8,505 matches
-
atât de rușinos, am fost chemat la oficierea unei înmormântări. Ajuns cu mortul la biserică pentru prohodire am intrat în sfântul altar și am vă zut icoana pe care „o furasem” pusă la locul ei în cuiul de care era atârnată până când dispăruse. Deci icoana fusese ascunsă ca să fiu învinuit că eu am furat-o, pentru că nu exista nici un alt motiv pentru care să fiu scos din parohie. Am chemat un gospodar care era în biserică și i-am ară tat
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
roșu-trandafiriu, fragedă, după somn, împrumuta ceva din răvășeala pașnică a lucrurilor din odaie. Înjură vesel greierul care cânta tihnit după sobă, se îmbrăcă și ieși din cerdac. Vântul se oprise, aerul pocnea de ger și sta să ningă. În cerul atârnând la două palme deasupra salcâmilor, croncăneau nevăzute cârduri de stăncuțe. ̋ (Fănuș Neagu, Tutunul) *stăncuță - pasăre de culoare neagră-cenușie, cu ciocul și cu picioarele negre, mai mică decât cioara. Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului 1. Scrie câte
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
I. Citește cu atenție textul următor: (60puncte) „Hai să vorbim Despre țara din care venim. Eu vin din vară, E o patrie fragilă Pe care orice frunză, Căzând, o poate stinge, Dar cerul e atât de greu de stele C-atârnă uneori pân' la pământ Și dacă te apropii-auzi cum iarba Gâdilă stelele râzând, Și florile-s atât de multe Că te dor Orbitele uscate ca de soare, Și sori rotunzi atârnă Din fiecare pom; (Ana Blandiana, Despre țara din care
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
Dar cerul e atât de greu de stele C-atârnă uneori pân' la pământ Și dacă te apropii-auzi cum iarba Gâdilă stelele râzând, Și florile-s atât de multe Că te dor Orbitele uscate ca de soare, Și sori rotunzi atârnă Din fiecare pom; (Ana Blandiana, Despre țara din care venim) Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului: 1.Cum se numește țara de unde vine poeta? 2.Transcrieți versurile care vorbesc despre iarbă. 3.Explicați în 3-5 rânduri versurile: „Eu
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
care vorbesc despre iarbă. 3.Explicați în 3-5 rânduri versurile: „Eu vin din vară,/ E o patrie fragilă/ Pe care orice frunză,/ Căzând, o poate stinge”. B. Limbă și comunicare: 4.Scrieți cuvinte cu sens asemănător pentru cuvintele: fragile, stinge, atârnă, pom. 5.Alcătuiți enunțuri în care să exemplificați ortogramele v-a/ va, săi/ să-i. 6.Precizați valoarea morfologică (parte de vorbire) și funcția sintactică (parte de propoziție) a următoarelor cuvinte: frunză, o, -s, uscate. 7.Scrieți patru termeni din
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
sale, numere, reprezentând milioane și miliarde, pe care le socotea continuu. Plănuia să cumpere moșii sau chiar lumea întreagă. Afirma că institutul este al său. I se părea că are în capul său o mulțime de diamante din care cauză atârna greu. Cauza adevărată a morții. Prin mai 1889, un bolnav, nu din cei furioși, se distra învârtind o piatră mică legată de o ață. Piatra scăpând din ață, a lovit întâmplător pe Eminescu în cap, aproape de sutura interparietală, producând o
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
nevoie de a fi internat în o casă specială spre cercetare și observare pe un timp limitat, după socotința medicului curant. Dr. Iuliano, Dr. Bogdan, Iassy, Noemvrie 6” (act publicat de N. Zaharia în 1923). Acesta este actul medical care atârnă ca o tinichea de plumb la gâtul lui Eminescu și concluziile lui se reverberează în mai toate biografiile care i s-au dedicat. El este contrazis mai întâi de bunul simț, pentru că Eminescu la Mănăstirea Neamț s-a simțit bine
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
băut. Doctorul i-as răspuns franțuzește, el românește nu se poate exprima bine, că se va face cu totul bine făcând și la vară 30 de băi la Hall, numai pentru evaporarea mercurului ce este în corpul lui. Despre băut, atârnă de la banii pe care îi va avea. Dacă are bani mulți în mână, apoi îi place să beie în companie cu mai mulți ce-i voiesc răul din invidia talentului său.” Scrisoarea este foarte importantă, dar greu de înțeles. Doctorul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
băut. Doctorul i-a răspuns franțuzește, el românește nu se poate exprima bine, că se va face cu totul binen făcând și la vară 30 de băi la Hall, numai pentru evaporarea mercurului ce este în corpul lui. Despre băut, atârnă de la banii pe care îi va avea. Dacă are bani mulți în mână, apoi îi place să beie în companie cu mai mulți ce-i voiesc răul din invidia talentului său.”. Se înțelegea că în plicul către Francisc Isac criticul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
