9,551 matches
-
o grădină cu pini (Cupressus). În centru era probabil un templu mic rotund. Pe vârf era quadriga (carul de luptă tras de patru căi) pe care era Hadrian reprezentat că zeul soarelui. În centru se află cavoul lui Hadrian cu inscripția: "Pasajul Borgo" (în ) este un coridor îngust, aflat deasupra unui zid înalt de piatră lung de cca 800 m, care face legătura între Vatican și . Numele vine de la cartierul Borgo, traversat de zid. Comandat în anul 1277 de Papă Nicolae
Castelul Sant'Angelo () [Corola-website/Science/314357_a_315686]
-
a fierului. Teaca de bronz a unui pumnal și fragmente ceramice datând din aceeași epocă sunt expuse la Muzeul din Aiud (3397, 3415, 3417, 3418). Fragmentele ceramice pot fi văzute și astăzi, dar unele exponate s-au pierdut. Cele două inscripții raportate de unii la Stremț CIL III 940, 941 provin de fapt de la Geoagiul de Sus, altă inscripție CIL III 7767, azi la MIT a fost adusă din Alba Iulia. Au fost găsiți și doi denari romani de la L. Verus
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
Muzeul din Aiud (3397, 3415, 3417, 3418). Fragmentele ceramice pot fi văzute și astăzi, dar unele exponate s-au pierdut. Cele două inscripții raportate de unii la Stremț CIL III 940, 941 provin de fapt de la Geoagiul de Sus, altă inscripție CIL III 7767, azi la MIT a fost adusă din Alba Iulia. Au fost găsiți și doi denari romani de la L. Verus și Maximinus. În locul denumit „După vii”, a fost distrus în urma lucrărilor agricole un mormânt scitic de înhumare, dar
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
Materialul arheologic descoperit aici este divers: altare închinate zeităților romane, monumente funerare, țigle și cărămizi ștampilate, vase din ceramică, opaițe, fusaiole pentru tors. Cele două altare romane descoperite la Stremț sunt dedicate zeițelor Diana și Nemesis și prezintă interes prin inscripțiile lor. Altarul dedicat zeiței vânătorii, pădurilor și lunii, Diana, are următoarea inscripție în latină: Specialiștii de la muzeul din Alba Iulia au descifrat inscripția astfel: „Diane Augusta pro salute Imperatoris Caesari Titi Aeli Hadriani Antonini Augusti Pii, patris patriae, Marcus Statius
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
țigle și cărămizi ștampilate, vase din ceramică, opaițe, fusaiole pentru tors. Cele două altare romane descoperite la Stremț sunt dedicate zeițelor Diana și Nemesis și prezintă interes prin inscripțiile lor. Altarul dedicat zeiței vânătorii, pădurilor și lunii, Diana, are următoarea inscripție în latină: Specialiștii de la muzeul din Alba Iulia au descifrat inscripția astfel: „Diane Augusta pro salute Imperatoris Caesari Titi Aeli Hadriani Antonini Augusti Pii, patris patriae, Marcus Statius Priscus, legatus Augusti pro praetore, votum solvit libens merito”. Ca atare, monumentul
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
Cele două altare romane descoperite la Stremț sunt dedicate zeițelor Diana și Nemesis și prezintă interes prin inscripțiile lor. Altarul dedicat zeiței vânătorii, pădurilor și lunii, Diana, are următoarea inscripție în latină: Specialiștii de la muzeul din Alba Iulia au descifrat inscripția astfel: „Diane Augusta pro salute Imperatoris Caesari Titi Aeli Hadriani Antonini Augusti Pii, patris patriae, Marcus Statius Priscus, legatus Augusti pro praetore, votum solvit libens merito”. Ca atare, monumentul a fost ridicat în timpul împăratului Hadrian de Marcus Statius Priscus, care
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
