8,599 matches
-
Heroina este un derivat al opiului, obținut la sfârșitul secolului 19 prin sintetizarea morfinei. Produsă de compania de medicamente Bayer AG, heroina a fost exportată în 1898 în 23 de țări din lume și folosită un timp în tratamentul afecțiunilor respiratorii. Ulterior dovedindu-se riscurile ei de abuz și grava adicție (dependență) a fost inclusă pe lista drogurilor narcotice de abuz și interzisă în numeroase
Heroină () [Corola-website/Science/302339_a_303668]
-
a fost „interesat intens de urși [koala]”. O fotografie cu el, împreună cu , fondatorul parcului, și o koala, a apărut în ziarul "Sydney Morning Herald". După al Doilea Război Mondial, când turismul spre Australia a crescut și multe animale au fost exportate în alte țări, a crescut și popularitatea internațională a koalei. Unele figuri politice importante s-au fotografiat împreună cu o koala, ca regina Elisabeta a II-a, prințul Henry, prințul moștenitor al Japoniei Naruhito, prințesa moștenitoare Masako, Papa Ioan Paul al
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
aflate sub administrația directă poloneză) și al Ducatului Prusiei în 1560-1570 a fost de 113.000 tone de grâu. Producția poloneză anuală medie de grâu în secolul al XVI-lea a fost de 120.000 de tone, din care se exporta numai 6%, în vreme ce orașele consumau 19%, restul fiind consumat în sate. Grâul era cea mai importantă marfă polono-lituaniană la export. Un mare moșier semna de obicei un contract cu negustorii din Gdansk (germanul Danzig), negustori care controlau 80% din acest
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]
-
vândute în Gdańsk pentru a fi transformate în cherestea. Din Gdańsk, corăbiile, în special olandeze, duceau grâul spre porturile occidentale precum Antwerp și Amsterdam. Corăbiile proprietatea a negustorilor din Gdańsk asigurau numai 2-10% din acest comerț pe mare. Alte produse exportate prin porturile de la Marea Baltică erau cheresteaua, smoala și mangalul. Pe rute terestre, erau exportate piei netăbăcite, blănuri, cânepă, stambă (în special din Wielkopolska) și pânză de in, în special în orașele Leipzig (Lipsca) și Nürnberg din Sfântul Imperiu Roman. Prin
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]
-
olandeze, duceau grâul spre porturile occidentale precum Antwerp și Amsterdam. Corăbiile proprietatea a negustorilor din Gdańsk asigurau numai 2-10% din acest comerț pe mare. Alte produse exportate prin porturile de la Marea Baltică erau cheresteaua, smoala și mangalul. Pe rute terestre, erau exportate piei netăbăcite, blănuri, cânepă, stambă (în special din Wielkopolska) și pânză de in, în special în orașele Leipzig (Lipsca) și Nürnberg din Sfântul Imperiu Roman. Prin Silezia erau transportate către sud cirezi mari (aproximativ 50.000 de capete de animale
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]
-
pe vânătoare, apicultură și pescuit ocupații complementare ale țăranilor. Pe țarmul Golfului Finlandei erau exploatate mine de fier. La Staraia Russa și în alte câteva localități erau exploatate saline. Cultivarea inului și a hameiului avea de asemenea mare importanță. Novgorodul exporta în alte principate rusești, sau în alte țări, blănuri, ceară de albine, miere, pește, untură, in și hamei. Existau relații economice stabile cu orașele daneze, suedeze și germane. Mai mult de jumate din pământurile private ale Novgorodului erau concentrate în
Republica Novgorodului () [Corola-website/Science/302211_a_303540]
-
și externă. Comerțul extern apare tocmai datorită dezvoltării meșteșugurilor urbane și a navigațiilor între Marea Mediterană, Marea Neagră, Marea Nordului și Marea Baltică, acestea constituind legăturile piețelor vechi. Dar odată cu deschiderea hotarelor geografice în secolele XV - XVI se deschid și piețe noi. Toate acestea exportau produse de meștesugărit și manufacturiere. Pe principala rută a Oceanului Atlantic se deschid noi căi maritime spre India, Asia, sud - estul Americii de unde se importau bunuri precum mirodeniile, aurul și argintul. Primele Imperii coloniale care apar pe această piață aparțin portughezilor
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
mai ales în Europa, datorită îmbunătățirii tehnicilor agricole, fie prin introducerea alimentelor "exotice" din Lumea Nouă. Cultură cerealelor era cea mai dezvoltată în regiunea Mării Baltice și în Țările de Jos. Cele mai multe bovine erau crescute în Europa nordică și răsăriteană, fiind exportate în Europa de vest.Datorită creșterii productivității agricole, mulți europeni s-au specializat în activități non-agricole, stimulând dezvoltarea activităților meșteșugărești și comerțul. La sfârșitul evului mediu , încă mai existau comunități de vânători-culegători în multe regiuni ale planetei. Cele mai multe se găseau
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
