10,570 matches
-
acest colț al lumii. Cartea semnată de Tudor Danii intenționează a fi o lucrare ce oferă o bază teoretică și o analiză atentă și minuțioasă în cifre a calității vieții din Republica Moldova. Autorul menționează că scopul lucrării sale este „atenuarea contradicției acute dintre necesitatea vitală a îmbunătățirii calității vieții populației [...] și lipsa posibilităților reale pentru majoritatea cetățenilor de asigurare a unei vieți decente și autoafirmare a personalității prin muncă și creație” (p. 13). Pare un scop pretențios pentru o lucrare, dar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
din perioada interbelică. Făcându-se apel la însemnările unor martori și participanți, se relatează despre apariția primului număr al revistei în 1935, despre polemicile din interiorul grupului, pentru a restitui imaginea unui climat cultural efervescent, nu lipsit de tensiuni și contradicții. Problema receptării critice a iconarilor este prezentă și la rubrica „Proces literar” unde pe parcursul mai multor numere sunt dezbătute aprecierile lui G. Călinescu și se afirmă că verdictul criticului trebuie să fie reanalizat, „dacă nu vrem să rămână stigmatizată pentru
ICONAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287499_a_288828]
-
KERNBERG, 1989, CLARKIN și colab., 1999, KOENIGSBERG, 2000, YEOMANS și colab., 2002Ă. Metoda apelează la o relație explicită, cu tehnici foarte bine structurate și cu scopuri ierarhizate și net delimitate. Sunt fundamentale clasificarea dominantelor afective ale pacientului și definirea tuturor contradicțiilor și nepotrivirilor din limbajul și comportamentul acestuia. Ele sunt expresia procesului de difuziune, de dezorganizare și lipsă de coerență interioară. Conștientizarea lor și reprimarea fenomenelor de proiecție asupra celor din jur cu ajutorul terapeutului favorizează refacerea unității și autenticității personale. Sunt
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sa vizează orientările generale, care vor permite firmei să-și amelioreze poziția; 2. strategia servește conceperii proiectelor datorită unui proces de explorare. Ea va permite mai Întâi limitarea explorărilor sale la sectoarele ce vor fi determinate, apoi respingerea posibilităților În contradicție cu aceasta; 3. strategia devine inutilă În măsura În care procesul de explorare este deja orientat spre sectoarele preferate; 4. În momentul formulării strategiei este imposibil de enumerat toate posibilitățile care vor fi descoperite. Formularea se va baza pe informații incerte, incomplete și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
la o economie statică, imuabilă și Închisă. Într-o economie deschisă, dominată de risc, incertitudine și schimbare, profitul nu există decât dacă este vorba de profitul efemer al inovatorului autentic, așa cum remarca J. Schumpeter. Noua teorie economică trebuie să rezolve contradicția eternă a economiștilor de la Ricardo Încoace: analiza economică este posibilă numai dacă face abstracție de ceea ce politica economică trebuie să prevadă cu precizie - incertitudinea și schimbarea. Pe termen lung va domina obiectivul flexibilității totale - produse de calitate la prețurile producției
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Să Te înșel, dă-mi timp, ca-ntotdeauna / Să pot cădea, vreau iarăși înălțime. / Să m-ofilesc, cer iarăși prospețime. // Eu, lanțuri iar, și iarăși Tu - cununa. Tu - iarăși adevărul, eu - minciuna.” Sunt numeroase expresiile aforistice care sintetizează starea de contradicție și angoasă, transpusă în vers. În Israel, C. este receptat mai ales pentru poemele sale inspirate din realitatea istorică și politică imediată, scrise pe un ton pamfletar și deschis angajat (pe care nu le-a selecționat pentru antologiile publicate în
CARMEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286111_a_287440]
-
valorile spirituale, în special cele cu o deosebită relevanță etică pentru formarea sa: Liviu Rebreanu, N. Iorga, Tudor Arghezi, Gala Galaction. În prim-plan stă preocuparea de a defini trăsătura dominantă a fiecărei personalități, trăsătură care, dincolo de oscilații și aparente contradicții, explică și ordonează totul în jurul unui reper fundamental. Pledoariile, uneori motivate polemic, sunt țesute din mărturii directe și citate din scrierile celor evocați și tind să demonstreze unitatea profundă care face din om și operă un întreg exemplar. Alte trei
CERNA-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286172_a_287501]
-
o filosofie de viață și își construiește un sistem de idei pentru a birui improvizația, excesele temperamentului, dar, în interiorul sistemului și al filosofiei de viață, eliberează imaginația și pasiunile, adică toate forțele naturii originare. Acestea vin de multe ori în contradicție cu cealaltă natură, construită de autor, natura de sus, pusă sub semnul omului universal și al modelelor culturii. Se adaugă la toate acestea un simț excepțional al creației. G. Călinescu este un mare scriitor, nu mai încape discuție, și a
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