Priscus, legatus Augusti pro praetore, votum solvit libens merito”. Ca atare, monumentul a fost ridicat în timpul împăratului Hadrian de Marcus Statius Priscus, care avea rangul "legatus augusti pro praetore". Pe altarul zeiței Nemesis „patroana justiției și răzbunării divine” se află inscripția: Tabula Peutingeriana, hartă romană unde apar orașele din Dacia, atestă faptul că orașul se afla la 7,12 miliare romane de Apulum adică . Cărămizile romane ștampilate (probabil cu însemele Legiunii a XIII-a Gemina), de care amintește Adalbert Czerni, drumul
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
Septimiu Sever (193-211 d.Hr.) și trei monede romane care se aflau în colecțiile Muzeului din Aiud. În 1836 a fost descoperit în localitate un tezaur monetar compus din circa 40 de monede de aur scifate, de caracter celtic, cu inscripția BIATEC pe avers, iar pe revers imaginea lui Helios. Din acest tezaur face parte probabil și o monedă celtică de argint provenind tot de la Geoagiul de Sus, cu aceeași inscripție. Al doilea tezaur monetar a fost descoperit întâmplător în 1951
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
40 de monede de aur scifate, de caracter celtic, cu inscripția BIATEC pe avers, iar pe revers imaginea lui Helios. Din acest tezaur face parte probabil și o monedă celtică de argint provenind tot de la Geoagiul de Sus, cu aceeași inscripție. Al doilea tezaur monetar a fost descoperit întâmplător în 1951, pe versantul de est al Măgurii Geomalului, de tânărul Ioan Stoica de 15 ani. Coborând cu o turmă de oi spre sat, acesta observă într-o râpă făcută de ape
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
Habu. Din 1881 egiptologul francez Gaston Maspero a preluat termenul și l-a popularizat în lucrările sale referitoare la supozițiile legate de aceste populații. Egiptenii antici îi numeau "Haunebu" cu un termen generic, echivalent cu (cei) "„ de dincolo de insule”", în timp ce inscripțiile de la Karnak ale faraonului Merneptah vorbesc despre" „ popoarele străine ale mării”." Două stele comemorative ale lui Ramses al II-lea (Stela Tanis II și Stela Assuan) vorbesc despre atacurile "Sherden"-ilor în Deltă, în prima consemnându-se faptul că o
Popoarele mării () [Corola-website/Science/314391_a_315720]
-
Ideea a fost preluată de Ramses, dar s-a dovedit dezastruoasă pe câmpul de luptă, hittiții reușind înconjurarea și atacarea separată a coloanelor. Tot în poem mai sunt menționați și "Lukka" luptând alături de armata hittită. Merneptah a consemnat în 4 inscripții victoria sa: Marea Inscripție de la Karnak (cea mai completă, cu descrierea bătăliei), Coloana din Cairo și Stela din Athribis (rezumate ale precedentei versiuni), precum și Stela lui Merneptah (sau Stela Israelită, numită astfel pentru prima consemnare în istorie a evreilor), ultima
Popoarele mării () [Corola-website/Science/314391_a_315720]
-
de Ramses, dar s-a dovedit dezastruoasă pe câmpul de luptă, hittiții reușind înconjurarea și atacarea separată a coloanelor. Tot în poem mai sunt menționați și "Lukka" luptând alături de armata hittită. Merneptah a consemnat în 4 inscripții victoria sa: Marea Inscripție de la Karnak (cea mai completă, cu descrierea bătăliei), Coloana din Cairo și Stela din Athribis (rezumate ale precedentei versiuni), precum și Stela lui Merneptah (sau Stela Israelită, numită astfel pentru prima consemnare în istorie a evreilor), ultima descriind mai ales epoca
Popoarele mării () [Corola-website/Science/314391_a_315720]
-
discurs mobilizator. Faraonul are o viziune cu Ptah înmânându-i o sabie prin care să-și înfrângă teama și pornește la război. În lupta care a urmat arcașii egipteni l-au avut alături pe „Amon ca un scut” după cum sună inscripția; dușmanii sunt decimați după 6 ore de luptă, supraviețuitorii din coaliția celor „9 arcuri” aruncându-și armele, abandonându-și bagajele și luînd-o la fugă. Se face un recensământ după bătălie, rezultând 6 000 de morți și 9 000 de prizonieri
