8,123 matches
-
de propagandă este The Exploits of a German Submarine, titlu sub care filmul creat de propaganda germană pentru a proslăvi eroismul echipajelor flotei submarine, capturate de Aliați, a fost difuzat în Franța, Marea Britanie și SUA. Minuțiozitatea germană cu care fuseseră filmate atacarea și scufundarea a 6 nave comerciale britanice, italiene și americane era comentată acum din off pe ecran : „crima, despre ea însăși, atentatul complezent, relatat îndelung și cu cinism [...] mărturie a sălbăticiei foștilor noștri inamici...”. O notă stranie a Ministerului
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
sar în aer, foametea, noroiul, nimic din ororile războiului nu e lăsat deoparte. Ritmul frenetic de montaj, 60 de imagini pe minut în anumite momente, urmărește să ne dea, și reușește, impresia de tumult, de cutremur și de ubicuitate (revista Filma). Ochiul e uimit de o succesiune de scene admirabil construite și de o realitate care te prinde. Știm bine că e imposibil sau, măcar, interzis de a turna pe front o bătălie atât de înverșunată ca aceea pe care ne-
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
obiectivitate și adevăr subliminală. Așa cum un text tipărit e considerat apriori mai obiectiv și mai adevărat decât unul scris de mână, discursul filmat al cuiva pare mai credibil decât discursul aceluiași pe viu - datorită intermediarului mașină, tiparniță sau aparat de filmat. Nu face obiectul acestei lucrări foarte interesanta estetică a marilor regizori sovietici din anii ’20. Ceea ce urmărim este modul în care au reușit să-și îndeplinească prin creația lor misiunea de propagandiști ai comunismului pe care regimul sovietic o aștepta
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
organele de partid, va deveni piesa principală a unui film. Scenaristul va căpăta mai multă autoritate decât regizorul. Melodramele, comediile, filmele polițiste care promovau conținuturi narative specifice culturii populare convenționale din Rusia vor fi înlocuite cu scenarii ideologizate corespunzător și filmate în cel mai ortodox mod. Totodată, controlul financiar și administrativ al statului sovietic asupra industriei cinematografice crește dramatic. În anii ’20, cinematografia sovietică primise subvenții nesemnificative de la stat. Finanțarea se realiza din încasările aduse de proiectarea filmelor de import, cu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Germaniei, pe drumuri, case și câmpii. Omul cu aparatul de filmat (Dziga Vertov, 1929) BERĂRIE. Bărbați, țigări, fum, o femeie aburită de băutură, i se umple halba, ea râde. Halba umple ecranul, din ea se ivește omul cu aparatul de filmat pe trepied purtat pe umăr. Unul dintre racii fierți dintr-un maldăr aflat pe tavă între „alcooliști” învie și o ia la sănătoasa. Halbe ciocnite, femeia, care nu arată a muncitoare harnică, bea până la fund. Decapsulator cu pârghie care decapitează
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
fascismului”. Proletara noastră țintește acum o casă. A nimerit. Un muncitor cu ciocanul în mână țâșnește pe acoperiș. E rândul sticlelor de bere așezate într- o navetă. Proletdiva, femeia timpurilor noi, le spulberă una câte una. Omul cu aparatul de filmat iese din magazinul de băuturi și se duce vizavi, la „firma” Clubul Lenin - primul plan cincinal. Secvența nu e altceva decât transpunerea în imagini a celebrului articol al lui Troțki din 1923 „Vodka, biserica și cinematograful”. Dezvoltând ideea lui Marx
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
să-și dea duhul. Întregul joc actoricesc este teatralizat la maximum, îngroșat până la ridicol. Se poate obiecta că acestea erau obiceiurile cinematografice ale momentului. Corect, Independența României este o colecție de clișee mediocre și submediocre ale modului în care se filma pe atunci. Suntem nu la câteva mii de kilometri, dar la ani-lumină distanță de ceea ce inova D.W. Griffith în America în aceeași perioadă. Definiția cea mai adecvată pentru produsul cinematografic al lui Leon Popescu este film de propagandă. Primul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
dezvoltarea producției cinematografice naționale, sprijinul Guvernului Sovietic prin detașarea de cadre artistice (regi zori, scenariști, decoratori etc.) și tehnicieni, ca și facilitatea procurării de utilaj pentru studiourile cinematografice în construcție, ar constitui un ajutor neprețuit. Odată cu importul de aparate de filmat, peliculă și tehnicieni și cu „schimburile de experiență” cu cineaștii sovietici, cinematografia românească primește cadou și agregatul propagandistic, bazat pe metoda realismului socialist, intens utilizat în cinematografia sovietică a anilor ’30 și ’40. Până în 1954, filmele românești sunt exemple aproape
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
