11,041 matches
-
uneori anumite divergențe și între ordinele misionare, mai activi fiind franciscanii și clerul diecezan. De aceea, ele nu erau exprimate printr-o voce unică (aceste diferențe de exprimare nu se aplicau totuși esenței mesajului și dogmei creștine). Deși intenția înființării cotidianului a fost aceea de a crea în capitala țării (locul considerat cel mai potivit) o publicație care să exprime vocea unică a întregului catolicism românesc și chiar dacă ea a aparținut tuturor responsabililor catolici de presă din țară, proiectul cu siguranță
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nemulțumiri și divergențe între uniți și latini referitoare la acest ziar au dus finalmente la dispariția lui în momentul în care s-a oprit finanțarea de la Vatican. S-a adăugat incapacitatea de materializare a altor proiecte ce vizau apariția unui cotidian catolic la București. Neînțelegerile dintre ierarhii latini și cei uniți au existat încă din momentul apariției Albinei și doar intervenția directă și autoritară a nunțiului apostolic a făcut posibilă materializarea proiectului susținut de Vatican 956. Nici trecerea timpului și nici
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
făcut pe arhiepiscopul de București să considere oportună editarea ziarului Albina, deși importanța acestuia a fost recunoscută. Iată ce conținea scrisoarea din 15 martie 1932 trimisă de episcopul Netzhammer, omologului său de Oradea, Valeriu Traian Frențiu, referitor la apariția unui cotidian catolic reprezentativ în capitală: "Mulțumind pentru Memoriul în cauza cotidianului român-catolic cu menirea să apară la București, trebuie să spun de la început că în principiu sunt cu tot sufletul pentru un asemenea ziar româno-catolic și-l voiu sprijini după puteri
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Albina, deși importanța acestuia a fost recunoscută. Iată ce conținea scrisoarea din 15 martie 1932 trimisă de episcopul Netzhammer, omologului său de Oradea, Valeriu Traian Frențiu, referitor la apariția unui cotidian catolic reprezentativ în capitală: "Mulțumind pentru Memoriul în cauza cotidianului român-catolic cu menirea să apară la București, trebuie să spun de la început că în principiu sunt cu tot sufletul pentru un asemenea ziar româno-catolic și-l voiu sprijini după puteri, având chiar ceva la dispoziție pentru dânsul strâns în timpuri
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de ieri, că s-ar fi constituit deja guvernul liberalo-ardelean, e prematură/ Leul a scăzut la 6 centime/ Adunarea națională maghiară a votat legea de detronare a Habsburgilor"960. Articolele nu tratau niciun subiect religios, fapt ce demonstra că acest cotidian s-a dorit a fi diferit față de publicațiile religioase clasice. Dintre rubricile constante, menționăm: "Editorialul" (câteva titluri de editoriale ce au apărut pe prima pagină au fost: Ideea dinastică 961, Un simbol 962, Leacuri financiare 963, Quo Vadis 964, Partidul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din România care erau transmise la Vatican și puteau astfel să ajungă în întreaga lume catolică (fiind prezentate din perspectiva catolicilor români), iar în sens invers, Vaticanul transmitea comunităților catolice din România propriile mesaje, prin intermediul acestui ziar. Încetarea apariției singurului cotidian catolic românesc care a circulat în capitala țării a avut ca principală cauză neînțelegerile dintre ierarhii uniți și cei latini. Aceste tensiuni au existat încă din momentul înființării. Existența lui s-a datorat în special nunțiului apostolic de la București, Marmaggi
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
parohială din Bărăție, nunțiul menționase că în caz de refuz, îl va înștiința pe Sfântul Părinte. Situația tensionată și lipsa colaborării între redacția Albinei și clerul latin au dus, câteva luni mai târziu după expedierea acestei scrisori, la dispariția singurului cotidian catolic din București. Implicarea directă a Sfântului Scaun pentru înființarea unui ziar catolic în capitala României (care să trateze subiecte social-politice încercând astfel să depășească granița confesională și să se adreseze întregii populații din statul român, expunând viziunea Vaticanului) prin
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
