8,683 matches
-
un mister. La începuturile secolului XX, redescoperirea lucrărilor lui Gregor Mendel a adus la dezvoltarea rapidă a geneticii. Domeniile noi au apărut repede ca consecință a propunerii structurii ADN de către James Watson și Francis Crick. După apariția dogmei centrale a biologiei moleculare și spargerea codului genetic, biologia s-a împărțit în mult între "biologia organismelor" — grupul câmpurilor științifice legate de organisme și grupuri ale organismelor — și "biologia moleculară" și "celulară". În cursul secolului XX, aceste curente au fost răsturnate, biologii moleculari
Biologie () [Corola-website/Science/296515_a_297844]
-
redescoperirea lucrărilor lui Gregor Mendel a adus la dezvoltarea rapidă a geneticii. Domeniile noi au apărut repede ca consecință a propunerii structurii ADN de către James Watson și Francis Crick. După apariția dogmei centrale a biologiei moleculare și spargerea codului genetic, biologia s-a împărțit în mult între "biologia organismelor" — grupul câmpurilor științifice legate de organisme și grupuri ale organismelor — și "biologia moleculară" și "celulară". În cursul secolului XX, aceste curente au fost răsturnate, biologii moleculari și celulari folosind metode utilizate în
Biologie () [Corola-website/Science/296515_a_297844]
-
la dezvoltarea rapidă a geneticii. Domeniile noi au apărut repede ca consecință a propunerii structurii ADN de către James Watson și Francis Crick. După apariția dogmei centrale a biologiei moleculare și spargerea codului genetic, biologia s-a împărțit în mult între "biologia organismelor" — grupul câmpurilor științifice legate de organisme și grupuri ale organismelor — și "biologia moleculară" și "celulară". În cursul secolului XX, aceste curente au fost răsturnate, biologii moleculari și celulari folosind metode utilizate în biologia organismelor și invers. Sunt cinci principii
Biologie () [Corola-website/Science/296515_a_297844]
-
propunerii structurii ADN de către James Watson și Francis Crick. După apariția dogmei centrale a biologiei moleculare și spargerea codului genetic, biologia s-a împărțit în mult între "biologia organismelor" — grupul câmpurilor științifice legate de organisme și grupuri ale organismelor — și "biologia moleculară" și "celulară". În cursul secolului XX, aceste curente au fost răsturnate, biologii moleculari și celulari folosind metode utilizate în biologia organismelor și invers. Sunt cinci principii fondatoare ale biologiei Biologia moleculară este studiul biologiei la nivelul moleculelor. Coincide parțial
Biologie () [Corola-website/Science/296515_a_297844]
-
s-a împărțit în mult între "biologia organismelor" — grupul câmpurilor științifice legate de organisme și grupuri ale organismelor — și "biologia moleculară" și "celulară". În cursul secolului XX, aceste curente au fost răsturnate, biologii moleculari și celulari folosind metode utilizate în biologia organismelor și invers. Sunt cinci principii fondatoare ale biologiei Biologia moleculară este studiul biologiei la nivelul moleculelor. Coincide parțial cu alte domenii, cum ar fi genetica și biochimia. Această disciplină se concentrează la înțelegerea interacțiunilor între diverse sisteme ale celulelor
Biologie () [Corola-website/Science/296515_a_297844]
-
câmpurilor științifice legate de organisme și grupuri ale organismelor — și "biologia moleculară" și "celulară". În cursul secolului XX, aceste curente au fost răsturnate, biologii moleculari și celulari folosind metode utilizate în biologia organismelor și invers. Sunt cinci principii fondatoare ale biologiei Biologia moleculară este studiul biologiei la nivelul moleculelor. Coincide parțial cu alte domenii, cum ar fi genetica și biochimia. Această disciplină se concentrează la înțelegerea interacțiunilor între diverse sisteme ale celulelor, incluzând o legătură între ADN, ARN, sinteza proteinelor și
Biologie () [Corola-website/Science/296515_a_297844]
-
