8,853 matches
-
instituționaliști. Această agendă poate separa predicțiile teoriei liberale de perspectivele teoretice concurente, și indică un set posibil de criterii comportamentale prin care aceste predicții pot fi măsurate. Privit astfel, sfârșitul Războiului Rece a deschis un context istoric unic pentru evaluarea comparativă a predicțiilor diferitelor modele teoretice ale politicii internaționale (Huntley, 1996, p. 72). Pe scurt, se poate ca instituționaliști proeminenți să fi conceput greșit natura relației dintre neorealism, instituționalism și liberalism, iar astfel să fi subestimat posibilitățile de realizare a unei
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
a inclus inițierea înființării fondurilor de asistență UE PHARE și TACIS pentru statele est-europene (Anderson, 1999, p. 53). Lărgirea Uniunii Europene contribuie la procesul de stabilizare a Europei Centrale și de Est și oferă Germaniei câștiguri mari de pe urma avantajului său comparativ în comerțul cu această regiune (Otte, 2000, pp. 141-145). Astfel, în concordanță cu predicțiile instituționaliste, există beneficii concrete pentru Germania în urmărirea acestei politici. De asemenea în concordanță cu teoria instituționalistă, politicile comerciale și de asistență ale Germaniei în regiunea
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Listă de abrevieri / 17 SECȚIUNEA I-a: DIMENSIUNEA PARLAMENTARĂ STATALĂ ȘI INFLUENȚELE ACESTEIA ASUPRA POLITICILOR INTERNAȚIONALE / 19 Capitolul 1: Dreptul parlamentar, componentă a democrației / 21 Capitolul 2: Analiza principalelor democrații și a sistemelor lor parlamentare / 31 Capitolul 3: O analiză comparativă necesară între Parlamentul European, parlamentele naționale și Congresul Statelor Unite / 51 Capitolul 4: Diplomația parlamentară și formele sale de manifestare / 59 Capitolul 5: Uniunea Interparlamentară, organizație parlamentară cu vocație universală / 73 Capitolul 6: Rolul parlamentelor naționale în construcția instituțională internațională / 79
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
universală / 73 Capitolul 6: Rolul parlamentelor naționale în construcția instituțională internațională / 79 SECȚIUNEA a II-a: DIMENSIUNEA PARLAMENTARĂ A ORGANIZAȚIILOR INTERNAȚIONALE. ORGANIZAȚIILE INTERPARLAMENTARE / 85 Capitolul 1: Organizațiile internaționale subiecte ale dreptului internațional din perspectiva relațiilor internaționale / 87 Capitolul 2: Analiza comparativă a componenței, funcționării, modului de adoptare a deciziilor și atribuții ale adunărilor parlamentare ale organizațiilor internaționale / 99 Capitolul 3: Adunări parlamentare ale diverselor organizații internaționale interguvernamentale / 105 1. Organizația Națiunilor Unite (ONU) necesitatea înființării unei adunări parlamentare în cadrul organizației / 105
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
dreptul internațional public și poziționarea adunărilor parlamentare în dreptul internațional văzut prin prisma normativității internaționale. Prima parte a cărții este deschisă de unele considerații privind dreptul parlamentar, de o analiză a principalelor democrații și a sistemelor lor parlamentare, de o analiză comparativă între Parlamentul European, parlamentele naționale și Congresul Statelor Unite, de o prezentare a conceptului de diplomație parlamentară și a formelor sale de manifestare, de analiza Uniunii Interparlamentare și a rolului parlamentelor naționale în construcția parlamentară internațională. Analiza abundă în informații extrem de
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
este reprezentată de dimensiunea parlamentară. Așadar, aici se pun bazele întregii analize instituționale. Secțiunea a doua cuprinde detalii privind componența, funcționarea, modul de adoptare a deciziilor și atribuții ale adunărilor parlamentare ale organizațiilor internaționale folosind ca instrument de lucru analiza comparativă. În fine, următorul pas surprinde cititorul cu o analiză a unor adunări parlamentare precum Consiliul Nordic, Parlamentul African, Adunarea Generală a Organizației Statelor Americane, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Adunarea Parlamentară a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, Adunarea Parlamentară a
