aspect misionaristic. Învățătorii rurali trebuie să devină apostolii românismului, să propovăduiască ideile naționaliste în universul socio-cultural al satului românesc dominat de ethosul religios. A venit însă timpul, argumentează Melidon, pentru completarea moralei creștine cu etica națională. Școala, ca incubator al naționalismului, trebuie să devină "întocmaĭ ca o adoua
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
timp de mai mult de 1700 ani contra multor cumpliți dușmani care vroiau să le-o ia" (Creangă et al., 1875, p. 107 cf. Murgescu, 1999, pp. 161-162). Astfel de mesaje erau diseminate prin școlile elementare de către dascălii națiunii și apostolii românismului (Ion Creangă, unul dintre autorii Învățătorului copiilor din care este extras citatul, făcea parte din această categorie). Patima xenofobică nu se manifestă doar la umili învățători rurali, ci cuprinde și intelectuali rasați de clasa lui A.D. Xenopol. În manualul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
român devine pe cale de consecință o realitatea sacră ce reclamă deferența și cultul subiecților săi constitutivi. Proiectul de unificare națională este moștenit și continuat de fiul natural al lui Ștefan, Petru Rareș, considerat de A.T. Puiu a fi un "apostol al Românismului" datorită faptului că "a luptat [...] spre a uni pe Români cu Români și a li se face gloria" (Puiu, 1876, pp. 52-53 cf. Murgescu, 1999, p. 154). Iar același Urechia afirmă despre el că "avu planul cel mare
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
În acest sens, perioada interbelică cunoaște o "explozie școlară": rețeaua unităților de învățătâmânt și, corelativ, bazinul populațional prins în plasa școlară, a crescut vertiginos, după cum o arată datele statistice, la fel ca și numărul de învățători pregătiți să acționeze ca apostoli ai românismului. Totuși, în cadrul concertului naționalist, pot fi distinse două partituri diferite: i) cea a naționalismului patetic, în care ideea națională devine "religia fanatică și intransigentă, cea mai de seamă temelie a vieții noastre de stat" (Goga, 1927, p. 69
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
s-a articulat panteonul național al personajelor istorice, în care figurile principale au fost domnitorii eroici ai Țărilor Române. În paralel cu acest panteon politico-militar, începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea, a început să se cristalizeze panteonul cultural al apostolilor naționali, în care au fost admiși triada cărturarilor Școlii Ardelene - Samuil Micu, Gheoghe Șincai, Petru Maior -, Gheorghe Lazăr, Gheorghe Asachi și Ion Heliade Rădulescu. Numitorul comun împărtășit de toți acești intelectuali rezidă în lupta lor culturală în numele ideii naționale. Istoriografia
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și sărăcăcioaselor chilii, unde-acum optzeci de ani dascălul Lazăr punea în mâna copiilor cea dintâi carte românească, se-nalță falnic palatul universității, iar pe locul acela sfânt s-au așezat trei statui: Eliade, Mihai Viteazul, Gheorghe Lazăr - poetul, eroul și apostolul"; sau: "Românii au fost un neam statornic și viteaz, cu mari conducători de țară: Burebista, Decebal, Mircea, Ștefan, Iancu, Mihai și mulți alții" (p. 105). Exemplele pot continua, însă cele deja redate sunt suficiente pentru a face să se resimtă
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fost făcută, urma să se mai facă și români. Această conversie identitară, desăvârșită prin producerea antropologică a lui homo nationalis, s-a realizat în special prin manualele de istorie națională, care au construit catedrala monumentală a trecutului românesc ai cărui apostoli au fost învățătorii propovăduitori ai pedagogiei națiunii. Țăranii creștini au fost învățați să fie români naționali, uniți în jurul aceluiași pachet de valori secretat de același destin istoric colectiv. Revoluția mnemonică națională a constat în înmănunchiarea trecuturilor provinciale într-un singur
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Târgoveața recunoaște superioritatea fecioriei - atât de lăudată, căutată și glorificată într un Ev Mediu mistic și nebulos, dar o justifică doar ca pe o alegere personală și nu o virtute obligatorie: „Cunosc și eu la fel ca toți ce scrie/ Apostolul când zice de fetie:/ Că pentru asta nu se află lege/ Ci doar îndemnuri - cine vrea alege,/ Doar sfatul nu-i ucaz; și prin urmare/ Se poartă cum îi place fiecare./ De poruncea Preasfântul fecioria/ Atuncea blestema și cununia./ Sămințe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