sulița letală"; "lovitură mortală"; "rană fatală"; "creier fumegînd"; "moarte și faimă veșnică"; "Moartea-ți nu putea veni decît din brațul lui Alfwold, / Așa cum numai diamantele pot să își vatăme diamantele semene"; "brațele morții"; "nici nu era de moarte înfricat"; "Moartea atîrna de brațu-i". Eclogue the first / Eglogă, cea dintîi - "urgie veșnic tot mai mare"; "călit pentru a suferinței lovitură". Eclogue the second / Eglogă, cea de-a doua - "șuvoiul negru"; "mîndrie cumplită"; "moartea, cea legată de-îngrozire, zboară oribilă"; "Și nici moartea
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Penele se umflau și crăpau piatra. Efectul legii lui Arhimede a fost folosit, între altele, pentru argintarea vârfurilor unor ace cu gămălie. Argintarea se făcea în băi de săruri de argint. Se folosea o placă cu găuri care conținea acele atârnate cu vârful în jos. Prin evaporare soluția din baie își scădea nivelul, așa că acele nu erau acoperite pe aceeași lungime. Rezolvarea a venit confecționând placa din material flotabil care plutește pe suprafața băii, iar nivelul soluției nu afectează zona de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
adesea în vers clasic. Îl preocupă, de pildă, figura poetului, ca suflet al naturii înzestrat cu darul cântării (Circuit, Poeții sunt naivi, Aici a trăit poetul ș.a.). Alteori gândul extincției e transpus într-o imagistică astrală: „Numai o dată, mineralizat, / voi atârna de stea, balast ciudat, / și ochii se vor auri pe rând / de colbul stelei ruptă din pământ...” (Numai o dată). Discursivitatea și tonul colocvial din prima carte se accentuează în Ierburi și raze (1974), unde Ț. conversează, ca alți confrați postbelici
ŢION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290191_a_291520]
-
suntem stâlpii puterii: proprietari, membrii Comitetului permanent, ai Comitetului electoral, ai Comitetului școlar, ai Comitetului pentru statua lui Traian, ai Comițiului agricol și ețetera. Noi votăm pentru candidatul pe care-l pune pe tapet partidul întreg... pentru că de la partidul întreg atârnă binele țării și de la binele țării atârnă binele nostru... Brânzovenescu: Așa e... Farfuridi: Așa e, dar... Trahanache: Dar ce? Numele candidatului poate să fie al meu, al d-tale, ori al d-sale, după cum cer enteresurile partidului. Din moment în
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ai Comitetului electoral, ai Comitetului școlar, ai Comitetului pentru statua lui Traian, ai Comițiului agricol și ețetera. Noi votăm pentru candidatul pe care-l pune pe tapet partidul întreg... pentru că de la partidul întreg atârnă binele țării și de la binele țării atârnă binele nostru... Brânzovenescu: Așa e... Farfuridi: Așa e, dar... Trahanache: Dar ce? Numele candidatului poate să fie al meu, al d-tale, ori al d-sale, după cum cer enteresurile partidului. Din moment în moment așteptăm să-l știm... Prefectul trebuie
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
dreaptă sunt bănci dese și scaune; sub estradă, asemenea. Peste tot sunt bănci și scaune, afară de o cărare lăsată liber de la ușa de intrare din fund prin mijlocul scenii, pe unde vine și se duce lumea. Pe pereți câteva lămpi atârnate în cuie. Lumină cam săracă. La ridicarea perdelii, Trahanache este la masa prezidențială în jețul său, la spatele tribunei. Împrejurul mesii, Brânzovenescu și alți cetățeni. -Înaintea tribunii, cu spatele spre dânsa, alegători, cetățeni, public, unii șezând jos, alții în picioare
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
începe să se înece) trebuie să [sic] zică asemenea toți aceia care nu vor să cază la extremitate (se îneacă mereu), adică vreau să zic, da, ca să fie moderați... adică nu exagerațiuni!... Într-o chestiune politică... și care, de la care atârnă viitorul, prezentul și trecutul țării... să fie ori prea-prea, ori foarte foarte... (se încurcă, asudă și înghite) încât vine aci ocazia să întrebăm pentru ce?... Da... Pentru ce?... Dacă Europa... să fie cu ochii ațintiți asupra noastră, dacă mă pot
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și pensionarii Statului.» În acest chip, toate elementele vitale vor fi reprezentate în consiliile comunale ca și în Adunare. Primarii trebuie să fie numiți de-a dreptul de domn, pentru ca să aibă și guvernul reprezentantul său în acest consiliu, de la care atârnă atât de mult liniștea și prosperitatea orașelor. Cât pentru comunele rurale, ca să fie reprezentată în ele și proprietatea mare, trebuie a se adopta următoarea dispozițiune: «În comunele rurale, acela care are singur în proprietatea sa atât pământ cât toți ceilalți
