11,061 matches
-
După Eminescu, se gândește, se simte, se vorbește și se scrie altfel în limba română, vocabularul e mai profund și mai complet, mai frumos, mai expresiv, mai corect, iar cuvântul se încarcă de o muzică intrinsecă. El este simbolul geniului creativ al neamului nostru, al luptei sale necurmate ca să poată dura prin vreme, peste toate amărăciunile vieții și împotrivirile istoriei. Poeziile sale au cântat sentimentul etern omenesc al iubirii care a rămas, rămâne și va rămâne un adevărat giuvaer, de aceea
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
din celelalte școli ale municipiului Mangalia și zonei apropiate, să răspundă nevoilor de dezvoltare personală și profesională a tinerilor, să ofere șanse egale de a progresa în viață și carieră. Grupul Școlar Industrial “Ion Bănescu” urmăreste formarea personalității autonome și creative a elevilor, asigurând o pregătire de înaltă calitate, bazată pe cunostințe de cultură generală și formarea de competențe profesionale, care să le permită elevilor exercitarea unei profesii în domeniul lor de pregătire sau continuarea studiilor în învățământul superior. 27 Misiunea
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
județul Constanța. La concursul “SANITARII PRICEPUȚI “ s-au obținut următoarele premii: 2004/2005: premiul II pe oraș și premiul II pe Județul Constanța 2005/2006: premiul II pe oraș și locul V pe Județul Constanța La Concursul școlar de fizică creativă “ Ștefan Procopiu” s-au obținut următoarele premii: · 2003/2004 - 4 premii județene și 2 premii naționale 47 · 2004/2005 - 3 premii județene ( 1 premiu ” Copernic” pentru referate științifice) · 2005/2006 - 10 premii județene ( 1 premiu “ Einstein”; 1 premiu “Edison” ; 2
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
writers addressed to the leaders of the communist party were part of common reactions which society had towards political power during the communist regime. The mission of the propaganda apparatus was to produce great enthusiasm among the "creators of culture" (creative unions, universities, the Academy) for celebrating the "beloved leader" and to stifle dissenting voices. Documents found in the archives of the Section for Letters and Audiences indicate the various attitudes of writers under communism: compromises, activism, obedience, passivity, resignation, indignation
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
conștiințe socialiste românești. Mai mult decât oricare dintre categoriile intelectualității, cele două aveau nevoie de o coordonare atentă din partea partidului, fapt care impunea existența unui canal direct de comunicare între cei mai importanți dintre ei și secretarul general. Întreaga intelectualitatea creativă trebuia să contribuie la efortul inițiat de lider, dar doar în discursurile din fața scriitorilor și istoricilor, Ceaușescu a lăsat să se întrevadă destul de mult din planurile sale. Discursul lui Ceaușescu, de la finalul adunării Uniunii Scriitorilor din noiembrie 1968, a fost
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
și Eugen Jebeleanu, dar și pe marginea prestației președintelui Uniunii, Zaharia Stancu, permanentele critici la adresa administrației Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă (CSCA), nesfârșitele cereri pentru tiraje semnificative, lupta pentru influența asupra periodicelor literare, starea de permanentă tensiune a creativei obște, l-au dezamăgit pe Ceaușescu. Acesta le-a reproșat scriitorilor că abordează preponderent aspecte particulare, evitând problemele de fond, și le-a cerut să manifeste minimă loialitate principială față de conducerea Uniunii 34. În privința incertitudinii ideologice acuzate de Breban și
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de atenția nemijlocită a liderului, fiind lăsată în seama șefului Comisiei de Propagandă și Agitație, Dumitru Popescu 44. Discursul acestuia la ședința Comisiei pentru probleme de învățământ, știință, cultură și presă, din 30 martie 1970, s-a rezumat la redarea creativă a apelurilor lui Ceaușescu la implicarea presei în activitatea ideologică, fără însă a arăta clar cum trebuia televiziunea să treacă de la stadiul de estradă la acela de transformare a conștiinței oamenilor 45. Un lucru era însă clar, divertismentul înceta să
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
-li-se celor în drept să limiteze drastic achizițiile de programe și filme occidentale, în special americane 46. Urmarea stării de incertitudine din aparatul propagandistic a fost declanșarea instinctului de conservare a celor însărcinați cu cenzura, mai ales în domeniile creative. Fără direcții clare de acțiune, aparatul ideologic prefera să acționeze asemenea unei site dese atunci când era "confruntat" cu producțiile cu iz politic. Muștruluiala înțelegătoare a șefilor pentru "rezistența la progres" era, hotărât lucru, de preferat acuzațiilor de liberalism antisocialism sau
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
