10,875 matches
-
cu principiile și maximele conversaționale. Interacțiunea verbală face, de asemenea, obiectul studiilor de a n a l i z ă a d i s c u r s u l u i (discurs politic, jurnalistic, literar etc.), de analiză a conversației sau a schimburilor verbale, la care se alătură studiile în domeniul argumentației, precum și cercetările de etnografie a comunicării, de microsociologie sau de etnometodologie. Din perspectiva analizei conversației, partenerii implicați în acest proces valorifică în permanență un fond comun de informații
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
s u l u i (discurs politic, jurnalistic, literar etc.), de analiză a conversației sau a schimburilor verbale, la care se alătură studiile în domeniul argumentației, precum și cercetările de etnografie a comunicării, de microsociologie sau de etnometodologie. Din perspectiva analizei conversației, partenerii implicați în acest proces valorifică în permanență un fond comun de informații (acțiuni, gusturi, principii, valori sau reacții habituale ș.a.), ceea ce orientează în permanență selectarea și prezentarea mesajelor. Din această perspectivă, parametrii care modelează comunicarea sînt: a) participanții la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
parametri, interacțiunea orală este guvernată de diverse tipuri de reguli: reguli ale inițiativei verbale, reguli ale accesului la cuvînt (lungimea intervenției, întreruperea interlocutorilor, suprapunerile dintre interlocutori, modalități de menținere a cuvîntului), reguli privind semnalele de recepție. V. dubla constrîngere, analiza conversației, strategie, etnografie (a comunicării), etnometodologie, negociere. WIENER 1948; GOFFMAN 1959; AUSTIN 1962; DUCROT - SCHAEFFER 1995; SEARLE 1969; KERBRAT-ORECCHIONI 1990; MOESCHLER - REBOUL 1994; ROVENȚA-FRUMUȘANI 2000; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; ROVENȚA-FRUMUȘANI 2004; ȘERBĂNESCU 2007. IA INTERCULTURAL. Prin însăși structura lui, cuvîntul intercultural indică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
parte observabilă, dar care suportă efectele interdiscursului prin intermediul preconstructelor. V. intertext, intertextualitate, intradiscurs. PÊCHEUX 1975; COURTINE 1982; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; ADAM 2006; AMOSSY 2006; CHARAUDEAU 2006; PAVEAU 2006. AF INTERLOCUTOR. Interlocutorul este persoana participantă la o conversație, căreia i se adresează locutorul și care la rîndul său poate lua cuvîntul pentru a-i răspunde, fiind reprezentată simbolic în discurs prin pronumele persoanei a doua. Definițiile inițiale ale termenului interlocutor se remarcă prin atenția acordată actanților comunicării, pentru ca
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cel literar. V. dialogism, discurs raportat, eterogenitate, interdiscurs, interpretare, intertext, text. DETRIE - SBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; CUTTING 2002; WOOFFITT 2005. RN INTERVENȚIE. Prin termenul intervenție se denumește contribuția unui locutor într-un schimb, astfel încît orice conversație ia forma unei succesiuni de intervenții ale participanților. Fiind o etapă în cadrul discursului dialogic (sau conversațional), orice intervenție este stimulată și determinată de intervențiile anterioare și de cele următoare, împreună cu care realizează organizarea conversației. Numărul intervențiilor este variabil iar dimensiunea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
într-un schimb, astfel încît orice conversație ia forma unei succesiuni de intervenții ale participanților. Fiind o etapă în cadrul discursului dialogic (sau conversațional), orice intervenție este stimulată și determinată de intervențiile anterioare și de cele următoare, împreună cu care realizează organizarea conversației. Numărul intervențiilor este variabil iar dimensiunea este și ea variabilă (căci pot fi cuvinte izolate, propoziții sau fraze, construcții complexe sau chiar tăcere). Intervenția este cea mai extinsă unitate monologică a dialogului și se compune din unul sau din mai
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
continuare; această acordare a cuvîntului nu este însă respectată, poziția respectivă fiind acaparată și monopolizată de intervenția unui al treilea locutor C. Intruziunea este, prin urmare, un delict care privește natura succesorului și nu momentul succesiunii contribuției verbale. V. analiza conversației, interacțiune verbală. SACKS 1992; KERBRAT-ORECCHIONI 1992, 1996. NM INVESTIRE GENERICĂ. D. Mainguineau a introdus, în 1991, noțiunea "învestire generică" pentru a caracteriza relația dintre o poziționare și genurile pe care le relevă textele. Aceasta indică desfășurarea enunțurilor într-un spațiu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
urmărește evitarea multiplelor tipuri de obscuritate în exprimare (fraze prea întortocheate, eliptice, vorbe fără șir etc.) și lipsa de economie în mijloacele utilizate. Legile discursului numite de Herbert Paul Grice maxime conversaționale sînt norme ce trebuie respectate în cadrul interacțiunii verbale (conversație, dialog etc.). Normele pe care le respectă interlocutorii pentru reușita comunicării depind, după Grice, de principiul cooperării, conform căruia, cînd interpretăm discursul, pornim de la ipoteza că emițătorul intenționează să fie sincer (maxima calității), să fie concis (maxima cantității), să fie