negative ale alternativelor respinse sunt consonante cu elementele cognitive corespunzătoare acțiunii alese. 2. Disonanța există aproape mereu după ce a fost făcută o încercare prin oferirea de recompense exagerate sau pedepse înspăimântătoare; a solicita astfel un „comportament deschis” este violent în contradicție cu opiniile și dorințele subiecților particulari. Dacă un comportament deschis este solicitat cu succes, opinia particulară a persoanei este disonantă cu cunoștințele sale în ceea ce privește comportamentul; cunoștințele sale cu privire la răsplata obținută sau la pedeapsa evitată sunt consonante cu cunoștințele în ceea ce privește comportamentul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
sentimentelor și a relațiilor interioare, cât și cea a evidențelor pe care simțurile i le comunică despre lumea din jur, se poate dezvolta plenar. Un asemenea individ este cuprins de procesul de schimbare, acumulează continuu și întâmpină în mod constructiv contradicțiile unei lumi în care problemele apar mult mai repede decât soluțiile lor. El devine o persoană autentică (becoming a person). Insul a învățat că procesul schimbării este ceva în care el poate trăi mult mai confortabil decât în rigiditate; că
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
diferență obiectivă relevantă. Motivul pare să fie că, dacă educatorul sau administratorul acceptă valoarea pe care acesta o acordă nonconformismului, atunci acest fapt va amenința valoarea pe care educatorul o acordă conformității cu exigențele societății. Dacă educatorul permite existența acestei contradicții, poate descoperi că se schimbă el însuși, pentru că va fi obligat să-și reconsidere câteva dintre valori. Același lucru se aplică pentru „beatnici” (tineri nonconformiști și boemi), precum și pentru curentul „hippy”. Dacă excluderea valorilor acestora din rândul valorilor clasei mijlocii
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
acceptarea valorilor acestei clase de către un individ ca parte din sine este primejduită foarte mult; aceasta este cert din moment ce celor mai mulți oameni li se pare că ei greșesc când alții au dreptate. Câteodată, atare învățături dureroase și amenințătoare însoțesc conflicte și contradicții interioare. Un exemplu ar fi individul care crede „că fiecare cetățean al SUA are drepturi egale la oportunitățile existente”. El descoperă, de asemenea, că mai are următoarea convingere: „Nu doresc ca un negru să trăiască în vecinătatea mea”. Orice învățătură
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
mai are următoarea convingere: „Nu doresc ca un negru să trăiască în vecinătatea mea”. Orice învățătură extrasă din această dilemă este dureroasă și amenințătoare, din moment ce aceste două păreri nu pot coexista în mod deschis, iar orice învățătură rezultată din această contradicție implică o schimbare în structura sinelui. 4. Acele învățări care amenință sinele sunt percepute și asimilate mult mai ușor când amenințările externe sunt minime. Un băiat semianalfabet se simte deja amenințat și neintegrat din cauza acestei deficiențe. Când este forțat să
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
acestei arii, măsurarea lor nu mai pare o speranță deșartă. Așadar, s-ar putea face o „încercare crudă” de a ajunge la conceptul operațional de deschidere a experienței - speră Rogers în 1967. Dar încercarea nu s-a realizat. 3. Explicarea contradicțiilor năucitoare. Teoria rogersiană isca grave probleme epistemologice. În anii ’50-’60, Rogers constata o însumare de „dovezi năucitoare” privind relația terapie-teste proiective. Ele reprezentau dura realitate, care nu se supunea abordării clare a rezultatelor cercetării. Rogers o descria pe fiecare
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
constata o însumare de „dovezi năucitoare” privind relația terapie-teste proiective. Ele reprezentau dura realitate, care nu se supunea abordării clare a rezultatelor cercetării. Rogers o descria pe fiecare dintre ele în termeni generali (pentru a nu incomoda persoanele implicate). Aceste contradicții ar începe să capete sens în termenii teoriei prezentate. Rogers afirma că va dovedi (deși pentru moment aducea doar o probă) că, atunci când testele proiective se analizează, ca urmare a terapiei, chiar și elementele pe care cel orientat terapeutic le
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
demonstrat clar importanța contextelor istorice, a valorilor culturale, a spiritualității religioase. Max Weber a demonstrat această idee cu un secol în urmă prin afirmarea rolului eticii protestante în edificarea spiritului capitalist. Principiul individualismului protestant s-a dovedit a fi în contradicție cu mentalitatea românească. Spațiul public exprimă exact această specificitate, iar el funcționează într-un cadru național și de aceea nu se poate substitui altor spații publice naționale. În România spațiul public dă expresie mentalităților și comportamentelor românilor. Datorită spațiului public
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
a fost și cazul României. Când România și-a câștigat independența în 1877, ea avea deja sistemul politico-juridic modern constituit, în primul rând în perioada lui Cuza, și apoi prin constituția din 1866. Deși modernă politic, țara cunoaște multe decalaje, contradicții și discrepanțe. Pentru descrierea proceselor de modernizare românească, găsim utilă noțiunea ,,modernitate tendențială”, care desemna dezvoltarea modernă în direcție inversă: de la afirmarea spiritului național și de la construcția politică spre dezvoltarea economică. În arealul românesc se afirmă modernitatea ca o tendință