Popoarele mării () [Corola-website/Science/314391_a_315720]
-
mare, totul era o flacără în calea lor la gurile Nilului, în timp ce o grămadă de lănci i-a înconjurat pe țărm, i-a pironit pe plaje, i-a măcelărit și i-a așezat despicați în grămezi ”" (variantă aproximativă). Tot din inscripții mai aflăm că Ramses al III-lea a populat sudul Canaanului cu supraviețuitorii bătăliei, cooptați ca supuși ai faraonului. Această acțiune a faronului rămâne controversată, neexistând dovezi în acest sens. Mai probabil că, incapabil fiind să le împiedice acțiunile, acesta
Popoarele mării () [Corola-website/Science/314391_a_315720]
-
un val de pământ iar mai apoi, în anul 201, s-au ridicat ziduri de piatră. Astăzi se mai păstrează doar latura de est (167 de metri) și parțial latura de sud (88 de metri). Aici s-a descoperit o inscripție dedicată împăratului roman Caracalla. Cercetările arheologice sistematice desfășurate în anul 2002 în interiorul castrului au dus la descoperirea unui tezaur roman imperial alcătuit din 92 de monede de argint, care acoperă o perioadă de aproape 50 de ani. <br>
Castrul roman de la Bumbești-Jiu (3) () [Corola-website/Science/314419_a_315748]
-
malul stâng al Mureșului, în dreptul termocentralei de la Mintia. Prin anul 1840, în ruinele Miciei a fost descoperit un altar votiv datând din sec. II-III e.n., care contribuie la punerea în lumina a modalităților de administrare ale salinelor în Dacia română. Inscripția gravata pe altar se transcrie după cum urmează: Silvano Do-/mestico/ P(ublius Ael (ius) Euph(o-)/rus pro/5/ salute P(ubli)Ael(i)/ Mari con-ductoris / păscui et să-/linar(um) l(ibens) v(otum) v(ovit) ["Zeului Silvanus Domesticus
Castrul roman Micia () [Corola-website/Science/314416_a_315745]
-
inclusiv zona șanțurilor, însumează 2 hectare. Referitor la cetatea „Cumidava”: în plăcile de plumb apare cuvântul „Comieodabo”, desemnând, după considerațiile doamnei Pețan, cetatea pe care o cunoaștem de la Ptolemeu Claudius (spre 90 - 168) sub numele de „Comidava”, iar dintr-o inscripție latinească sub forma „Cumidava”. Dl. Vulpe susține că falsificatorul nu avea de unde să cunoască forma reală, „Cumidava”, deoarece aceasta a fost descoperită mult mai târziu, în inscripția amintită, și prin urmare a folosit o formă apropiată cu cea de la Ptolemeu
Castrul roman Cumidava () [Corola-website/Science/314413_a_315742]
-
de la Ptolemeu Claudius (spre 90 - 168) sub numele de „Comidava”, iar dintr-o inscripție latinească sub forma „Cumidava”. Dl. Vulpe susține că falsificatorul nu avea de unde să cunoască forma reală, „Cumidava”, deoarece aceasta a fost descoperită mult mai târziu, în inscripția amintită, și prin urmare a folosit o formă apropiată cu cea de la Ptolemeu, autor accesibil în secolul al XIX-lea. Astfel, pentru dl. academician, forma „Cumidava”, scrisă de un roman într-o inscripție latinească, este forma autentică dacică, cea care
Castrul roman Cumidava () [Corola-website/Science/314413_a_315742]
-
a fost descoperită mult mai târziu, în inscripția amintită, și prin urmare a folosit o formă apropiată cu cea de la Ptolemeu, autor accesibil în secolul al XIX-lea. Astfel, pentru dl. academician, forma „Cumidava”, scrisă de un roman într-o inscripție latinească, este forma autentică dacică, cea care ar fi trebuit să figureze în tăblițe, dacă acestea ar fi fost autentice. Despre respectiva considerație a dl. Al. Vulpe, Aurora Pețan întrebă retoric „de ce ar fi trebuit ca dacii să scrie acest
Castrul roman Cumidava () [Corola-website/Science/314413_a_315742]
-