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
folosi pentru a semnifica faptul că subiectul vorbitor intră în procesul discursiv care trebuie să tindă la recunoașterea dreptului la cuvînt și a legitimității în legătură cu ceea ce spune. Această legitimitate îi este conferită fie prin situația de fapt (ca într-o conversație amicală în care fiecare are dreptul de a vorbi în anumite condiții), fie prin statutul acordat de o anumită instituție (ca un profesor care vorbește în clasă sau ca o personalitate politică ce face o declarație la televiziune). P. Charaudeau
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dezvoltate ca secțiuni ale pragmaticii lingvistice, s-a întemeiat și o logică a acțiunilor, în care principiile logice sînt raportate la actele de vorbire. Pornind de aici, se poate prezice existența unor relații între aceste acte pe care le inițiază conversațiile (o întrebare cere un răspuns; o invitație sau un ordin cere o conformare etc.). Ca atare, logica acțiunilor stă la baza organizării conversaționale și privește, în general, secvențele de secțiuni canonice sau realizate în mod preferențial de către vorbitori. În acest
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
se regăsește în modul de alcătuire și în componentele discursului. V. categorizare, etnometodologie, dialectică, glosocosmos, praxem, reprezentare, traducere. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. IO LUARE DE CUVÎNT. Prin luare de cuvînt se înțelege contribuția unui locutor într-un anumit moment la conversație, adică ceea ce în limbajul teatral se numește replică. Luările de cuvînt ale diferiților locutori se înșiruie după un sistem al alternanțelor, realizînd unitatea de organizare în producerea dialogurilor orale. Ele sînt realizări interactive, nu numai prin regulile de alternanță și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
empiric și necesară din punct de vedere descriptiv, a principiilor de tipul celor avute în vedere de H. P. Grice. De altfel, la alți lingviști se găsesc constatări similare, dar în loc de maxime sînt denumite legi ale discursului sau postulate ale conversației. Pe de altă parte, au existat încercări de a extinde lista, adăugîndu-i un corpus de "reguli de politețe", cu funcția de a menține armonia în relațiile interpersonale. V. implicit, legi ale discursului, negociere, pertinență, politețe. MOESCHLER - REBOUL 1994; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
tip, pe care trebuie să o dețină orice locutor a vorbit și E. Coșeriu, atunci cînd a identificat competența elocuțională (a ști să vorbești în general) și mai ales, competența expresivă (a ști să vorbești în situații determinate). În analiza conversației, enunțurile metacomunicative se disting prin rolul lor de elemente reglatoare ale conflictelor potențiale, fiind un mijloc de a instaura și menține relații binevoitoare între indivizi, astfel încît se ajunge la asigurarea unui echilibru social, ca parte integrantă dintr-o "ecologie
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
substituie un act verbal), indexicale (prin care se recunoaște vocea, vîrsta, sexul persoanelor care vorbesc, reducînd, întărind sau anulînd conținutul comunicării verbale) și metacomunicative. Ultimele tipuri de acte servesc la reglarea procesului interactiv, pentru a permite schimbarea de rol în conversație sau pentru a transmite o informație spațială, socială sau de altă natură. V. comunicare, dialog, discurs, metadiscurs, metalimbă, metalingvistic. COSERIU 1994; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004; ROVENȚA- FRUMUȘANI 2004. RN METADISCURS. O dată cu rafinarea teoriei enunțării și cu dezvoltarea interesului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Discursul conversațional a fost evaluat din perspectiva regulilor de succesiune a actelor de vorbire, realizîndu-se un model în care se evidențiază constrîngerile exercitate de un act în curs asupra celui care urmează, încît să se identifice actele care guvernează derularea conversației. Prin aceeași orientare a studiului conversației spre analiza discursului, s-a propus un model ierarhizat al discursului conversațional, prin care conversația este descrisă ca un schimb format din două sau trei intervenții ce realizează sisteme arborescente integrînd unități de rang
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
perspectiva regulilor de succesiune a actelor de vorbire, realizîndu-se un model în care se evidențiază constrîngerile exercitate de un act în curs asupra celui care urmează, încît să se identifice actele care guvernează derularea conversației. Prin aceeași orientare a studiului conversației spre analiza discursului, s-a propus un model ierarhizat al discursului conversațional, prin care conversația este descrisă ca un schimb format din două sau trei intervenții ce realizează sisteme arborescente integrînd unități de rang diferit. Ca atare, aceste intervenții sînt
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
constrîngerile exercitate de un act în curs asupra celui care urmează, încît să se identifice actele care guvernează derularea conversației. Prin aceeași orientare a studiului conversației spre analiza discursului, s-a propus un model ierarhizat al discursului conversațional, prin care conversația este descrisă ca un schimb format din două sau trei intervenții ce realizează sisteme arborescente integrînd unități de rang diferit. Ca atare, aceste intervenții sînt alcătuite dintr-un act de vorbire principal, un act director, precedat și urmat de acte