România (anume lipsa de unitate și de exprimare omogenă), nu s-a reușit depășirea și rezolvarea ei, cu toate că au existat numeroase încercări; ele au avut inițiativă internă, dar au apărținut și Vaticanului (ne referim la proiectul de constituire a unui cotidian puternic la București care a eșuat, la dispariția ziarului Albina doar după patru ani de apariție și la incapacitatea de a crea organisme naționale în domeniul presei catolice). Au existat și puncte de vedere diferite ale episcopilor catolici privitoare la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a presei catolice (și implicit a catolicismului românesc), fie și regională, care nu a fost în întregime sortită eșecului. Obiectivele presei catolice românești și dezideratul celor implicați în acest domeniu au fost unificarea publicațiilor catolice din țara noastră, crearea unui cotidian la București care să reprezinte și să se adreseze întregii comunități catolice din statul român (indiferent de etnie și rit) și care să aibă și o orientare social-politică, nu doar religioasă. Deși Sfântul Scaun a susținut și s-a implicat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de dezvoltare economică și culturală) unde credincioșii catolici reprezentau o minoritate confesională, publicațiile catolice au avut o difuzare destul bună, iar informațiile transmise au fost de folos acestei comunități. Nu s-a reușit însă depășirea graniței confesionale și crearea unui cotidian reprezentativ al catolicilor din România, în care să se trateze și subiecte social-politice. Concluzii Conștientă de schimbările produse în societatea modernă și care au avut efecte vizibile începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de unitate a presei a fost conștientizată atât de catolicii din România, cât și de către Vatican. Este adevărat că au existat mai multe încercări și acțiuni de unificare a presei catolice (și odată cu acestea, și a catolicismului românesc): înființarea unui cotidian în capitala țării reprezentativ pentru toți catolicii, crearea unor asociații de presă la nivel național, o participare unitară la evenimentele din domeniul comunicării organizate pe plan internațional de Vatican. Cu toate acestea, ierarhii din România și-au păstrat viziunile proprii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a catolicismului românesc și nu au reușit să depășescă orgoliile personale. Nici intervenția directă a Vaticanului nu a reușit să schimbe această realitate, decât pentru o scurtă perioadă de timp, sau doarîn perspectiva unor evenimente precise. Definitoriu a fost cazul cotidianului Albina înființat la dispoziția expresă a Vaticanului (mobilizarea ierarhilor din România a fost făcută de nunțiul de la București), finanțat timp de trei ani exclusiv de Sfântul Scaun și care a avut rolul de a trata teme social-politice; ziarul a încetat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
inițial, Papa a acordat o finanțare pentru trei ani, specificând că dacă acest demers își atinge scopul și este de succes, va continua finanțarea lucru ce nu s-a mai întâmplat în capitala țării și care ne sugerează că totuși cotidianul nu a reprezentat o reușită fapt susținut de afirmațiile episcopului de București Netzhammer, care a acuzat că publicația s-a politizat și s-a transformat în instrument "marghilomanist"). În afară de existența ziarului amintit, majoritatea publicațiilor romano-catolice din România au tratat o
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și Iași, în contextul social-politic existent în prima jumătate a secolului al XX-lea. Dezideratul unificării presei catolice românești a fost exprimat în nenumărate rânduri de către toate autoritățile catolice, însă nu a fost îndeplinit (au existat mai multe proiecte de cotidian catolic ce ar fi trebuit să apară în capitala țării și care să-i reprezinte pe toți catolicii din România, dar ele nu s-au materializat; nici crearea unor instituții media la nivel național n-a avut mai mult succes
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
au înregistrat schimbări majore privitoare la așezarea în pagină a articolelor etc. Printre efectele revoluției industriale și tehnice a presei în cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea s-au remarcat diferențierea mai puternică a tipurilor de cotidiene și dezvoltarea considerabilă a presei (Pierre Albert, Istoria presei..., p. 63). 31 Pentru mai multe detalii vezi: Iulian Negrilă, Istoria presei, Editura Multimedia, Arad, 1997, Florica Vrânceanu, Un secol de agenții de presă românești, Editura Paralela 45, Pitești, 2000, Pompiliu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Arad, 1997, Florica Vrânceanu, Un secol de agenții de presă românești, Editura Paralela 45, Pitești, 2000, Pompiliu Șerbescu, Codul presei, Editura Tipografia Românească,Timișoara, 1937, Silvia Popa, Istoria scrisului, cărții, presei, bibliotecilor, Editura Universității "Transilvania", Brașov, 1997, Sficlea Obreja, Designul cotidianelor între constrângeri și libertăți, Editura Artes, Iași, 2005, Victor Vișinescu, O istorie a presei românești, Editura Hyperion, București, 2000, Mircea Dumitrescu, File din istoria presei românești, Editura Fundației Naționale pentru Civilizație Rurală "Niște Țărani", București, 2000, Ion Iliescu, Sondări în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
proiecte în Madrid și Barcelona: La Civilización, La Sociedad, El Conciliador și El Pensamiento de la Nación. 171 J. Andres-Gallego, A.M. Pazos, La Iglesia en la Espana contemporanea, 1800-1936, Encuentro, Madrid, 1999, p. 209. 172 Alături de presa de partid, consolidată precum cotidianul modernist La Época (1849-1936) se aflau ziarele carliste: El pensamiento español, La Fidelidad, La Regencia, El Legitimista español, Altar y Trono, El Padre Cobos, La Cruzada, El Altar del pueblo. Dintre ziarele republicane cităm: La discusión, El Pueblo, La República