științifice legate de organisme și grupuri ale organismelor — și "biologia moleculară" și "celulară". În cursul secolului XX, aceste curente au fost răsturnate, biologii moleculari și celulari folosind metode utilizate în biologia organismelor și invers. Sunt cinci principii fondatoare ale biologiei Biologia moleculară este studiul biologiei la nivelul moleculelor. Coincide parțial cu alte domenii, cum ar fi genetica și biochimia. Această disciplină se concentrează la înțelegerea interacțiunilor între diverse sisteme ale celulelor, incluzând o legătură între ADN, ARN, sinteza proteinelor și învățarea
Biologie () [Corola-website/Science/296515_a_297844]
-
și grupuri ale organismelor — și "biologia moleculară" și "celulară". În cursul secolului XX, aceste curente au fost răsturnate, biologii moleculari și celulari folosind metode utilizate în biologia organismelor și invers. Sunt cinci principii fondatoare ale biologiei Biologia moleculară este studiul biologiei la nivelul moleculelor. Coincide parțial cu alte domenii, cum ar fi genetica și biochimia. Această disciplină se concentrează la înțelegerea interacțiunilor între diverse sisteme ale celulelor, incluzând o legătură între ADN, ARN, sinteza proteinelor și învățarea mecanismelor acestor procese. Biologia
Biologie () [Corola-website/Science/296515_a_297844]
-
biologiei la nivelul moleculelor. Coincide parțial cu alte domenii, cum ar fi genetica și biochimia. Această disciplină se concentrează la înțelegerea interacțiunilor între diverse sisteme ale celulelor, incluzând o legătură între ADN, ARN, sinteza proteinelor și învățarea mecanismelor acestor procese. Biologia celulară cercetează proprietățile fiziologice ale celulelor precum și comportarea, interacțiunile și ambianța lor. Experimentările se fac atât la nivelul microscopic cât și molecular. Acest domeniu face cercetări pe organisme monocelulare precum și pe celule specializate în organisme multicelulare cum ar fi cele
Biologie () [Corola-website/Science/296515_a_297844]
-
ambianța lor. Experimentările se fac atât la nivelul microscopic cât și molecular. Acest domeniu face cercetări pe organisme monocelulare precum și pe celule specializate în organisme multicelulare cum ar fi cele ale omului. Ceea ce este fundamental pentru toate științele legate de biologie este de a înțelege din ce sunt compuse și cum funcționează celulele. Cunoașterea asemănărilor și diferențelor este în special importantă în biologia celulară și moleculară. Genetica este știința genelor, eredității și varietății ale organismelor. Genele codează informații necesare pentru sinteza
Biologie () [Corola-website/Science/296515_a_297844]
-
specializate în organisme multicelulare cum ar fi cele ale omului. Ceea ce este fundamental pentru toate științele legate de biologie este de a înțelege din ce sunt compuse și cum funcționează celulele. Cunoașterea asemănărilor și diferențelor este în special importantă în biologia celulară și moleculară. Genetica este știința genelor, eredității și varietății ale organismelor. Genele codează informații necesare pentru sinteza proteinelor care joacă un rol important în influențare (dar în multe cazuri nu determină complet) a fenotipului final al organismului. În cercetările
Biologie () [Corola-website/Science/296515_a_297844]
-
a fenotipului final al organismului. În cercetările moderne, genetică prevede unelte importante în investigarea funcțiunilor ale genelor particulare și analiza interacțiunilor genetice. Organismele țin informația genetică în general în cromozoame unde este reprezentată de structura chimică a moleculelor ADN particulare. Biologia de dezvoltare cercetează procesele după care organismele cresc și se dezvolt. Își are originile în embriologie. Biologia de dezvoltare modernă studiază și controlul genetic al creșterii celulare, diferențierii, anatomiei și morfogeneză — procesul care permite țesuturilor și organelor să apară și
Biologie () [Corola-website/Science/296515_a_297844]
-
particulare și analiza interacțiunilor genetice. Organismele țin informația genetică în general în cromozoame unde este reprezentată de structura chimică a moleculelor ADN particulare. Biologia de dezvoltare cercetează procesele după care organismele cresc și se dezvolt. Își are originile în embriologie. Biologia de dezvoltare modernă studiază și controlul genetic al creșterii celulare, diferențierii, anatomiei și morfogeneză — procesul care permite țesuturilor și organelor să apară și să dezvolte. Fiziologia studiază procesele mecanice, fizice și biochimice ale organismelor vii cu scopul de a înțelege