securizantă de actori, în plan mediu, din motive propagandistice. Decuparea și accentuarea unui chip omenesc înseamnă individualism, vedetism burghez, negarea principiului muncii colective în artă. Importantă este corectitudinea ideologică a replicilor, care nu trebuie alterată de modul în care sunt filmați actorii în timp ce le rostesc. Distanța „teatrală” a planului mediu frontal previne eventualitatea ca pe chipul actorului aparatul să surprindă o umbră, o boare de zâmbet, o mișcare din ochi care să nuanțeze sau să contrazică ceea ce spune, transmițând alt „mesaj
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
internaționale. De pildă discuțiile care au avut loc la Ministerul Culturii (la tov. Prisnea) cu echipa de filmare de la „Citadela sfărîmată”, directorul filmului (Cristian) și operatorul șef (Gologan) au arătat că „în actualele condiții politice” nu este posibil să se filmeze o manifestație care era prevăzută în scenariu, sau că „această manifestație trebuie să o facem acum pe platou și nu pe stradă”. Aceeaș părere ne- a fost relatată (în aceeaș termeni, subliniindu-se că „acum a devenit imposibil”) de către regizorul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Dacă în Răsună valea se pomenește o singură dată numele lui Gheorghiu-Dej, iar al lui Stalin deloc, în Viața învinge portretul lui Dej apare pe perete încă din secvențele de început, după care portretul lui Stalin împodobește mai toate interioarele filmate în studiourile Barandov din Praga. Este invocat sistematic Partidul, iar referirile la URSS și „calea oamenilor de știință sovietici” abundă. Profesorul Dan Olteanu, interpretat de George Vraca, este un metalurg de mare clasă, după cum înțelegem, dar are „ezitări”, e „orgolios
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
din partid inșii care făceau nuntă la biserică. Firește, până la urmă „centrul” îl pedepsește pe directorul care s-a îmburghezit, s- a rupt de mase. În felul acesta Directorul nostru devine, după Desfășurarea, al doilea film‑supapă din istoria propagandei filmate din România. din sistem, astfel de pelicule își asumă aspecte critice, dar rezolvă întotdeauna lucrurile în sistem, nu în afara lui. Momentul-cheie, al închiderii supapei, este coșmarul în care directorul o visează pe apriga angajată Maria Popescu. Ea îi spune pe
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
a nuvelei lui Slavici. Cine părăsește pentru bani liniștea colibei sale e pierdut. Banii n-aduc fericirea, ci nenorocirea. Sărac și cinstit, cum va spune peste decenii tânărul pe atunci, abia întors de la studii din URSS, Ion Iliescu. Victor Iliu filmează practic pagină cu pagină textul lui Slavici. Nu este nevoie de chirurgia masivă pe care Titus Popovici o va întreprinde asupra operei unui alt mare prozator ardelean, Pădurea spânzuraților a lui Rebreanu. Există doar două momente în care filmul și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
dată, dușmanul se ascunde perfid sub chipul unei superbe domnișoare pianiste, pur tând frumosul nume Laura. Pianistă, firește, ocupație „burgheză”, dubioasă, exclus să fi fost, de pildă, sudoriță. Ea îi plasează pilotului Andrei Timuș, după ce îl seduce, o minicameră de filmat ascunsă într- o amuletă. Regăsim în Vultur 101, ca și în Pe răspunderea mea, o Românie paralelă, prosperă, lejeră, unde lupta de clasă a luat sfârșit, iar dușmanul nu mai poate veni decât de peste hotare. O Românie ale cărei secrete
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Filmul e cețos, beznicios, frizând „onirismul”, fondul „muzical” e ca de castel cu fantome, din când în când auzim replici repetate și ecoizate, hohote burgheze diabolice, personajele par niște cartoane căzute din cer, care se plimbă prin cadru ca să fie filmate cât mai sofisticat, nu ca să trăiască, să sufere, să hohotească de râs sau de plâns. În schimb, parcă pentru liniștirea cenzorului de partid, după un număr de deraieri „formaliste”, se bagă periodic câte un text de propagandă comunistă grosieră. De la
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cu o inscripție luminată pe un perete, „Jos războiul antisovietic !”, ca să priceapă și ultimul om al muncii. Cât îl privește pe intelectualul ochelarist, cum altfel, interpretat de Nicolae Praida, el ne este arătat holbându- se gânditor la un manifest comunist filmat gros-plan ca o pagină din Biblie, pe care scrie : „Nu vă lăsați târâți în război ! Vrem pace cu Uniunea Sovietică !”. Apoi, alt gros- plan pe mâinile lui care rup manifestul și îi dau foc într- o scrumieră. În fine, intelectualul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
oameni. La puterea aceasta de propagare a filmului nu avem destulă înțelegere din punct de vedere al devizelor. Ceea ce facem noi este un produs văzut de milioane de oameni și este judecat pentru cele mai mici neajunsuri, dar dacă am filma, mie îmi pare rău că trebuie să mă iau de alți colegi, de celelalte arte surori, dar dacă am intra într- un teatru și am filma scena respectivă și am da- o pe ecran, ar fi foarte proastă. De ce spun