to be able to speak of a generation there have to be some common viewpoints on existence and on creation, however, Thibaudet refuses to use the concept in a restrictive acceptation thereby admitting that the members of a generation are creative individualities, which in any literary history there might be exceptions that elude any attempt of classification. In spite of his speech and his wish to prevent people from ascribing negative connotations to this term, literary critics will constantly feel the
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Barrett răspunde astfel lui Jean Paul Sartre care în amintirile sale despre rezistența franceză remarca: "Nu am fost niciodată mai liberi ca pe vremea ocupației germane". Barrett continuă: "Libertatea este în esența ei negativă, deși această negativitate este de asemenea creativă. Amețită sau sub influența chinurilor la care o supunea călăul, s-ar putea ca victima să-și piardă controlul asupra propriei conștiințe și să mărturisească. Dar atâta vreme cât își păstrează luciditatea conștiinței, oricât de îngustă ar fi aria în care ea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
istorie a jurnalismului american, o tendință care în cele din urmă a fost posibilă datorită apariției ziarelor americane de mare tiraj. Mai mult, diferența dintre clasa jurnaliștilor profesioniști și modul în care sunt profesionalizați azi în cadrul a diverse seminarii scriitorii "creativi" este mică, cu toate că ultimii primesc informația în universitățile cele mai respectabile și sunt considerați "făcători" de literatură. Aceștia sunt privilegiați în timp ce jurnaliștii sunt marginalizați - nu comparându-se ceea ce scriu, ci în funcție de clasa lor profesională. Profesionalizarea jurnalistului literar narativ ca atare
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
nu pe mine te vei supăra, ci pe aceia care te-au adus aici. Și încearcă să înduri ce ai de îndurat cât poți mai bine". Comentariile lui Criton plasează următoarele rânduri ale pasajului în context literar atunci când Platon, artistul creativ, scrie despre Criton: Și, podidit de plâns, s-a întors să iasă"63. Acel gest paradoxal de a se eschiva de la sarcina pe care trebuie să o ducă la îndeplinire oricum surprinde contradicțiile experienței umane, contradicții care devin și mai
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ambiguă, a granițelor neclare dintre ceea ce considerăm în mod convențional ficțiune și nonficțiune, iar în acest sens Defoe este cu adevărat un pionier. După cum notează Dobrée despre Defoe, în ceea ce seamănă cu testul Litmus al jurnalistului literar, "imaginația sa era creativă în mediul actualității... [Defoe a scris] mereu ca un jurnalist care scrie reportaje, dar interesul său față de fapte era arzător, iar imaginația sa era ca o lupă care scotea în evidență obscurul" (34). Pentru era sa, el a fost cu
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
lui Boswell despre cum relatările veridice pot beneficia de tehnicile asociate cu romanul modern de ficțiune o recunoaștere critică cum că un astfel de material are de câștigat din subiectivitatea a ceea ce s-ar numi în mod convențional măiestrie artistică creativă, sau ce numește Weber "conștiința de formare". După cum notează Frederick A. Pottle despre Jurnal londonez, "în general Boswell își știe povestea ca și cum ar fi romancier" (12). Rezultatul este "o mare putere de realizare imaginativă care compensează lipsa invenției [ficționale]" (14
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
o asigură de acest lucru, dacă nu și natura problematică a fenomenalității în sine (presupunând că, în ultimă instanță, cadrul subiectivității noastre și structurile lingvistice pot fi eliberate de substanța acestei fenomenalități). În cele din urmă Didion reduce modul retoric creativ - spunerea unei povești - la direcția propriei subiectivități și la limbaj. Aceasta a fost în bună parte istoria jurnalismului literar narativ în secolul al XX-lea și explicația lui Didion asupra rolului subiectivității în ceea ce ea scrie, ca și rezistența ei
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și se oprise, din fericire fără să îl scuture (12-13). Unul din neajunsurile unei serii "corporatiste" sau "instituționalizate" este faptul că scriitorii nu se ridicau întotdeauna la nivelul sarcinii. Deși Matschat a reușit să descrie viața plantelor într-un mod creativ, încercările ei de a reda cu fidelitate dialogul dintre oamenii mlaștinilor sunt uneori atât de stilizate încât sună mai degrabă a parodie sau a dialog între doi melteni dintr-un desen animat cu Snuffy Smith. La vederea mocasinului de apă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
New York: Columbia UP, 264-66. ―, "When Man Falls a Crowd Gathers", New York Press 9 Decembrie 1894, Retipărit în The New York City Sketches of Stephen Crane and Related Pieces, Ed. R. W. Stallman și E. R. Hagemann, New York: New York UP, 1966, 102-11. Creative Nonfiction, 1 (1993): ii. ―, 13 (1999): iv. Grèvecoeur, Hector St. John de, Letters from an American Farmer, 1782, Introducere de Warren Barton Blake, London: J. M. Dent and Sons, 1912, 1945. Crook, James A., "1940's: Decade of Adolescence for
