8,264 matches
-
traseu ocolit îi scoate la lumină. Să revenim la explorare. Se trece sifonul, sau ce a mai rămas din el și se cațără în Galeria Cehilor. Zona e foarte frumos împodobită cu coralite" , clusterite precum și clasicele stalactite, stalagmite, scurgeri parietale, cristale și draperii. Ludușan trece cu o barcă de cauciuc lacul dar continuarea posibilă e la 15 m înălțime pe o verticală plină de nămol. Direct din barcă, fără asigurare reușește să învingă verticala ce de atunci a rămas echipată permanent
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
cel mai mare lac subteran din țară. Din acest balcon Ludușan descoperă o galerie cu direcția generală nord, continuarea peșterii. Expediția următoare se reia din acest punct. Se descoperă Sala Lacului cu Nuferi, cu podeaua acoperită de gururi pline cu cristale. La baza peretelui sălii, un puț negru și adânc este sondat cu o piatră. Se aude zgomot de apa (Lacul Necunoscut) așa că atenția se îndreaptă spre tavan. În partea nordică s-ar vedea ceva, dar tentativele de cățărare sunt ratate
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
într-o galerie care promite continuare. Ei descoperă și explorează în mai multe ture Sala de Mese, Galeria Jenel Cindrea, Galeria Cehilor, marele lac Minunea Mununii... Zona e foarte frumos împodobita cu coralite , clusterite precum și clasicele stalactite, stalacmite, scurgeri parietale, cristale și draperi. Dincolo de lac este descoperită galeria Roru Ludușan cu Sala Lacului cu Nuferi, Lacul Necunoscut, Băile de Nămol, Lacul Lung, Sala Catrastrofei și Lacul Styx, lungimea peșterii trecând de 5 km. În versantul abrupt al Văii Ordancușa, pe o
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
m până într-un balcon care continuă cu Galeria Roru Ludușan. Este cea mai lungă galerie a peșterii. După o prima treaptă dificilă se pătrunde în Sala Lacului cu Nuferi pe podeaua căreia sunt cateva gururi cu fundul plin de cristale. O altă treaptă trebuie urcata pe coardă și după câițiva zeci de metri se coboară până la buza Băilor de Nămol. E locul în care podeaua galeriei s-a prăbușit formând un puț larg de 14 m în fundul căruia e cantonat
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
urcat, nămolul dispare și culoarea din jur trece de la brun la maro deschis, roșu, galben și apoi alb. Formațiuni de dimensiuni mari apar în golul ce se deschide pe masura ce se urcă. Podeaua e acoperită de mici gurui cu perle și cristale albe. Din vârful treptei ce se află cu aproape 50 m desupra lacului, poate fi văzută în continuare toată Sală Catastrofelor. Se coboară pe coardă 8 m în sala a cărei podea e înclinată dinspre dreapta spre stânga, partea de
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
de acces din Sală Scării, după care se cobora o diferență de nivel de 3 m în ramonaj, pe concrețiuni. Urmează o galerie strâmta de 12 m, până în Sala Mare. Aici încep să apară concrețiunile specifice acestei părți a peșterii: cristale de calcit alb ce pe un fond de roșu, precum și formațiuni perlate de tipul coralite, cu broboane cu pedunculi lungi. Pe pereții sălii și în nișe se găsesc cristalictite, cristale de calcit arborescente, plăci subțiri cu cristale de calcit dispuse
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
Aici încep să apară concrețiunile specifice acestei părți a peșterii: cristale de calcit alb ce pe un fond de roșu, precum și formațiuni perlate de tipul coralite, cu broboane cu pedunculi lungi. Pe pereții sălii și în nișe se găsesc cristalictite, cristale de calcit arborescente, plăci subțiri cu cristale de calcit dispuse în benzi (tipul denumit „furnir"), precum și formațiuni de montmilch . cu microgururi. Sală Mare are o lungime de 23 m, este orizontală, iar în cele două capete are nișe mai ridicate
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
părți a peșterii: cristale de calcit alb ce pe un fond de roșu, precum și formațiuni perlate de tipul coralite, cu broboane cu pedunculi lungi. Pe pereții sălii și în nișe se găsesc cristalictite, cristale de calcit arborescente, plăci subțiri cu cristale de calcit dispuse în benzi (tipul denumit „furnir"), precum și formațiuni de montmilch . cu microgururi. Sală Mare are o lungime de 23 m, este orizontală, iar în cele două capete are nișe mai ridicate. Spre sud se află două galerii distincte
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
sub forma unui lac periodic. Aici se urcă o diferență de nivel de 10 metri pe un planșeu calcitic ce formează podeaua culoarului înălțat. Acesta este bogat concreționat cu coloane, stalagmite, draperii albe de montmilch întărit, cu pereții incrustați cu cristale fibe-rosii, cu clustete și diaclaze cu cristalictite perlate. Este un fel de rezumat a tot ce vom întâlni mai departe în peștera. Culoarul acesta este înălțat față de podeaua de rocă a peșterii căci imediat dincolo de el planșeul care l-a