307 Susanne Sara Thomas, art. cit., pp. 260-261. (trad. n.) 102 Târgoveața nu folosește o strategie dialectică, ci una retorică. Interpretează eronat, chiar tendențios, tot ceea ce i se pare că aduce acuze naturii feminine. Citatul paulin „C-așa au scris Apostolul în carte/ Dând și porunci la soți: să ne iubească!/ Așa mai zic voroavă nțelepțească!”308 vrea să evidențieze faptul că fiecare bărbat trebuie să-și iubească soția, precum Hristos a iubit Biserica, iar Hristos fiind capul Bisericii, concluzia este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Târgoveața nu acceptă că soții au îndatoriri unii față de alții (I Corinteni 7, 3-4), ea vede doar în bărbat un permanent furnizor de bunuri și de plăceri, căruia îi refuză orice supunere trupescă până nu își vede recunoscută autoritatea. Deși Apostolul Pavel a subliniat ideea că soțul nu are putere asupra propriului trup, totuși a adăugat că femeile trebuie să fie obediente (Ephesians 5: 22), elemente pe care personajul chaucerian le ignoră voit.309 Ceea ce o caracterizează în această pledoarie în favoarea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
le deține. Întruchipează, prin prezența ei, idealul feminin, perfecțiunea, intangibilul și puritatea. Pentru a o avea alături, sultanul este gata să renunțe la propria religie, conștientizând obstacolul cultural imens dintre ei, iar femeia devine un mesager al creștinismului, un adevărat apostol, rolul ei alegoric fiind prefigurat chiar din relatarea primelor evenimente ale narațiunii, căsătoria celor doi este mai mult decât o acțiune diplomatică, una misionar-creștină, la care își dau girul și prelații vremii. Femeia se metamorfozează în simplu instrument al voinței
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
poet. Influența lui Eminescu asupra educației morale a ostașilor a fost covârșitoare. Prin semnalul de alarmă profetic dat prin „Doină”: „De la Nistru pân’ la Tisa” Eminescu trasează hotarele de astăzi ale României întregite. El este consacrat ca mare educator și apostol, dascăl de energii și profet al neamului. Ridicându-i un monument în capitală, durăm un altar al cultului recunoștinței față de cel mai mare geniu al neamului. CUVÂNTAREA D-LUI MINISTRU V. GOLDIȘ. Comemorarea lui Eminescu este un prilej de aducere
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Capitală, care-și zice „națională”, a suprimat, în toate edițiile, anumite versuri cari redau în mod caracteristic și categoric concepția adânc națională a lui Eminescu. CUVÂNTAREA D-LUI MINISTRU LUPAȘ. D. ministru I. Lupaș, membru al Academiei Române, începe cu cuvintele apostolului Pavel: „Aduceți-vă aminte de mai marii, la a căror fapte privind, să le urmați credința”. Printre bărbații cei mai de seamă ai neamului, Eminescu este cel mai mare. Perfecțiunea cugetării și simțirii sale, îmbrăcată în cel mai minunat vers
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a fost ridicat de arhitecții stilului corintic Spintharos, Xenodoros și Agathon. După prezentarea tuturor aceste informații, aparent disparate, vom rememora drumul parcurs: în toate religiile lumii regăsim cifra 12 și imaginea unui conducător simbol. Pe scurt amintim de cei 12 apostoli și Isus, de cei 12 Drottari și Odin sau de cei 12 cavaleri ai mesei rotunde și regele Artur. Am rememorat mitul lui Apollo, cu care regele Ludovic al XIV-lea s-a identificat,de la același simbol - Soarele - până la un
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
singuratice sau în liniștea de seară a așternutului nostru. Conștiința ne arată drumul drept pe care să umblăm în viață și ne este bun îndreptător mai ales astăzi, când sunt atâtea păcate și fărădelegi chiar și în familiile creștine. Sfântul Apostol Pavel ne îndeamnă: „Să nu vă asemănați chipului acestui veac, ci să vă schimbați prin înnoirea minții, ca să fiți în stare să deosebiți care este voia lui Dumnezeu, ce este bun, plăcut și desăvârșit.”. Și tot apostolul neamurilor ne spune
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
familiile creștine. Sfântul Apostol Pavel ne îndeamnă: „Să nu vă asemănați chipului acestui veac, ci să vă schimbați prin înnoirea minții, ca să fiți în stare să deosebiți care este voia lui Dumnezeu, ce este bun, plăcut și desăvârșit.”. Și tot apostolul neamurilor ne spune: „Trimis-a Dumnezeu pe Duhul Fiului Său în inimile vostre” ; „Și Mă rog ca Domnul Dumnezeul nostru Iisus Hristos să vă lumineze ochii inimii, ca să pricepeți care este nădejdea chemării Lui,” și „...ca să vă dezbrăcați de omul
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Dumnezeu.” Toate cărțile noastre de slujbă sunt cărți de rugăciune. Orice act religios începe cu o rugăciune. Viața creștină se exprimă prin rugăciune, prin legătura cu Dumnezeu pe această cale. Rugăciunea este semnul credinței. Duhul Sfânt s-a pogorât peste apostoli când se aflau în rugăciune. Rugăciunea trebuie completată cu fapta cea bună. Fapta adeverește credința, cuvintele și sentimentele prin care e mărturisită. Fără fapte, credința și rugăciunea nu dau roade: „Credința fără fapte moare.”. într-adevăr, putem spune că, fără