autentice. Despre respectiva considerație a dl. Al. Vulpe, Aurora Pețan întrebă retoric „de ce ar fi trebuit ca dacii să scrie acest nume exact cum îl auzeau și îl reproduceau în scris romanii” și subliniând că denumirea „Cumidava” apare într-o inscripție „latinească”, scrisă de un „roman”, în secolul al III-lea d.Hr.: „de ce suntem obligați să admitem că forma latinească era identică cu cea dacică, iar cea grecească, de la Ptolemeu, este coruptă”? Doctorul în lingvistică romanică, Aurora Pețan, explică fenomenul
Castrul roman Cumidava () [Corola-website/Science/314413_a_315742]
-
sistematice au fost efectuate de către Mihail Macrea în anul 1939. Cercetările arheologice și toponimul confirmă că înaintea costrucției castrului roman a existat o așezare a dacică, Comidava, a dacilor tini cumidavensis. În interiorul castrului un grup de arheologi au descoperit o inscripție de pe vremea împăratului roman Alexandru Sever (222-235), o lespede dedicată împărătesei Iulia Mamaea, 'protectoarea castrelor'. Zidită la poarta centrală „Pretoria” a castrului, pe ea se putea citi inscripția „Cumidava” - denumirea romanizată a așezării. Inscripția din sec. III e.n.:"Iuliae Mameae
Castrul roman Cumidava () [Corola-website/Science/314413_a_315742]
-
dacilor tini cumidavensis. În interiorul castrului un grup de arheologi au descoperit o inscripție de pe vremea împăratului roman Alexandru Sever (222-235), o lespede dedicată împărătesei Iulia Mamaea, 'protectoarea castrelor'. Zidită la poarta centrală „Pretoria” a castrului, pe ea se putea citi inscripția „Cumidava” - denumirea romanizată a așezării. Inscripția din sec. III e.n.:"Iuliae Mameae augustae matri Domini nostri sanctissimi Imperatoris Caesaris Severi Alexandi augusti et castrorum senatusque cohors Vindelicorum Piae fidelis Cumidavensis Alexandrianae ex quaestura sua dedicante la sdio Dominatio legato augusti
Castrul roman Cumidava () [Corola-website/Science/314413_a_315742]
-
grup de arheologi au descoperit o inscripție de pe vremea împăratului roman Alexandru Sever (222-235), o lespede dedicată împărătesei Iulia Mamaea, 'protectoarea castrelor'. Zidită la poarta centrală „Pretoria” a castrului, pe ea se putea citi inscripția „Cumidava” - denumirea romanizată a așezării. Inscripția din sec. III e.n.:"Iuliae Mameae augustae matri Domini nostri sanctissimi Imperatoris Caesaris Severi Alexandi augusti et castrorum senatusque cohors Vindelicorum Piae fidelis Cumidavensis Alexandrianae ex quaestura sua dedicante la sdio Dominatio legato augusti III Daciarum". Inscripția era fragmentară, iar
Castrul roman Cumidava () [Corola-website/Science/314413_a_315742]
-
romanizată a așezării. Inscripția din sec. III e.n.:"Iuliae Mameae augustae matri Domini nostri sanctissimi Imperatoris Caesaris Severi Alexandi augusti et castrorum senatusque cohors Vindelicorum Piae fidelis Cumidavensis Alexandrianae ex quaestura sua dedicante la sdio Dominatio legato augusti III Daciarum". Inscripția era fragmentară, iar din tot ansamblul creat cu aproape 2.000 de ani în urmă se păstrează și astăzi la Muzeul Județean de Istorie din Brașov două fragmente. Pe Dealul Cetății cele mai vechi urme de locuire datează, conform descoperirilor
Castrul roman Cumidava () [Corola-website/Science/314413_a_315742]
-
despre un sediu al unității: castrul roman. Acesta a putut avea, cum se știe din cazurile mai bine documentate, un sistem de apărare bazat pe lemn și pământ cum arătau taberele sezoniere romane. Vasile Pârvan a reîntregit un fragment de inscripție, găsit în muzeul de la Hârșova la începutul secolului XX, unde numele unității, o ala, a căzut în spărtură. Deoarece pe o bornă de drum, de la începutul secolului al III-lea, descoperită aici, apare Ala II Hispanorum, învățatul a presupus că
Castrul roman Carsium () [Corola-website/Science/314436_a_315765]