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
de parlament și poziționarea acestuia în ordinea democratică a principalelor state. Abordarea urmărește atât o traiectorie verticală, proiectând perspectiva istorică a parlamentului și a parlamentarismului, de la democrația clasică, la provocările globalizării, cât și o traiectorie orizontală, axată pe o analiză comparativă sumară a rolului parlamentului în diferite state și felul în care se manifestă diplomația parlamentară la nivel internațional. Este prezentată, de asemenea o analiză comparativă între Parlamentul European, parlamentele naționale și Congresul Statelor Unite ale Americii, edificatoare în legătură diferențele funcționale și axiologice
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
de la democrația clasică, la provocările globalizării, cât și o traiectorie orizontală, axată pe o analiză comparativă sumară a rolului parlamentului în diferite state și felul în care se manifestă diplomația parlamentară la nivel internațional. Este prezentată, de asemenea o analiză comparativă între Parlamentul European, parlamentele naționale și Congresul Statelor Unite ale Americii, edificatoare în legătură diferențele funcționale și axiologice ale parlamentarismului statal și suprastatal. În această primă secțiune este analizat și conceptul de diplomație parlamentară și rolul Uniunii Interparlamentare în dezvoltarea societății parlamentare internaționale
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
internaționale , care surprinde evoluția relațiilor internaționale de la pacea de la Westfalia și până în prezent, apariția și dezvoltarea societății internaționale, locul organizațiilor internaționale în dreptul internațional, precum și controlul care trebuie exercitat prin întărirea colaborării între național și internațional. Un al doilea capitol, Analiza comparativă a componenței, funcționării, modului de adoptare a deciziilor și atribuții ale adunărilor parlamentare ale organizațiilor internaționale prezintă succint modul în care sunt organizate și funcționează principalele adunări parlamentare ale organizațiilor internaționale cu vocație regională și sub-regională. În al treilea capitol
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
exercitării prin reprezentare a suveranității naționale și care conține împuterniciri stabilite prin Constituție și legi72. În baza acestei definiții, fiecare parlamentar, reprezintă națiunea în întregul ei, concurând la exercitarea suveranității naționale în condițiile fixate de aceasta. Capitolul 3 O analiză comparativă necesară între Parlamentul European, parlamentele naționale și Congresul Statelor Unite Parlamentul European este singura instituție din Uniunea Europeană ai cărei reprezentanți sunt aleși prin vot universal. De-a lungul anilor numărul celor care au votat a scăzut considerabil. În 1979, cu ocazia
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
lor. Unele state numesc în delegațiile la reuniunile cele mai importante ale unei organizații membri ai parlamentelor naționale, în scopul de a se asigura că politica guvernului în organizație nu va fi ulterior dezaprobată de către parlament 172. Capitolul 2 Analiza comparativă a componenței, funcționării, modului de adoptare a deciziilor și atribuții ale adunărilor parlamentare ale organizațiilor internaționale Introducerea unei dimensiuni parlamentare organizațiilor guvernamentale, indiferent de domeniul de activitate și de profil politic, economic, de securitate sau consacrate problemelor sociale exprimă necesitatea
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
În al treilea rând, unele parteneriate sunt reflecții ale separării Nord-Sud care caracterizează sistemul internațional și, prin urmare accentuează politizarea relațiilor inter-instituționale. * În al patrulea rând, dacă cooperarea inter-instituțională și repartizarea sarcinilor s-au dezvoltat, în parte, pe baza avantajelor comparative afișate de către fiecare organizație, atunci aproape toate instituțiile aspiră să cuprindă întregul spectru al activităților de gestionare a crizelor, existând șanse mici să apară un sistem de cooperare intensă, bazat pe competențe diferite. * În sfârșit, deși parteneriatele sunt promovate în