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
dintr-o sală lungă continuată cu un coridor din ce in ce mai îngust și sinuos. Aici poate fi văzut tot ce s-a descris până aici dar la superlativ. Trebuie menționate discurile imense prinse de tavan sau perete, orizontale sau oblice încărcate cu cristale excentrice, buzdugane de cristale și ele crescute în toate direcțile sfidând gravitația și legile de cristalizare. Pojarul Poliței este una dintre peșterile cele mai bogate în concrețiuni din România, în care însă nu numărul formațiunilor contează, ci varietatea lor. Se
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
continuată cu un coridor din ce in ce mai îngust și sinuos. Aici poate fi văzut tot ce s-a descris până aici dar la superlativ. Trebuie menționate discurile imense prinse de tavan sau perete, orizontale sau oblice încărcate cu cristale excentrice, buzdugane de cristale și ele crescute în toate direcțile sfidând gravitația și legile de cristalizare. Pojarul Poliței este una dintre peșterile cele mai bogate în concrețiuni din România, în care însă nu numărul formațiunilor contează, ci varietatea lor. Se pot deosebi mai multe
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
stalactite, stalagmite,coloane, draperii parietale, coralite, gururi etc. Din această sală se urcă spre "Sala Mare", cu o lungime de peste 100 metri. Aici se găsesc domuri stalagmitice și numeroase stalagmite, stalactite, coloane, coralite, baldachine, draperii, gururi festonate, un disc și cristale de calcit. Importanța peșterii rezidă mai ales în bogăția formațiunilor de depunere calcitică, foarte variate ca tip și bine conservate. Deși mică, aceasta este una dintre cele mai frumoase peșteri din țară datorită conservării podoabelor. Cercetările știintifice din 1974 au
Peștera Ghețarul de la Vârtop () [Corola-website/Science/316116_a_317445]
-
libelulă, Editură StudIs, Iași, 2016. Proza: române: Clepsidra lui Cela, Editura Karuna 2008 Bistrița; Palimpsestul dimineții, Karuna, 2012; Cercul scalen, Editura StudIs, 2013, Iași; Diminețile castelanei, Editura StudIs, 2014; Precupeții de nebunii și tristeți, Editura StudIs, 2015; Pajiștea mânzului de cristal, Editura StudIs, 2016. Publicistica: Spectacol derizoriu (Publicistica I), Editura Karuna, 2010; Miza pe nimic (ÎI), Editura TipoMoldova , Iași 2013; Riscul rostirii și tăcerii (III), Editura StudIs, 2015, Iași. Mai români și europeni (IV), Editura StudIs, 2016 Traduceri: Drumul crucii (Le
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
spectacol tragic și burlesc, poetul trăiește subtilitățile rolului: “purtându-mă că frunză/ înghețată de emoție/ zâmbeam oarecum/ toți ochii erau pe mine/ și ce să mă îmbujoreze/ vin nu băusem dar se simțea/ tumoră din mine crescând”. (David Dorian-Amintiri de cristal în Răsunetul din 21 sept 2016. ,Exaltarea stărilor în momentele creației, descrierea acestor clipe luate că un mod terapeutic, ca o căutare și descoperire în același timp a medicamentului miraculos, cel aducător de liniște și echilibru sufletesc, fac parte din
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
mereu realitatea copleșește visul și puritatea lui într-o/Frumusețe dominând suferința/ Unui timp schimbat și împlinit, unde timpul schimbat este cel al trecerii ireversibile, iar împlinit vizează finalul. Aceeași logică a titlurilor în exprimarea lirică, cu sensuri concentrate până la cristal: Pe rugul toamnei păsări s-au aprins, conving că doar vara și iarna sunt anotimpuri adevărate, primăvara și toamna fiind anotimpurile sentimentelor. Interlocutorul liric este unul fictiv, autorul este urmărit de imagini diverse dar cu aceleași semnificații, a vânătorii simbolice
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]
-
niciun rabat de la calitatea poetică a textelor sale. Poezia lui este meditativă, nu filosofică în sensul lui Blaga, ci apropiată de simțirea lui Ion Pillat. Emil Dreptate transformă lumea din jur în poezie, o poezie sensibilă, ca un obiect de cristal, scump, ușor de spart: O vrabie tresare între picăturile ploilor/Cu mâna ating mătasea umbrei ei. Încă de pe acum/de pe atunci, Emil Dreptate se constituie într-un poet descriptiv, admirator al miracolelor din natură. Poezia lui e senină și când
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]
-
Jocurile Olimpice de vară din 1936 de la Berlin. Din motive propagandistice, evreii germani sunt tratați ceva mai bine (dar numai pentru o scurtă perioadă). Evreilor din Germania li se interzic anumite profesii ca medic sau contabil. 9 - 13 noiembrie: Noaptea de cristal - În numeroase localități germane și austriece sunt devastate casele și magazinele evreilor.