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
IV.1920, pp. 249-252. 236 G. Redondo, op. cit., p. 187. 237 G. Licata, Giornalismo..., p. 120. 238 Papa Pius XI, Enciclica Non abbiamo bisogno, 29.VI.1931. 239 Au mai existat tensiuni și în 1939-1940, când Mussolini a limitat circulația cotidianului L'Osservatore Romano. 240 A. Majo, op. cit., pp. 173-186. 241 La Croix, Paris, 1 er decembrie 1896 în http://gallica.bnf.fr/ark:/12148/cb343631418/date, consultat la 11.06.2012, ora 00.03. 242 Jean Georgescu, La presse periodique
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
României 1930, II, Neam, Limbă, Religii, 1938, p. 11; pp. 25-30; p. 132 și Sabin Manuilă, "Populația României", în Enciclopedia României, vol. I, Imprimeria Națională, București, 1938, p. 148; p. 154). 422 În București a apărut în anul 1882 un cotidian în limba germană, intitulat Bukarester Tagblatt care a avut o apariție neîntreruptă până la finele celui de-al Doilea Război Mondial, (Bukarester Tagblatt, nr. 1, București, 1882). 423 Daniel Banner, "Presa parohială: Bukarester Katholisches Sonntagsblatt (1913-1942)", în Dănuț Doboș, Eugen Bartoș
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
așa cum îl plănuim noi, pentru ca să-și poată împlini misiunea, așa cum o înțelegem și o intenționăm noi, nu poate să aibă un teren și un mediu mai potrivit decât capitala țării" (Ibidem). 916 Iată ce cuprindea punctul al doilea al proiectului: "Cotidianul trebuie să ia ființă și cu concursul fraților catolici din vechiul regat, pentru ca să servească și intereselor lor, identice cu interesele catolicismului românesc, interese care, fără îndoială, nu gravitează întru nimic afară de granițele firești și naționale ale acestei țări, ci se
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
acestei țări, ci se confundă cu cele ale țării și nației române, iar pe de altă parte pentru ca numărul cititorilor lui să fie și mai mare, precum și pentru motivul ca sfera de interes și opiniile reprezentate și susținute de acest cotidian să poată fi considerate și de lumea externă din străinătate, ca de fapt de întregul catolicism român din România. Nu ne putem închipui o acțiune comună, a întregului catolicism român, spre obiectivul indicat, decât împreună și alături cu frații noștri
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
rol extrem de important. Biserica a încercat să se plieze pe noile realități sociale, politice și economice prin metode și mijloace moderne, mass-media fiind unul dintre ele. 933 Un deziderat al presei catolice românești a fost acela de a crea un cotidian reprezentativ pentru toți catolicii din România, care să apară în capitala țării și care să prezinte pe lângă subiectele religioase și viziunea Bisericii Catolice cu privire la evoluția social politică a societății (în general) și a statului român (în special) și nu în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
român (în special) și nu în ultimul rând, raportul dintre Biserica Ortodoxă Română și cea Catolică. 934 ASV, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, busta 6, fascicolo 15, ff. 44-46. 935 Răspunsul primit de la Vatican cuprinde aprobarea finanțării cotidianului Albina timp de trei ani și promisiunea de continuare a finanțării dacă ziarul ar fi avut succes: Dacă inițiativa se va dovedi fructuoasă, așa cum speră Domnia Sa, va fi de asemenea dispus să se intereseze de proiect în continuare, eventual chiar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de poziție al UE privind conflictul dintre Israel și Palestina, acționând parcă la instrucțiunile Ministerului de Externe al Israelului".1143 Discutând despre șansele reale de încheiere a conflictului israeliano-palestinian, fostul ministru francez de Externe, Bernard Kouchner, a declarat 1144 pentru cotidianul palestinian Al-Ayyam că opțiunea ONU de creare a unui stat palestinian nu poate fi exclusă, iar Franța "dorește să salute intrarea, cât de curând, a statului Palestina în Organizația Națiunilor Unite"; acesta a precizat totodată că Franța preferă să negocieze
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
com/internațional/america/john- kerry- avertizeaza-cu-privire-la-orientul-mijlociu-sua-pot-sa-renunte-1291692. "În Egipt au loc negocieri pentru încetarea războiului din Gază", în Ziare.com, 5 ianuarie 2010, http://www.ziare.com/articole/conflict+israeliano+palestinian. Moldovan, Irina, "Procesul de Pace din Orientul Mijlociu, sabotat de Iran", Cotidianul.ro, Internațional, 14 octombrie 2007, http://www.cotidianul.ro/ procesul de pace din orientul mijlociu sabotat de iran-34027.html. Isac, Mihai, "Uniunea Europeană, pregătită să recunoască un stat palestinian independent", Karadeniz-press.ro, 15 decembrie 2010, http://karadeniz-press.ro/ kara/uniunea- europeana-pregatita-sa-recunoasca-un-stat-palestinian-in dependent/. "Israel îngheață construcțiile în Ierusalimul de
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]