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de care dispune un popor la un moment dat. Resursele turistice, care În totalitatea lor formează un subsistem al sistemului de ansamblu al avuției naționale, se concretizează, deopotrivă, În structura resurselor umane, naturale, materiale, cît și În cea a potențialului creativ al națiunii. Cu cât subsistemul resurselor turistice este mai mare și de o calitate deosebită, cu atît mai important este locul pe care Îl ocupă În ansamblu sistemului avuției naționale. Este Îndeosebi bine cunoscut faptul că Între mărimea avuției naționale
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
stilul lor stârnesc atenția turiștilor, mijloace financiare etc. Resursele materiale acumulate ale economiei turismului cunosc o dinamică continuă sub toate componentele sale (fizice, valorice, structură etc.) și ele sunt În strânsă corelație cu subsistemul resurselor umane și naturale. Resursele potențialului creativ al turismului sunt un alt element constitutiv al avuției naționale și ele vizează contribuția pe care și-o aduce turismul la creșterea stocului de Învățămînt, instrucție publică, știință - tehnologie și proiectare, cultură și civilizație, sănătate publică și În domeniul informațiilor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
la turiști, la menținerea și consolidarea sănătății acestora, la crearea unei stări de emulație creatoare pe planul culturii, tehnicii etc. Or, toate aceste elemente sunt părți componente ale avuției naționale și contribuie la creșterea continuă a acesteia. Între resursele potențialului creativ al turismului și celelalte subsisteme de resurse se stabilesc puternice raporturi de interdependență, de influențare și de completare reciprocă. 2.3. Stadiul actual al evaluării resurselor turistice din țara noastră și În special din Carpații Meridionali 2.3.1. Scurt
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
elementelor componente ale resurselor turistice, Înțelegem cu mai multă siguranță, stadiul atins În evaluarea acestora. De aceea În cele ce urmează, pornind de la definiția avuției naționale ca „reprezenînd ansamblul resurselor umane, resurselor naturale, resurselor materiale acumulate și a resurselor potențialului creativ al națiunii” vom Încerca să prezentăm după aceeași structură cu aproximație necesară, care este stadiul actual al evaluării resurselor turistice. Resursele umane ale turismului, sunt cele care pun În valoare elementele resurselor turistice, care crează produsul turistic și care prin
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
se constituie ca elemente ale resurselor turistice acumulate, nu s-a pus Încă problema evaluării lor, nici din punct de vedere fizic și nici valoric, deși o asfel de acțiune ar fi bine venită și ar prezenta importanță. Resursele potențialului creativ al turismului. Prin natura și structura lor, resursele potențialului creativ al turismului sunt greu de evaluat, dar o astfel de acțiune nu este imposibil de realizat. În mod concret până la această dată nu au fost Întreprinse acțiuni de evaluare valorică
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
a pus Încă problema evaluării lor, nici din punct de vedere fizic și nici valoric, deși o asfel de acțiune ar fi bine venită și ar prezenta importanță. Resursele potențialului creativ al turismului. Prin natura și structura lor, resursele potențialului creativ al turismului sunt greu de evaluat, dar o astfel de acțiune nu este imposibil de realizat. În mod concret până la această dată nu au fost Întreprinse acțiuni de evaluare valorică a acestora, cu toate că, problema a fost pusă În mod teoretic
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
o aduce la introducerea unor linii În arhitectură, În construcții, prin invențiile și inovațiile din domeniu, prin creșterea stocului de cunoștințe, de instrucție, de cultură etc. De aceea apreciem că atît experiența acumulată de țara noastră În privința evaluării resurselor potențialului creativ al turismului, cît și cea mondială va conferi noi dimensiuni procesului de evaluare. 2.4. Puncte de vedere „pro” și „contra”asupra evaluării Ca o urmare firească a varietății formelor, conținutului, locurilor de amplasare și de realizare a resurselor turistice
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
valoare cunoscută (de inventar sau reevaluată cu creșterea indicilor de prețuri din perioada respectivă), Însă punctele de vedere sunt cu totul Împărțite atunci cînd vine vorba În special de elementele cadrului natural, cele ale patrimoniului național - cultural sau ale potențialului creativ. În aceste luări de poziție, atît În literatura din țara noastră cît și În cea de peste hotare, s-au structurat cîteva curente semnificative și anume: a) un prim curent care argumentează greutățile și aproximațiile la care pot fi evaluate unele
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]