9,076 matches
-
învecinat, făcând câteva victime nevinovate. 18 Sept. <1941>. Escadrila Sanitară <scris inițial: " Escadrila Albă ", apoi modificat> primește vizita unui avion trimotor italian pilotat de prințul Ruspoli din Ministerul Propagandei italian, venit în mod special spre a vedea de aproape această curiozitate a aviației. Stăm în cort pe lădițe. 8 Oct. <1941>. Escadrila este invitata unui grup de vânătoare care își serbează a 88-a victorie aeriană. Sosim pe înserat. Câmpul e pavoazat, defilare apoi masă camaraderească la cantonament, prezidată de doi
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
până în clipa când le încredințăm bărbatului care va avea grijă de fericirea lor. E datoria lui să ridice vălul pe care-l aruncăm noi peste taina cea dulce a vieții". "Văl", "fericire", "taina cea dulce a vieții", cuvinte care stârnesc curiozitatea, dar în același timp încărcate de făgăduințe, nu sunt în măsură să îngrozească o tânără fată. Curând totuși, cuvintele tatălui devin mai alarmante, aproape amenințătoare. Dacă nu au încă nicio bănuială, o previne baronul, fetele "se răzvrătesc adeseori împotriva realității
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și de așteptări care rămân nesatisfăcute"36. Se împiedică mereu de un obstacol. Să sfideze interdicția, să depășească faza ambiguității, a necuviințelor cuviincioase este pentru ea o imposibilitate viscerală. Nerușinatele Cu toate acestea, sunt fete care, îmboldite de senzualitate, de curiozitate sau de ambiții matrimoniale, îndrăznesc deja! să treacă de această barieră, de acest tabu al sărutului, al mângâierii. În cercurile înstărite 37, fetele de felul acesta pot fi numărate pe degete. Totuși, existența și mai cu seamă îndrăzneala lor prefigurează
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
relativ banale, ca și motivațiile aflate la baza lor. În jurnalul său, Marie mărturisește că flirtează pentru a se apropia, pentru "a atinge bărbatul". Ca atâtea alte domnișoare din mediul său, constrânse la castitate, și ea caută a-și satisface curiozitatea, a-și amăgi așteptarea, a-și gratifica senzualitatea cu mici satisfacții, cu fiori abia simțiți. Ca atâtea alte fete, fiind încă lipsită de experiență, Marie se lasă câteodată prinsă în capcana flirtului și găsește jocul cât se poate de dezagreabil
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
a-și câștiga existența, familia ei se află la adăpost de orice griji materiale și nu a fost compromisă de nici un scandal. Prin urmare, dacă tânăra flirtează, nu o face pentru a compensa un dezavantaj, ci ca să se distreze, de curiozitate și de asemenea cum se va întâmpla adesea în secolul XX pentru că este încurajată să o facă de cele două bune prietene ale sale: Lisbeth, mai mare cu un an decât ea, și mai cu seamă Odette. Odette avea un
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
a scuipat, și-a frecat gura cu batista. Apoi a venit la mine să-mi aducă la cunoștință cele îndurate, neștiind dacă așa se făcea de obicei. Detaliile pe care mi le-a dat au trezit în mine groaza și curiozitatea; mi-a povestit cât de groasă era limba care îi ajunsese până-n cerul gurii, dar și despre o materie vâscoasă, la care numai gândindu-te ce putea fi te apuca greața. Credeam tot ce-mi povestea, dar în același timp
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
științific. Departe de a aborda flirtul într-un mod pătimaș, nestăpânit și dramatic, așa cum o face Marie Bashkirtseff, aceasta îl tratează într-un mod cvasi-experimental. Clara se lasă sărutată nu pentru că se simte legată sentimental de Marcel, ci din pură curiozitate, "ca să vadă cum e", se va spune mai târziu. Și totodată pentru că este parte integrantă a unui joc colectiv, a unui soi de rit de inițiere. După ce primește sărutul, Clara nu este chinuită de niciun fel de mustrări de cuget
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
teama? Când iubirea pentru persoana aleasă nu împiedică atracția, dorința de a avea alți bărbați, alte femei? Când persoana, deși rezistă ispitei, se simte mulțumită, dar nu fericită? În acest caz, ca și în cel al tinerelor fete sfâșiate de curiozitate și teamă, nu rămâne decât o singură soluție: jocul. Bărbații însurați și femeile măritate îndrăznesc să practice seducția, dar "numai de formă", fără să se implice cu adevărat. Își respectă angajamentul conjugal, dar își rezervă puțin spațiu de joc, o
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
scrierile unor autori precum Max du Veuzit, Delly în afișe publicitare, cărți poștale, reviste, cântece și, bineînțeles, filme. Sărutul în cinema La începuturile sale pline de bâlbâieli, la sfârșitul secolului al XIX-lea, cinematograful era mai curând ceva care stârnea curiozitatea, și nu uzina de vise în care avea să se transforme mai târziu. În 1919, notează Maurice Sachs, sălile de proiecție se înmulțesc într-un ritm accelerat, însă filmele rămân per ansamblu de o calitate mediocră. Singure producțiile lui Charlie