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
milioane de oameni și este judecat pentru cele mai mici neajunsuri, dar dacă am filma, mie îmi pare rău că trebuie să mă iau de alți colegi, de celelalte arte surori, dar dacă am intra într- un teatru și am filma scena respectivă și am da- o pe ecran, ar fi foarte proastă. De ce spun acest lucru ? Pentru ca să existe o înțelegere, să nu ne judecați pe noi pentru cel mai mic gest, pe cînd ceilalți au succes, chiar dacă piesele sunt clasice
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
a căror realizare asigură PCR o structură socială convenabilă politic. Ambele servite cu sârg de cinematografie. Când primăvara e fierbinte (1961) sau Balet de imagine pe margine Cu Viața nu iartă, Manole Marcus și Iulian Mihu fac prozeliți. Schema propagandistică filmată în Când primă‑ vara e fierbinte era deja clasică și atinsese un vârf de exploatare în Setea. Doi soldați, doi „Mitru Moț”, se întorc de pe front cu gândul să „facă ordine” în satul Hotarele. Sunt îndrumați și sprijiniți de trimisul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și operatorul Costea Ionescu-Tonciu fac un adevărat „balet” de imagine pe marginea scenariului propagandistic. Prim-planuri insistente, ca defulare după precedentul deceniu trăit de cinemaul românesc în plan mediu, contraplonjeuri, compoziții afișat picturale ale cadrului, „deraieri” poetizante ale aparatului de filmat, cadre statice până la hieratism, muzica cultă a lui Anatol Vieru, totul „de-amorul artei”, „poze”, unele frumoase, care nu fac priză cu narațiunea. Împrumuturile din Pământ (A. Dovjenko, 1930) ating un maxim jenant în momentul uciderii țăranului apostol al colectivizării
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
un fenomen asemănător „inovațiilor” formale ale textualiștilor în literatura română, foarte răspândite în anii ’80. Culturnicii, cenzorii politici erau foarte atenți la acțiune, la replici, unde aveau „competența” să sesizeze devierile de la grila Partidului, în schimb modul sofisticat de a filma era mai greu de taxat. Poveste sentimentală (1961) sau Manipulare pe repede înainte Realizat în 1961, Poveste sentimentală reia schema caracterială inaugurată de Erupția (1957) : orașul, burghez și artificial, Delta înapoiată și săracă, femeia care oscilează între bărbatul citadin, atrăgător
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cinema a aparatului de partid, survenite între 1961 și 1963. Andrei Sabin nu mai e pur și dur, aidoma tinerilor eroi comuniști de până atunci. Invitat în casa Varga, el studiază cu vădit interes pe trepte fundul generos al servitoarei, filmat secunde bune în toată splendoarea lui ondulatorie. Când delicatul coleg burghez Lucian îi atrage atenția asupra unei eleve frumoase care e chiar Sonia, Sabin replică macho : „Da, m- aș distra cu ea...”. Pe deasupra mai și bea, fumează și chiulește de la
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ale lui Manole Marcus și Iulian Mihu în Viața nu iartă sau Mircea Săucan în Când primăvara e fierbinte. După ce Stalin a decretat că important în cinematografie este scenariul, story- ul, verificabil de către culturnici, și nu felul în care se filmează, cineaștii cu vocație s-au aflat într-o adevărată cămașă de forță. Marcus, Mihu și Săucan aveau de luptat cu niște scenarii propagandistic ordinare, unul îndreptat împotriva armatei române, în Viața nu iartă, celălalt glorificând colectivizarea forțată în Când primăvara
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
a lui S.M. Eisenstein din Lunca Bejinului (1937). O tragedie familială, tatăl, culac (chiabur), își ucide fiul care a trecut de partea colhoznicilor. Acest caz (real) de luptă de clasă este transfigurat de Eisenstein prin mijloacele sale subiective de a filma - unghiuri neobișnuite ale camerei, atmosfere luminate straniu, stop-cadre, compoziții bizare în cadru, măști în locul caracterelor realiste - într-o tragedie greacă în sensul lui Nietzsche, o revoltă oedipiană a fiului curmată de răzbunarea rituală a tatălui, totul într-o atmosferă mitologică
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
imaginație Petru și i-a mai luat și femeia. Însă fiul lui Constantin și al Andei trage la Petru, pe care îl admiră. Deși sunt oameni în toată firea, Petru se pupă cu Anda într-o biserică, fac și amor, filmat „artistic” în casa lui cam goală, dar ea se întoarce la meschinul Constantin, în vreme ce Gelu rămâne atașat de Petru. Sfârșit. Pe această canava modestă, Săucan desfășoară o lungă serie de exerciții de imagine, firește, cu concursul operatorului Gh. Viorel Todan
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]