Biologie () [Corola-website/Science/296515_a_297844]
-
peste timp și include oameni de știință din multe discipline legate de taxonomie. În general, studiul evoluției are nevoie de oameni de știință specializați în anumite grupuri ale organismelor: mamifere, păsări, plante sau reptile, comparând rezultatele cercetărilor făcute de ei. Biologia evoluționară este bazată pe paleontologie, studiul care folosește fosile pentru a răspunde la întrebări legate de mod și timp al evoluției, dar și pe genetica populației și teoria evoluției. Biologi celebri -- Istoria biologiei -- Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină --Listă
Biologie () [Corola-website/Science/296515_a_297844]
-
reptile, comparând rezultatele cercetărilor făcute de ei. Biologia evoluționară este bazată pe paleontologie, studiul care folosește fosile pentru a răspunde la întrebări legate de mod și timp al evoluției, dar și pe genetica populației și teoria evoluției. Biologi celebri -- Istoria biologiei -- Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină --Listă de zoologi după abrevierile de autor --Etape în dezvoltarea biologiei-- Instituții de învățământ Contribuții remarcabile în domeniul biologiei au avut: Grigore Antipa, Dimitrie Brândză, Aristide Caradja, Radu Codreanu, Constantin Motaș, Emil Racoviță, Dimitrie
Biologie () [Corola-website/Science/296515_a_297844]
-
și timp al evoluției, dar și pe genetica populației și teoria evoluției. Biologi celebri -- Istoria biologiei -- Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină --Listă de zoologi după abrevierile de autor --Etape în dezvoltarea biologiei-- Instituții de învățământ Contribuții remarcabile în domeniul biologiei au avut: Grigore Antipa, Dimitrie Brândză, Aristide Caradja, Radu Codreanu, Constantin Motaș, Emil Racoviță, Dimitrie Voinov, Alexandru Borza, Florian Porcius, Iuliu Prodan. Datorită aprofundării cunoștințelor din domeniul biologiei după inventarea microscopului de către A. van Leeuwenhoek la mijlocul secolului al XVII-a
Biologie () [Corola-website/Science/296515_a_297844]
-
autor --Etape în dezvoltarea biologiei-- Instituții de învățământ Contribuții remarcabile în domeniul biologiei au avut: Grigore Antipa, Dimitrie Brândză, Aristide Caradja, Radu Codreanu, Constantin Motaș, Emil Racoviță, Dimitrie Voinov, Alexandru Borza, Florian Porcius, Iuliu Prodan. Datorită aprofundării cunoștințelor din domeniul biologiei după inventarea microscopului de către A. van Leeuwenhoek la mijlocul secolului al XVII-a, în interiorul biologiei au început să se formeze numeroase ramuri cu domenii de studiu bine definite. Unele din aceste ramuri au un caracter predominant teoretic precum botanica, zoologia, taxonomia
Biologie () [Corola-website/Science/296515_a_297844]
-
avut: Grigore Antipa, Dimitrie Brândză, Aristide Caradja, Radu Codreanu, Constantin Motaș, Emil Racoviță, Dimitrie Voinov, Alexandru Borza, Florian Porcius, Iuliu Prodan. Datorită aprofundării cunoștințelor din domeniul biologiei după inventarea microscopului de către A. van Leeuwenhoek la mijlocul secolului al XVII-a, în interiorul biologiei au început să se formeze numeroase ramuri cu domenii de studiu bine definite. Unele din aceste ramuri au un caracter predominant teoretic precum botanica, zoologia, taxonomia, iar altele — un caracter predominant practic precum agricultura, horticultura. Ordinea în clasificări este cea
Biologie () [Corola-website/Science/296515_a_297844]
-
este un tip de comportament uman (credințe, ritualuri) referitor la ființe, forțe și puteri supranaturale. Sociologia considera ca religia a apărut și există încă pentru că ea îndeplinește anumite funcțiuni: La întrebarea de ce a apărut și există încă religia, antropologia și biologia oferă, în contrast cu sociologia, un răspuns care dă cont de cauzele fundamentale ale fenomenului. Aceste cauze ultime nu pot fi decât biologice. Acest subiect este tratat separat, pe pagina dedicată, anume Explicația biologică a religiei Cuvântul religie vine din limba latină