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
trecuți de douăzeci de ani, sunt cât se poate de hotărâți să arunce în aer matrița convențiilor estetice și a valorilor colective impuse de cei mai vârstnici ca ei. Cu camera de filmat pe umeri, liberi, mobili și plini de curiozitate, aceștia privesc lumea cu alți ochi. Odată cu emisiunea de televiziune Cinq Colonnes à la Une, ei inventează un limbaj nou, direct, menit să surprindă neexprimatul din relațiile interumane. Încep să descifreze codurile, contradicțiile, incertitudinile acestei societăți pe cale de a se
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
involuntar petalele: -Mă iubește, nu mă iubește, mă iubește, nu ma iubește... Băiatul o privește cu atenție. -Ai un prieten? -Nu. -De ce ai făcut asta? -Nu știu, din reflex. Ori de câte ori am o margareta în mână, mă încearcă brusc această curiozitate stupida, deși nu există nimeni în viață mea... Probabil încerc să intuiesc eventualitatea unei prietenii... Scuză-mă! -Mă întreba: unde pot să mai găsesc o margareta? -De ce? -Să fac și eu la fel!.. Se lasă o scurtă tăcere. Andrei
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
a artistului. Și pentru că simțea cu disperare nevoie de a avea o singură ființă de partea sa, Lăură decise în taină să frecventeze cursurile “șefului” SS, un bărbat adorabil, extrem de inteligent și de motivat în cariera didactica. Constribuise la sporirea curiozității ei și opinia unui student din breaslă respectivă care era pur și simplu “îndrăgostit” de cursurile respective. Bineînțeles că au pactizat împreună și a doua zi Lăură pășea deja “incognito” în marele amfiteatru, alături de alte câteva sute de studenți
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
dar și sprijin politic și financiar. Eu puteam să le ofer sprijin politic și chiar am făcut-o -, dar financiar n-aveam de unde. Toți erau foarte ostili lui Lukașenko, deși nu puțini fuseseră oameni de-ai lui. Așa, ca o curiozitate, cel mai radical, coerent și democratic discurs îl avea liderul Partidului Comunist, Serghei Kalyaghin. Eu nu uit, însă, că și Troțki și chiar Lenin erau buni oratori, democrați până la revoluție, dar după aceea ... Lupi în piele de oaie s-au
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
prag, legile să nu fie încălcate dar toate acestea numai în măsura în care puterea sa nelimitată nu este amenințată. Cu alte cuvinte, el face dreptate, dar vai de cel care se îndoiește de dreptatea lui. O dictatură în America de Sud nu este o curiozitate. Decenii în șir țările din zonă au fost conduse de dictatori unii, chiar, deosebit de sângeroși. Doar calea prin care dictatorii ajung la putere este mai nouă. Dacă, în trecut, dictatorii se instaurau prin lovituri de stat militare (pronunciamento), acum o
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
celei mai perfide proceduri de anchetare. Domnul Adrian este inginer și un subtil intelectual. Făceam un mare efort de memorie pentru a nu comite inadvertente. Cunoșteam din perioada primei arestări de la oameni cu observația pertinenta, că anchetatorii au o nestăvilita curiozitate de a cunoaște memoria victimei și subiectele afective. La ultimii anchetatori am surprins vibrația acestui sadism. Între 6 septembrie 1986 și 19 martie 1987, În afară de moartea lui Malin n-a mai fost decât o sfâșietoare lupta cu nebunia. În ziua
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
dacă formulă prin care te exprimi cel mai bine este acest semi-suprarealism semi-oniric și, mai ales, dacă el Îți este o necesitate În exprimarea experiențelor pe care spiritul le trăiește; eu, În general, nu-l gust decât că pe o curiozitate ori că pe un exercițiu de Îndemânare ori de stimulare a fanteziei - lucru de care cu siguranta tu n-ai nevoie. Am observat În unul și același text o ezitare Între logic și oniric, de unde și impresia de hibrid care
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
carte apărută În iunie 2006, la Editură Princeps Edit, „Desfrîul sacru” marchează o „lume” exclusiv a poetei, după cum remarcă scriitorul și publicistul Călin Ciobotari la rubrică „De veghe În lanul de litere” din Flacăra Iașului. “În lumea Alinei” „Cine are curiozitatea să deschidă cel mai recent volum de versuri al Alinei Tăcu („Desfrâul sacru”, Editura Princeps Edit) are marele privilegiu să pătrundă Într-o lume. Lumea Alinei, un ținut deloc lesne de străbătut, cu o geografie complicată, arida pe alocuri, dar
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