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și contextul. Ca atare, modulul lingvistic acoperă domeniile fonologiei, sintaxei și semanticii, furnizînd forma logică a enunțului, iar sistemul central al gîndirii, realizînd interpretarea pragmatică a enunțului, oferă forma propozițională a lui. În cadrul analizei tipurilor de interacțiune, între care și conversația, s-a introdus termenul modul pornind de la semnificația "unitate constitutivă a unui ansamblu", dar atribuindu-i altă accepție decît cea stabilită în 1983 de J. A. Fodor. Modelul modular al Școlii de la Geneva (avînd între reprezentanți pe R. Vion) nu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
existența mai multor participanți care negociază și, pe de altă parte, un obiect care este negociat. În a n a l i z a d i s c u r s u l u i și mai ales în analiza conversației, acest termen desemnează atît un proces, cît și un mod particular de interacțiune. Negocierea conversațională se realizează atunci cînd apare un diferend între interlocutori în ceea ce privește interacțiunea și cînd se urmărește depășirea lui. Acesta se poate ivi în numeroase contexte și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unui conflict și al cooperării în vederea eliminării lui. Pornind de la această schemă însă, negocierea conversațională prezintă configurații foarte diversificate, plecînd de la obiectul negocierii, de la durata și dificultățile ei, de la maniera de desfășurare și de la procedeele antrenate de parteneri. V. argumentație, conversație, etnometodologie. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. RN NEÎNȚELEGERE. În înțelesul obișnuit, neînțelegerea este o "diferență de interpretare a persoanelor care cred că se înțeleg". Uneori, cuvîntul neînțelegere este folosit însă și într-un sens extins, care integrează fenomenul defecțiunii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
propriu-zis și nivelul efectului acțiunii. În realitatea comunicativă, însăși construirea mesajului și selectarea componentelor lingvistice ale acestuia sînt condiționate, într-o anumită măsură, de particularitățile de ordin situațional ale realizării procesului comunicativ, care diferențiază contextele situaționale,,relativ deschise și negociabile" (conversația în familie sau în grupul de prieteni) de cele,,de o natură mai instituționalizată și închisă" (procedurile de tribunal, interviurile de presă etc.). Nivelul situațional acționează asupra componentelor actului comunicativ nu doar ca un reper restrictiv, care impune anumite alegeri
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
l u i, oralitatea poate prezenta mai multe dimensiuni ce țin de fonetică, morfologie, lexic, structurare discursivă, punctuație etc. Aceasta presupune că metoda de analiză trebuie adaptată situațiilor concrete, iar mijloacele identificabile permit în mică măsură concluzii general valabile. V. conversație, discurs. CONSTANTINESCU-DOBRIDOR 1998; DSL 2001. RN ORIENTARE ARGUMENTATIVĂ. Teoria despre "orientarea argumentativă" a fost inițiată și dezvoltată prin lucrările lui O. Ducrot. Ea respinge conceperea semnificației ca pe o adecvare la realitate, urmînd condiții logice (condiții de adevăr) sau analogice
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
e i d i s c u r s u l u i, cele două moduri de existență ale parantezei pun probleme deosebite. Paranteza retorică implică axa sintagmatică și se înscrie într-o perspectivă normativă care privește folosirea limbii în conversație, în vreme ce paranteza tipografică este un semn de punctuație care presupune întreruperea continuității enunțiative și sintactice. În ambele cazuri însă, analiza trebuie să facă față cel puțin unei contradicții: pe de o parte, paranteza se prezintă ca un adaos contingent, iar
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
V. argument, emoție, etos, logos. ARISTOTEL R.; AQUIEN - MOLINIE 1996; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. NM PERECHE ADIACENTĂ. Sintagma pereche adiacentă a fost definită, în 1973, de E. Schegloff și H. Sacks pentru a denumi un mod de organizare secvențială în structura conversației. O pereche adiacentă are unele caracteristici formale, între care lungimea a două enunțuri în poziție adiacentă (alăturată) produse de locutori diferiți. Exemplele tip de perechi adiacente sînt saluturile sau înșiruirile de întrebări și răspunsuri. Funcția unei astfel de prechi se
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
conceptul "pereche adiacentă" poate funcționa ca mijloc de verificare a coerenței structurale și de conținut în cazul discursului conversațional, avînd în vedere anumite modele și reguli, precum și de identificare a elementelor înserate ce pot produce slăbiri ale acestei coerențe. V. conversație, dialog, schimb. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; GA 2005. RN PERCEPȚIE. Pentru terminologia psihologiei și a cunoașterii, percepția este reflectarea în conștiință a elementelor realității prin intermediul organelor de simț sau rezultatul acestei reflectări, adică imaginea unui element al realității, însă această imagine
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]