Religie () [Corola-website/Science/296516_a_297845]
-
definiții are realității (de exemplu teoria gravitației, a evoluției și cea cosmogonică). În cadrul științelor naturii, cel mai elocvent și actual exemplu este dezbaterea privind creaționismul, referitor la compatibilitatea între istoria biblică a facerii lumii și teoriile științifice ale cosmologiei și biologiei evoluționiste. Un exemplu mai vechi este reacția Vaticanului față de "falsificarea" de către Galileo Galilei a cosmologiei geocentrice. Științele sociale și ele au fost ținta unor atacuri din partea religiei din motive ce țin de diverse rezultate și concluzii ale acestora. Întrucât pentru
Religie () [Corola-website/Science/296516_a_297845]
-
definiția dată de Karl Popper. În anii 1930, lucrări importante de logică matematică au arătat că matematica nu poate fi redusă la logică și Karl Popper a tras concluzia că „cele mai multe teorii matematice sunt, ca și cele din fizică și biologie, deductive: ca urmare, matematica pură, în cele din urmă, devine mult mai aproape de științele naturii ale căror ipoteze sunt presupuneri, așa cum s-a observat recent”. Alți gânditori, printre care Imre Lakatos, au afirmat că matematica însăși falsifică realitatea. Un alt
Matematică () [Corola-website/Science/296537_a_297866]
-
împrumutate din câmpul filosofiei și al artei. Medicina studiază cauzele ("Etiologia"), manifestările clinice și efectele asupra organelor ("Patologia clinică"), recunoașterea ("Diagnosticul"), tratamentul ("Terapia") și prevenirea ("Profilaxia") bolilor care afectează corpul omenesc. Medicina modernă se bazează pe "Științele Naturii": ("Fizică", "Chimie", "Biologie", "Biostatistică"), "Anatomie", "Fiziologie", "Microbiologie", "Farmacologie", "Radiologie". Ea posedă din secolul al XIX-lea o metodă experimentală îmbunătățită permanent din acel moment, dar care a fost totuși utilizată cu frecvență și asiduitate extrem de variabilă în intervalul de timp care a trecut
Medicină () [Corola-website/Science/296546_a_297875]
-
model nu este verificat, ceea ce poate conduce la concluzii eronate. Statistica aplicată modernă analizează însă date mult prea complexe, cum ar fi imagini sau structura proteinelor, pentru a se putea mărgini la ideea de modelare. Statistica oferă suport pentru fizică, biologie, psihologie, economie, sociologie etc. Statistica excelează atunci când relațiile deterministe referitoare la evenimentul studiat sunt imposibil ori foarte dificil de aflat. Pe teritoriul României lucrarea lui Dimitrie Cantemir "Descriptio Moldaviae" (1716) poate fi considerată ca o primă lucrare de statistică. Ea
Statistică () [Corola-website/Science/296547_a_297876]
-
rol important l-a avut autorul francez Auguste Comte, cel care a inventat cuvântul "sociologie" (el a folosit de fapt „fizică socială”). Credea că poate cunoște societatea cu ajutorul știintei, și o considera ultima știință care devia din fizică, chimie și biologie. În cercetarea sociologică s-au creat și dezvoltat mai multe orientari metodologice.Unii specialiști au făcut clasificarea metodelor de cercetare socială după criterii foarte diferite.Considerăm câteva dintre ele. Clasificarea lui Brian Fay Utilizând criteriul metodologiei utilizate și a finalității
Sociologie () [Corola-website/Science/296550_a_297879]
-
dintre ramurile științelor naturale al carei obiect de studiu îl constituie compoziția, structura, proprietățile și schimbarea materiei; chimia mai este numită și „știință de mijloc” sau „știință centrală”, întrucat conține elemente combinate din cadrul celorlalte științe ale naturii precum astronomia, fizică, biologia și geologia. Ca obiect de studiu, chimia a apărut acum cateva milenii în anumite părți ale lumii, mai exact în Orientul Mijlociu sub forma alchimiei, iar aceasta din urmă a permis elaborarea chimiei moderne ca urmare a revoluției chimice (1773). Obiectivele
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]