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
trebuie să ne rugăm? Sfânta Scriptură ne prezintă temeiuri clare pentru care credincioșii trebuie să se roage. în primul rând, credincioșilor li s-a poruncit de către Dumnezeu să se roage. Porunca de a se ruga vine de pe buzele psalmistului, profeților, apostolilor și ale Domnului Iisus Hristos însuși. Dumnezeu dorește să ne rugăm permanent. Rugăciunea este legătura necesară dintre om și divinatete, pentru a primi binecuvântările și puterea de a face bine de la Dumnezeu. Numeroase pasaje din Sfânta Scriptură ilustrează această poruncă
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
rezultatele așteptate atunci când le rostim cu sinceritate, cu credință puternică și cu multă smerenie. Tatăl băiatului demonizat din Sfânta Evanghelie a primit un răspuns universal valabil pentru credincioșii din toate timpurile: „Toate lucrurile sunt cu putință celui ce crede”. Sf. Apostol Pavel ne îndeamnă să ne apropiem de Dumnezeu „cu inimă curată și cu credință deplină”. De asemenea, Sf. Apostol Iacov ne încurajează să cerem lui Dumnezeu „cu credință”, fără să ne îndoim. Rugăciunea profundă și ridicată pe cea mai înaltă
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
trebuie să ne rugăm conform voii lui Dumnezeu dacă vrem ca El să ne audă și să ne răspundă. Dumnezeu voiește să ne dea lucrurile pe care le cerem numai dacă noi căutăm mai întâi împărăția și dreptatea Sa. Sf. Apostol Ioan ne încredințează că „orice vom cere, vom căpăta de la El, fiindcă păzim poruncile Lui și facem ceea ce este plăcut înaintea Lui”. Păzirea poruncilor lui Dumnezeu, iubirea Lui și săvârșirea faptelor bune sunt condiții indispensabile pentru primirea răspunsurilor la rugăciune
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și s-a rugat lui Dumnezeu. A mai trăit încă cinsprezece ani după ce i se cuvenea sfârșitul vieții. Proorocul Daniel prin credință și rugăciune a stins flăcările din cuptor și a trăit nevătămat în groapa cu lei. în vremea Sfinților Apostoli, eliberarea Sf. Petru a fost un rezultat al rugăciunii stăruitoare. Rugăciunea vameșului este o confruntare între poruncile lui Dumnezeu și viața petrecută în plăceri, vameșul ajungând în final să ceară îndurare de la Hristos, Tatăl ceresc, pentru nechibzuința sa. Zaheu în
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
postul. însă, în timp ce el se ruga, poporul nerecunoscător își ridicase un idol, un vițel de aur căruia i se ruga. îl vedem pe Mântuitorul rugându-se la Cina cea de Taină, apoi în grădina Ghetzimani. S-au rugat apostolii și ucenicii lor, s-au rugat martirii și mărturisitorii, s-au rugat creștinii primelor veacuri și ne rugăm și noi astăzi să se împlinească voia lui Dumnezeu în viața noastră aici pe pământ și în viața veșnică. Cea mai desăvârșită
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
strigă psalmistul, de ce m-ai părăsit”; „Pentru ce te depărtezi de la mine, fără să mă ajuți și fără să asculți tânguirea mea”. „Moise a dorit să intre în pământul făgăduinței și n-a intrat, ci a murit la hotarele lui. Apostolul Pavel s-a rugat să fie vindecat de o neputință trupească și na fost ajutat. Domnul Iisus Hristos, în grădina Ghetsimani, cu lacrimi a cerut să fie scutit de a bea paharul suferinței și n-a scăpat de el. Biblia
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
viața de toate zilele, însă, se întâmplă că mulți cer să se facă voia lor, iar nu a lui Iisus Hristos. Ba, unii oameni cer adesea lucruri contrare voii lui Dumnezeu. De vina aceasta n-au scăpat nici cei doi apostoli când au cerut să ocupe locuri de mărire în împărăția pe care o așteptau să fie stabilită de învățătorul lor. „...Nu știți ce cereți”, le-a răspuns Domnul, iar răspunsul Lui este o mustrare pentru toate dorințele noastre nesocotite, pentru
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
fi cu voi în zilele cele de apoi, zice Domnul, când vor turna din Duhul meu peste fiii și fiicele voastre... și peste slujitorii voștri și vor prooroci”. Acest fapt avea să se întâmple abia după Pogorârea Duhului Sfânt peste Apostolii Domnului, precum a lămurit mulțimile în aceeași zi, Sf. Apostol Petru. Duhul cel drept cerut de la Dumnezeu de către psalmist, duh care atunci putea fi darul lui Dumnezeu numai pentru câțiva aleși ai Săi, se revarsă pururea în Biserica lui Hristos
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]