deși în 1911 reprezenta 70% din valoarea totală a exporturilor. De atunci locul a fost luat de exportul de gaze naturale. Principalii clienți pentru exporturile de grâu erau țări ca Belgia, Olanda, Germania și Marea Britanie. Industria de prelucrare a lemnului exporta în 1938 produse în valoare de 2,465,000 lei. Stadiul de dezvoltare la care ajunsese economia României la sfârșitul anului 1989, după mai bine de patru decenii de guvernare comunistă, este evidențiat prin trăsăturile de bază ale mecanismului de
Economia României () [Corola-website/Science/302818_a_304147]
-
8 milioane tone), sau Mexic (7,9 milioane tone). După 1989, cea mai mică producție a fost înregistrată în 2009, cu 2,7 milioane tone. În anul 2010, producția a crescut la 3,9 milioane tone. În 2010, România a exportat fier și oțel în valoare de aproximativ 1,9 miliarde euro, în timp ce importurile au totalizat aproximativ 2,1 miliarde euro. Consumul de energie al României în anul 2005 a fost de 40,5 milioane tep (tone echivalent petrol), din care
Economia României () [Corola-website/Science/302818_a_304147]
-
Alte 900.000 de tone sunt sare gemă (exploatată din rocă), folosită în general la deszăpezirea drumurilor pe timp de iarnă, diferența de circa 100.000 de tone fiind reprezentată de sarea cristalizată, cea care intră în consumul alimentar. România exporta în anul 2007 aproape 30% din ceea ce exploata. Singura companie producătoare de sare din România este Salrom. Date statistice salariul mediu/lună pentru luna ianuarie 2009: Rata anuală a inflației <br clear=left> Creșterea economică <br clear=left> România a
Economia României () [Corola-website/Science/302818_a_304147]
-
cel mai mare importator de capital, doar 1/4 din întreprinderile germane beneficiind de investiții. Dar din cauza crizei din 1929 fondurile sunt retrase, iar economia aparent prosperă se destabilizează. În 1930, privată de credite, Germania supraindustrializată nu a putut să exporte suficient pentru a plăti importurile de materii prime, iar producția s-a prăbușit în 1932 cu 50% față de 1929. Șomajul a crescut de la 1,5 milioane în 1929 la 6 milioane de germani rămași fără muncă în 1931. Se dezvoltă
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
constructori, cu înclinație spre artă. Mai puțin agricultori, dar creșteau animale, vite, oi și porci. Făceau comerț, industria alimentară era sectorul economic cel mai dezvoltat: de exemplu aveau 200 instalații ce produceau pe an 1000 tone ulei măsline, care se exporta în Egipt. Nu se știe ce alfabet/limbă foloseau.
Filisteni () [Corola-website/Science/303313_a_304642]
-
Azerbaidjan datorită procesului de dezvoltare al relațiilor precapitaliste în nordul Italiei. În comerțul respectiv participeau, în general, în calitate de cumpărători, Florența și Veneția, iar vânzatori - azerii și armenii. Conform politicii sultanului Mehmet Cuceritorul, Imperiul Otoman trebuia să devină o țară care exporta produsul prelucrat. Cu acest scop se punea orice obstacol posibil negustorilor azeri, obligându-i să vândă mătasea otomanilor în condiții nefavorabile. Așadar, după căderea Constantinopolului (Istanbul) în 1453 au început să apară contradicții comerciale grave. Politica otomanilor a fost o
Uzun Hasan () [Corola-website/Science/303380_a_304709]
-
limba română lucrarea lui del Vecchio „Lecții de filozofia dreptului”. La acea vreme Drăgan a fost atras de idealurile Gărzii de Fier, și, în interiorul acesteia, a reprezentat un curent de opinie corporatist. În 1941 a pus bazele unei companii care exporta petrol românesc Italiei fasciste. După al doilea război mondial, în 1948, fondează o companie de distribuție a gazului petrolier lichefiat, Butan Gas. În urma venirii la putere a Partidului Comunist Român îi este interzisă pentru 30 de ani revenirea în România
Iosif Constantin Drăgan () [Corola-website/Science/303408_a_304737]
-
unei operațiuni de tranzit vamal într-un birou de plecare; d) prin "birou de plecare": orice birou vamal în care începe o operațiune de tranzit vamal; e) prin "birou de trecere": orice birou vamal prin care mărfurile sunt importate sau exportate în cursul unei operațiuni de tranzit vamal; f) prin "birou de destinație": orice birou vamal unde se încheie o operațiune de tranzit vamal; g) prin "declarație de mărfuri": actul redactat în forma cerută de vamă, prin care solicitanții indică regimul
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/85516_a_86303]
-
locul de plecare unde mărfurile sunt efectiv încărcate pe mijlocul de transport. Chei, depozit etc. (1) În această căsuță va fi indicat locul în care mărfurile vor fi depozitate înainte de încărcare; această informație prezintă un interes deosebit când mărfurile sunt exportate la ieșirea dintr-un depozit vamal etc. Via (1) Aici sunt indicate punctele de trecere a frontierei, ca și locurile în care se schimbă modurile sau mijloacele de transport etc. Mod și mijloc de transport (1) Se menționează modul și
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/85516_a_86303]
-