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
straturi groase și se făcea pârtie, apăreau săniile cu sutele. Nici o birjă nu mai circula și nici o trăsură particulară. Pe lângă numeroasele sănii birjărești erau multe sănii particulare, toate luxoase, cu mari rețele acoperind caii, cu șiruri dese de clopoței cari atârnau greu de gâtul lor și umpleau văzduhul cu zăngănitul. Un lucru care a dispărut complet din București este acest sunet de clopoței ce se auzea iarna răsunând din toate părțile. Pitorescul valtrapului și al muzicii clopoțeilor îl regretăm noi cari
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de când lupta de peste Dunăre între turci și creștini pune în primejdie hotarele noastre. Pentru a le apăra, țara a făcut apel la voi. La glasul ei v-ați părăsit căminele cu avântul oamenilor cari au conștiință că de la devotamentul lor atârnă ființa statului român. Pe cât timp oștirile operau în depărtare și noi nu eram amenințați decât de năvălirile unor cete de jefuitori, ne puteam ține numai în apărarea țărmurilor. Acum însă rezbelul se apropie de hotarele noastre și, dacă turcii ar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mei, care, bineînțeles, nu-s diferiți ca mentalitate de cei din Iași, Piatra Neamț, București! *O însemnare de jurnal e, cel mai adesea, un gînd care, în forma respectivă, nu mă va mai vizita niciodată. *„în fiecare școală din Franța stă atîrnat la locul de onoare un exemplar din Drepturile omului. În școlile din Germania adeseori cetești pe tabele de marmură înscrise numele foștilor elevi, care au picat pe cîmpul de luptă în războiul cu Franța. în școlile din Anglia pe placarde
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
gardă: ziua, la postul din fundul cazărmii, care era lîngă linia ferată (de unde am văzut cum trec spre Ungaria marfare cu tancuri și tunuri rusești), noaptea, de la 1 la 3, mai în interior, lîngă un depozit. Ningea și bătea vîntul. Atîrnat de un fir, becul prins în vîrful stîlpului lipit de gard proiecta umbre lungi, suspecte, pînă aproape de mine. În vecini hămăiau întruna cîinii. M-a cuprins o spaimă înnebunitoare... Peste două zile, la meditația de după-amiază, în absența ofițerului supraveghetor
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
că „lumea” (zisă, vai, „bună”) are o influență mai mare decît mine, că morala mea austeră nu prezintă nici o atracție. * În unele momente pare un om frînt, fizic și psihic. Repetă întruna că n-are să-și mai revină. Sufletul îi atîrnă ca o rufă pusă pe frînghie la uscat: o clatină orice vînt, orice emoție. Eu aș vrea să fie o pînză tare, orientată pe direcția curenților buni. Văd însă că n-am puterea s-o scot din starea depresivă în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
șaizeci de ani, iar Pîrvulescu e nonagenar. Apoi, ciudățenia e că, minus doi (Bîrlădeanu și Brucan), ei n-au alură de „liberali”. Cine i-o fi lipit într un atare grup pare să fi avut în vedere că „morții” aceștia atîrnă totuși greu: plumb, nu altceva! Un Mănescu, de pildă, e încă bine cunoscut peste hotare. În privința consecințelor „scrisorii”, se poate anticipa numai atît: prin spărtura pe care au făcut-o în „zidul tăcerii”, curînd va țipa vîntul mult mai multor
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
recluziunea vieții de pensionar) frizează inumanul. A-i conspecta vorbele după ce atinge pragul de sus al indignării e ca și cum a-i încerca să descrii din interior un turbion. La ieșire, încă un motiv de contrariere: pe peretele din fața bucătăriei era atîrnat din nou (lipsise o vreme) portretul „Tovarășului”! Exces de zel? M-am simțit nu numai nedumerit, ci și jignit, cu atît mai mult cu cît el îmi cunoaște opiniile politice! *Două femei de la „spații verzi” tund de zor arbuștii din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Rău au fixat cei de la liceul „N. Gane” serbarea În noembrie, când e vremea rece și urâtă. O puteau pune la Începutul lui octombrie, când elevii Își reîncep cursurile. Bine că s-a revenit asupra frontispiciului. Nu credeam că aceasta atârnă de forul suprem: Consiliul de Stat. Am fost și eu solicitat să colaborez la „Revista Noastră” sau Anuarul Festiv; dar nu m-am achitat Încă. A rămas ca Anuarul să fie redactat? Nu mai știu nimic În această privință (Nici
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]