dintre ei crize de conștiință și să spună public ,,recunosc, am fost un criminal”. Nu Îmi fac iluzii. Trăim În România. Cu excepția câtorva prieteni, nimeni nu mi-a spus vreo vorba bună. Oamenii mă privesc pe strada că pe o curiozitate: ,,Uite, ăluia i-a omorât Securitatea copilul”. Probabil, mă consideră un prost, un iresponsabil care a avut curajul să se Împotrivească unui sistem discreționar imposibil de atins. L-am Întâlnit, prin '90, pe Andronic, unul dintre securiștii care ma interogau
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
lui Corneliu Coposu „țeapă lui Ion Iliescu” lăsată românilor amintire, simbol al lui decembrie ‘89 cre oși sie, rămân să-și râdă În continuare de majoritatea românilor rămași niște naivi În raport cu cei proveniți din PCR - drept conducători ai societății românești. Curiozitățile În acest sens pot fi văzute la orice pas. În Piață de almanah devine situația că În timp ce să fie complet, În timp ce se spune basmul cu reocupa a Întocmească evărat puterea judecătorească, eliberată de tarele prezentului care urează rebuie să treacă
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
reu că un Revoluției de exemplu, În locul unui Gavroche cu steagul În mână fluturând pe baricadele revoluției, tronează drept monument al acelui moment nimic mai mult decât o țeapă care poate Însemna și țeapă trasă de FSN poporului debusolat. După cum curiozitate În lumea politică și În mass-media se tot vorbește de tragerea la răspundere a lui Ion Iliescu pentru revoluția tâlhărita și Încropirea mineriadelor FSN, crează un institut academic al revoluției patronat de cel căruia i se flutură dosarele răspunderii penale
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
guvernantă. Evantaiul materiilor de învățământ trebuie să cuprindă următoarele discipline: istoria și geografia, geometria-algebra-aritmetica, educația plastică, astronomia, fizica și chimia, științele naturii, educația muzicală, legislație și economie politică. În legătură cu principiile de predare-învățare, Rousseau insistă pe următoarele: sensibilizarea atenției și a curiozității (ceea ce mai târziu s-a numit în pedagogie învățarea prin descoperire), eliminarea sistematică a memorării mecanice din procesul instructiv-educativ, principiul învățării prin observație, experiment și cunoaștere senzorială. Pe de altă parte, pedagogul francez recomanda ca educația morală să fie subordonată
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
forță pozitivă care trebuie să asigure procesualitatea continuă a dezvoltării. În optica sa, imaturitatea se caracterizează prin dependență (copilul rămâne multă vreme dependent de adult) și plasticitate (copilul dobândește capacitatea de a învăța). O asemenea abilitate de a învăța și curiozitatea inerentă acesteia nu trebuie să dispară odată cu copilăria. Educația exprimă tocmai rațiunea prin care se asigură cultivarea capacității copilului de a învăța și, în această perspectivă, devine similară cu creșterea. A educa înseamnă a cultiva capacitatea permanentă de readaptare a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
afle sursa devenirii numai în criteriile lor imanente. * Problematica socială abordată a fost deosebit de largă, proiectele de reorganizare a vieții sociale cuprinzând toate domeniile acesteia: guvernarea, rolul maselor, familia, educația, proprietatea, rolul bisericii, puterea militară, forțele motrice ale istorie, etc.. * Curiozitate pentru descoperire este fără margini, împingând spre explorarea spațiilor până atunci inaccesibile. Utopia se amestecă cu cercetarea riguroasă în încercarea de a depăși limitele anterioare îmbogățindu-se, chiar fără intenție, reciproc. Se manifestă încrederea în om, în capacitatea lui de
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
fapt ce părea să contrazică „adevăruri clasice“ în virusologia acelor ani și anume, că celulele odată infectate cu un anumit virus, se transformau în adevărate fabrici de reproducere și eliminare a respectivului virus în mediul ambiant. P. Rous semnala o curiozitate nemaiîntâlnită: celulele tumorale induse de atacul virusului său (RSV) nu produceau cantități detectabile de virus. Studiind acest fenomen în 1944-1945, Ray Bryan și colegii săi de la Institutul Național de Cancer al SUA, au publicat o lucrare în care discriminau net
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Prima secvență a interogatoriului la care îl supune preoteasa pe fratele ei înaintea sacrificiului coincide în cele două opere. În tragedia lui Euripide, Ifigenia începe prin a-l întreba pe Oreste cetățeanul cărei cetăți helene este, iar el îi respinge curiozitatea : Ce vei dobândi, aflând și asta ? Într-o situație similară, personajele lui Everac reacționează în același fel : Ifigenia se interesează din ce loc sunt viitoarele victime (De unde veniți ?), în timp ce Oreste îi contestă disprețuitor dreptul de a cere o astfel de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]