cu cele primite în regimul de admitere temporară pentru perfecționare activă (compensație la echivalent). În cadrul regimului de admitere temporare pentru perfecționare activă, poate fi acordată scutirea de taxe și drepturi la import mărfurilor care sunt consumate în cursul producerii mărfurilor exportate fără a fi efectiv conținute în acestea din urmă. Definiții În sensul prezentei anexe, se înțelege: a) prin "admitere temporară pentru perfecționare activă": regimul vamal care permite primirea pe un teritoriu vamal, cu suspendarea taxelor și drepturilor la import, a
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/85516_a_86303]
-
chimice, care sunt utilizate pentru obținerea de produse compensatoare și care dispar total sau parțial în cursul folosirii lor fără a fi conținute efectiv în aceste produse. Această scutire poate să nu fie acordată decât în măsura în care produsele compensatoare obținute sunt exportate. Totuși, această scutire nu cuprinde în mod normal elemente care joacă doar un rol auxiliar în procesul de fabricație, cum ar fi lubrifianții. 3. Dreptul de a importa mărfuri în regim de admitere temporară pentru perfecționare activă poate fi supus
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/85516_a_86303]
-
prevedea ca declarația de mărfuri să conțină indicațiile necesare pentru a permite verificarea declarației de plasare în regim de admitere temporară pentru perfecționare activă referitoare la mărfurile aduse pentru prelucrare. a) Reexport 30. Normă Produsele compensatoare trebuie să poată fi exportate printr-un birou vamal altul decât cel de import al mărfurilor primite în regim de admitere temporară pentru perfecționare activă. 31. Normă Încheierea regimului de admitere temporară pentru perfecționare activă trebuie să fie posibilă prin exportul produselor compensatoare într-una
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/85516_a_86303]
-
aplicabile mărfurilor importate în regim de admitere temporară pentru perfecționare activă. 40. Practică recomandată Încheierea regimului de admitere temporară pentru perfecționare activă trebuie să fie posibilă în cazul mărfurilor a căror pierdere rezultă din natura lor, în măsura în care produsele compensatoare sunt exportate și cu condiția ca o astfel de pierdere să fie determinată conform cerințelor autorităților vamale. Notă Legislația națională poate stabili procentaje forfetare de pierdere pe categorii de mărfuri plasate în regim de admitere temporară pentru perfecționare activă. 41. Normă Încheierea
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/85516_a_86303]
-
pentru perfecționare activă trebuie să fie asimilate cu produsele compensatoare în sensul prezentei anexe (compensare prin echivalent). Notă În cazul compensării prin echivalent, când împrejurările o justifică, autoritățile competente pot autoriza ca produsele asimilate cu produsele compensatoare să poată fi exportate înaintea importului de mărfuri ce beneficiază de regim de admitere temporară pentru perfecționare activă. Restituirea garanției 44. Normă Orice garanție, dacă a fost depusă, se restituie cât mai curând după încheierea totală a regimuli de admitere temporară pentru perfecționare activă
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/85516_a_86303]
-
termeni generali, fie în formă detaliată, fie combinând cele două posibilități. 2. Exportul temporar pentru perfecționare pasivă poate fi supus condiției ca operațiunile de perfecționare avute în vedere să nu afecteze interesele naționale. 3. Autoritățile vamale pot cere persoanei care exportă temporar mărfuri pentru perfecționare pasivă să indice natura manufacturării sau a transformării la care sunt supuse mărfurile în străinătate. 3. Practică recomandată Exportul temporar pentru perfecționare pasivă nu trebuie să fie refuzat pentru simplul motiv că mărfurile trebuie să fie
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/85516_a_86303]
-
armonizate cu formularul de declarație de mărfuri (ieșire). c) Verificarea mărfurilor 11. Practică recomandată La cererea declarantului și din rațiuni considerate valabile de autoritățile vamale, acestea din urmă trebuie, în măsura posibilităților, să permită ca mărfurile ce urmează a fi exportate temporar pentru perfecționare pasivă să fie verificate la sediul persoanei interesate, cheltuielile aferente unor astfel de verificări fiind în sarcina declarantului. d) Măsuri de identificare 12. Normă Cerințele referitoare la identificarea mărfurilor care urmează să fie exportate temporar pentru perfecționare
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/85516_a_86303]
-
urmează a fi exportate temporar pentru perfecționare pasivă să fie verificate la sediul persoanei interesate, cheltuielile aferente unor astfel de verificări fiind în sarcina declarantului. d) Măsuri de identificare 12. Normă Cerințele referitoare la identificarea mărfurilor care urmează să fie exportate temporar pentru perfecționare pasivă se stabilesc de către autoritățile vamale, avându-se în vedere în mod special natura mărfurilor și operațiunea ce trebuie efectuată. Note 1. În vederea identificării mărfurilor ce urmează a fi exportate temporar pentru perfecționare pasivă, autoritățile vamale pot
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/85516_a_86303]