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
parte, și electoratul și societatea civilă pe de altă parte. Astfel, la convergența dintre guvern și guvernare, parlamentele își îndeplinesc funcțiile proprii de legitimare și luarea deciziilor. Funcțiile generale Influența politică și legislativă Cele mai simple și mai obișnuite afirmații comparative privind legislativele se referă la rolul acestora în procesul de elaborare a politicii în raport cu importanța instituțiilor non-legislative, mai ales cele care operează cu ajutorul executivului. Conform unor aprecieri 290, un legislativ se poate încadra în una din cele trei categorii în funcție de
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Considerăm că este necesară o succintă analiză a alegerilor din anul 2009, atât din perspectiva situației internaționale și influența rezultatelor asupra organizării grupurilor politice din Parlamentul European, cât și din perspectiva circumscripției naționale române. Un prim aspect important în analiza comparativă a alegerilor pentru parlamentul european este cel al prezenței înregistrate la vot. Comparativ cu toate alegerile anterioare, desfășurate în perioada 1979-2004. alegerile din iunie 2009 au înregistrat cea mai scăzută prezență. Dacă în 1979, prezența medie pe țările membre ale
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
urmate de două decenii de tranziție spre un regim democratic pluripartitist, care au afectat gradul de încredere al cetățenilor în politică și politicieni. Prezența la vot în statele Uniunii Europene 27 la alegerile pentru Parlamentul European din 4-7iunie 2009, situație comparativă: Scăderea mediei europene a prezenței la vot în alegerile din iunie 2009 față de cele precedente este rezultatul combinației dintre creșterea prezenței la vot în anumite state (de exemplu, Danemarca, Estonia, Suedia, Bulgaria ș.a.) și diminuarea participării în altele (Franța, Italia
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
mai îndelungată, care sunt mai bogate, au o cultură participativă mai pronunțată, în timp ce țările și regiunile mai vulnerabile în fața populismului și autoritarismului au culturi politice de supunere, de pasivitate față de acțiunile actorilor politici. Al doilea aspect important al analizei noastre comparative îl reprezintă rezultatele propriu-zise ale scrutinului din 2009 care pot fi evaluate și din perspectiva câștigurilor electorale, respectiv a pierderilor combatanților politici. S-a evidențiat ascensiunea grupărilor de dreapta (mai puțin cele clasice și mai mult cele de extremă) și
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
parlament și poziționarea acestuia în ordinea democratică a principalelor state. Abordarea a urmărit atât o traiectorie verticală, proiectând perspectiva istorică a parlamentului și a parlamentarismului, de la democrația clasică, la provocările globalizării, cât și o traiectorie orizontală, axată pe o analiză comparativă sumară a rolului parlamentului în diferite state și felul în care se manifestă diplomația parlamentară la nivel internațional. Se constată astfel că, indiferent de tipul de organizare statală, indiferent de regimul politic constituțional (parlamentar sau prezidențial), Parlamentul are un rol
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Hyperion XXI, București, 1993. Collard D., Les relationsinternationalesde 1945 a nos jours, Paris, ed. IV, 1991. Coman F., Drept comunitar european, Ed. Universul Juridic, 2003. Combacau J., Deland D., Jeancolas C., Droit international public, Presses Universitaires de France, Paris, 1997. Comparative Federalism: the European Union and the United States in Comparative Perspective, Oxford University Press, 2006. Constantinescu M., Muraru I., Drept parlamentar, Ed. Gramar, București, 1994. Constantinescu M., și alții, Instituții parlamentare internaționale, Ed. Fundației România de mâine, București, 2005. Corbett
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