Cronologia antisemitismului () [Corola-website/Science/320013_a_321342]
-
un amalgam de mercur și argint. Vaporii de mercur produși de încălzirea mercurului lichid sunt folosiți pentru developarea plăcuței de cupru acoperită cu un strat de argint devenit fotosensibil prin tratarea cu vapori de iod, ceea ce duce la formarea de cristale de iodură de argint pe suprafața argintată. Timpul de expunere a fost redus ulterior folosind brom pentru a forma cristale de bromură de argint și înlocuind lentilele Chevalier cu lentile mai mari și mai rapide, proiectate de Joseph Petzval. Imaginea
Daghereotipie () [Corola-website/Science/320361_a_321690]
-
cupru acoperită cu un strat de argint devenit fotosensibil prin tratarea cu vapori de iod, ceea ce duce la formarea de cristale de iodură de argint pe suprafața argintată. Timpul de expunere a fost redus ulterior folosind brom pentru a forma cristale de bromură de argint și înlocuind lentilele Chevalier cu lentile mai mari și mai rapide, proiectate de Joseph Petzval. Imaginea se formează pe suprafața plăcii argintate care arată ca o oglindă. Ea se poate șterge ușor cu degetul și oxidează
Daghereotipie () [Corola-website/Science/320361_a_321690]
-
nucleu actualizat nu are cicluri de memoria pierdute, care sunt prezente într-un standard 8051. Un convențional 8051 generează cicluri mașină folosind frecvență de ceas împărțită la 12. Cel mai rapid instrucțiunile execută de 12 ori mai rapid pentru același cristal frecvență (și de 24 de ori mai rapid pentru instrucțiuni INC dată pointer). Această viteza îmbunătățire este redusă când se folosesc moduri de acces externe care necesită mai mult de un ciclu de ceas. Dual dată pointer permite utilizatorului să
DS89C450 () [Corola-website/Science/321022_a_322351]
-
E535 sau ferocianura de sodiu, cunoscută și sub numele de hexacianoferat tetrasodium sau hexacianoferat de sodiu, este un compus complex cu formula chimică NaFe(CN) care formează cristale semitransparente galbene la temperatura camerei și se descompune la punctul de fierbere. Este solubil în apă și insolubil în alcool. În ciuda prezenței liganzilor cianurii, ferocianura de sodiu nu este deosebit de toxică (doza zilnică acceptabilă 0-0.025 mg/kg greutate corporală
Ferocianură de sodiu () [Corola-website/Science/321192_a_322521]
-
fotografi ai fulgilor de zăpadă. El a perfecționat un procedeu de capturare a fulgilor de zăpadă pe catifea neagră astfel încât imaginile să fie imortalizate înainte de topirea sau sublimarea lor. Bentley s-a născut în februarie 1865. A fost interesat de cristalele de zăpadă încă din adolescența petrecută la ferma familiei. El a încercat să deseneze ceea ce vedea printr-un vechi microscop primit de la mama sa la vârsta de cincisprezece ani. Fulgii erau prea complecși pentru a fi imortalizați înainte de a se
Wilson Bentley () [Corola-website/Science/320530_a_321859]
-
fi imortalizați înainte de a se topi, astfel că el a atașat un microscop unui banc optic și, după multe experimente, a fotografiat primul fulg de zăpadă la 15 ianuarie 1885. El avea să realizeze peste 5.000 de fotografii de cristale pe parcursul întregii vieți. Fiecare cristal a fost capturat pe o tablă neagră și transferat rapid pe o lamelă de microscop. Chiar și la temperaturi sub zero grade, fulgii de zăpadă sublimează. Bentley descria fulgii de zăpadă într-o manieră poetică
Wilson Bentley () [Corola-website/Science/320530_a_321859]
-
topi, astfel că el a atașat un microscop unui banc optic și, după multe experimente, a fotografiat primul fulg de zăpadă la 15 ianuarie 1885. El avea să realizeze peste 5.000 de fotografii de cristale pe parcursul întregii vieți. Fiecare cristal a fost capturat pe o tablă neagră și transferat rapid pe o lamelă de microscop. Chiar și la temperaturi sub zero grade, fulgii de zăpadă sublimează. Bentley descria fulgii de zăpadă într-o manieră poetică drept „mici minuni de frumusețe
Wilson Bentley () [Corola-website/Science/320530_a_321859]
-
fost capturat pe o tablă neagră și transferat rapid pe o lamelă de microscop. Chiar și la temperaturi sub zero grade, fulgii de zăpadă sublimează. Bentley descria fulgii de zăpadă într-o manieră poetică drept „mici minuni de frumusețe”, iar cristalele drept „flori de gheață”. Cu toate aceasta, Bentley avea o atitudine foarte obiectivă față de munca sa, ca și fotograful german Karl Blossfeldt (1865-1932) care fotografia semințe și frunze. Munca lui Bentley a atras atenție în ultimii ani ai secolului al
Wilson Bentley () [Corola-website/Science/320530_a_321859]