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ridicat de credință în importanța iubirii cât și un nivel ridicat de credință în importanța similarității sociale pentru o căsnicie de succes sunt asociate pozitiv cu tendința de a restricționa intrarea persoanelor indezirabile în familie. Aparent este vorba despre o contradicție, deoarece ne putem aștepta ca importanța acordată iubirii să conducă la acceptarea în familie a celor pe care tinerii îi aleg din dragoste. Totuși, analiza indică faptul că o variabilă influentă asupra acceptării este încrederea în oameni, eventual susținută de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de valorile față de familie. După anul 1990 solidaritatea familiei s-a diminuat (Mitrofan, Ciupercă, 1997, 291), răspunzătoare pentru aceasta fiind și mobilitatatea socială și spațială a populației. Atât relația conjugală, cât și cea parentală sunt marcate și dominate de multiple contradicții. În primul caz, un rol important îl joacă emanciparea femeii, schimbarea atitudinii față de viață, de relațiile sexuale, independență financiară în cazul unora. În a doua situație, relațiile parentale, solidaritatea familiei s-au modificat sub influența diferențelor culturale dintre generații. Unele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
românească, redefinirea conceptelor de generație, tineret, tinerețe, relații între generații, decelarea unor noi dimensiuni ale relațiilor dintre vârstă, cohortă, clasă socială și generație, un demers teoretic și metodologic de studiu al societății și al evoluției istoriei prin succesiunea generațiilor și contradicțiilor dintre generații. Toate aceste observații nu fac decât să întărească semnificația deosebită a lucrării Istoria sociologiei românești ca instrument indispensabil în studiul gândirii sociologice românești, peste care nu poate trece de acum înainte nici o altă lucrare ce va fi elaborată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
le-a inspirat timp de aproape două secole, teoria formelor fără fond poate fi considerată, după cum susține C. Schifirneț, o „viziune integrală asupra societății românești în curs de modernizare” (p. 11) sau „un model teoretic național” ce a permis studierea contradicțiilor multiple dintre instituțiile moderne și contextul național (p. 243). Așadar, nu e vorba de o teorie în sensul restrâns al termenului, ce își propune să descrie și să explice un domeniu bine delimitat de fapte, ci de un „model teoretic
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de subcultură și contracultură (1981); sociologia vârstelor și generațiilor - prima abordare monografică a problematicii generațiilor din sociologia românească, redefinirea conceptelor de „generație”, „tineret”, „tinerețe”, „relații între generații”, decelarea unor noi dimensiuni ale relațiilor dintre vârstă, cohortă, clasă socială și generație, contradicțiile dintre generații, un demers teoretic și metodologic de studiu al societății și al evoluției istoriei prin succesiunea generațiilor. Această prodigioasă activitate științifică, istoriografică, editorială și publicistică îl poziționează pe domnul Schifirneț în topul autorilor care au contribuit în mod eficient
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
care au vizat complexul problematic al modernizării noastre și au dominat spiritul public timp de circa un secol și jumătate. Această situație se explică prin faptul că teoria elaborată de mentorul Junimii a surprins și a formulat, la nivel conceptual, contradicția specifică a societății românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, aceea dintre formele instituționale moderne, preluate din mediul occidental, și fondul autohton, economic și cultural, marcat de puternice elemente premoderne, reziduale, acumulate într-o istorie ce ne-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Manoilescu și L. Pătrășcanu. Aici avem un lung șir de reinterpretări aplicate teoriei. Un subcapitol consistent este dedicat lui Lovinescu, cel care „răstoarnă perspectiva maioresciană asupra procesului de modernizare”, prin teza că formele anticipează fondul și îl creează treptat. 4. Contradicții ale modernizării românești. După acest excurs istoric, autorul înceară o necesară sistematizare a accepțiunilor conferite conceptelor de formă și fond, care sunt variabile de la un gânditor la altul. Important este însă ce semnificație acordă gânditorii români relațiilor contradictorii dintre aceste
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
a accepțiunilor conferite conceptelor de formă și fond, care sunt variabile de la un gânditor la altul. Important este însă ce semnificație acordă gânditorii români relațiilor contradictorii dintre aceste două componente ale societății. C. Schifirneț le grupează în cinci tipuri de contradicții: „1) contradicția dintre condițiile interne și instituțiile moderne; 2) contradicția dintre cultura română și civilizația modernă; 3) contradicția dintre scopurile civilizației moderne și mijloace existente într-o țară rămasă în urmă, 4) discrepanța dintre real și ideal, neadevărul formelor și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]