nos jours, Paris, ed. IV, 1991. Coman F., Drept comunitar european, Ed. Universul Juridic, 2003. Combacau J., Deland D., Jeancolas C., Droit international public, Presses Universitaires de France, Paris, 1997. Comparative Federalism: the European Union and the United States in Comparative Perspective, Oxford University Press, 2006. Constantinescu M., Muraru I., Drept parlamentar, Ed. Gramar, București, 1994. Constantinescu M., și alții, Instituții parlamentare internaționale, Ed. Fundației România de mâine, București, 2005. Corbett R., Jacobs. F., Shackleton M:, Parlamentul European, Ed. Monitorul Oficial
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
of the USA and EU Compared", în Menon, A. și Schain, M. (eds.), La constitution de Royaume des Pays Bas, Octombrie, 1987. Lecours, When Regions Go Abroad: Globalization, Nationalism and Federalism in the conference Globalization, Multilevel Governance and Democracy: Continental, Comparative and Global Perspectives, Queens University, 3-4 Mai 2002. Les Constitutions de l'Europe des Douze, Textes rassembles et presentes par H. Oberdorff, La Documentation francaise Paris, 1992. Martinez M. A, Le relazioni internazionali tra i parlamenti e la politica estera
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Groningen 2006. Selck T., Steunenberg Bernard, "Between Power and Luck. The European Parliament in the EU. Legislative Process", în European Union Politics, vol. 5 (1): 25-46, 2004, Londra. Stavridis S, Parliamentary Diplomacy:some preliminary findings, Jean Monnet Working Paper in Comparative & International Politics, nr. 48, Political Studies Department, Universita di Catania, nov. 2002. Studiul de priorități în relațiile economice între statele CEEMN și CE/ Raportul final/TACIS, martie 1997. Tans Olaf, The Dutch Parliament and the European Constitution. How yes led
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
states (Great Britain, France, Germany, Italy, Scandinavian Country and Romania). The approach focuses on both a vertical path, from the historical perspective of parliament and parliamentarism, from classical democracy, the challenges of globalization, and a horizontal trajectory, based on a comparative analysis of the role of parliament in other countries. In this first section is also analyzed the concept of parliamentary diplomacy and the role of the Inter-parliamentary Union in the development of the international parliamentary society. The second part, The
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
p. 243; M. Constantinescu, I. Muraru, Drept parlamentar, Ed. Gramar, București, 1994, p. 140. 73 A. Kreppel, "Understanding the European Parliament from a Federalist Perspective: The Legislatures of the USA and EU Compared", în A. Menon, și M. Schain (eds.), Comparative Federalism: the European Union and the United States in Comparative Perspective, Oxford University Press, 2006, p. 262. 74 B. Kerremans, De hoed van Uncle Sam. De federale politieke besluitvorming in de Verenigde Staten van Amerika, Leuven: Acco, 2001, p. 264
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
București, 1994, p. 140. 73 A. Kreppel, "Understanding the European Parliament from a Federalist Perspective: The Legislatures of the USA and EU Compared", în A. Menon, și M. Schain (eds.), Comparative Federalism: the European Union and the United States in Comparative Perspective, Oxford University Press, 2006, p. 262. 74 B. Kerremans, De hoed van Uncle Sam. De federale politieke besluitvorming in de Verenigde Staten van Amerika, Leuven: Acco, 2001, p. 264. 75 J. A Emmanouilidis, C. Stratulat, Implementing Lisbon: Narrowing the
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
public, Presses Universitaires de France, Paris, 1997, p. 12. 92 N. Bayne, S. Woolcock The New Economic Diplomacy Decision-making and negotiation in international economic relations, Ashgate, Adelshot, 2003; S. Stavridis, "Parliamentary Diplomacy:some preliminary findings", Jean Monnet Working Paper în Comparative & International Politics, nr. 48, Political Studies Department, Universita di Catania, nov. 2002. 93 G. Elorriaga, La diplomacia parlamentaria, Imagine Ediciones, Madrid, 2004; p. 60; J. Hoffman, Reconstructing diplomacy, British Journal of Politics and International Relations, vol. 5, p. 515. 94
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]