9,345 matches
-
trebuie să aibă ca să reziste până la sfârșitul său”. Complementul indirect poate fi la diferite cazuri, în afara nominativului și vocativului, în funcție de regimul verbului regent: În privința complementului circumstanțial de loc exprimat prin substantiv sau pronume, este de menționat folosirea cazurilor acuzativ și locativ. Primul se folosește cu verbe care exprimă deplasarea spre un loc, al doilea - cu verbe care nu exprimă deplasarea în general sau nu deplasarea spre un loc (vezi mai sus Prepoziții). Și adjectivele care pot avea complement își au regimul
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
putut ca Ca urmare mi s-a instalat un post de unor savanți iluștrii ca sir Christoper dintr-un fost deținut politic ce ascultare în ultra modestul spațiu K. Ingold, Anders Nielsen, Leon erai, și care a fost singurul căruia locativ (camera la subsol ) pe care-l Jaque și Tadeus Urbanski, autorii i s-a refuzat ieșirea din țară, împărțeam atunci cu tatăl meu. (Interviu consemnat de Nicolae Dima) D Lestine iterare atunci când intr-o duminecă extrac ț iei petrolului folosind
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Claude Mătasa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_73]
-
2) se aplică și în cazul persoanei fizice puse sub interdicție. Art. 27. - Dovada domiciliului Dovada domiciliului se poate face cu unul dintre următoarele documente: a) acte încheiate în condițiile de validitate prevăzute de legislația româna în vigoare, privind titlul locativ; b) declarația scrisă de primire în spațiu a găzduitorului, însoțită de actul de proprietate al acestuia, pentru persoanele care solicită schimbarea domiciliului la o alta persoana fizica; c) declarația pe propria răspundere a solicitantului, însoțită de nota de verificare a
Domiciliu (drept civil) () [Corola-website/Science/317722_a_319051]
-
retrocedării integrale în natură (restitutio in integrum) a proprietăților naționalizate înainte de 1989. În continuarea acestei discuții, un alt punct important a fost presiunea pe autorități, în condițiile în care la recensământul din 2011, au fost catalogate 358.000 de spații locative la nivel național care nu sunt locuite permanent și s-a estimat ca între 11.000 și 14.000 de oameni ar avea nevoie de un adăpost (cifră mult subevaluată, dar oricum mult mai mică decât cifra caselor goale). O
Conferința de presă a Frontului Comun pentru Dreptul la Locuire () [Corola-website/Science/295748_a_297077]
-
a distribuției bugetului de acum încolo, chiar și într-o variantă mai redusă a sa.</p> În acest context, prezentul articol pune în discuție programul orașului Cluj-Napoca pentru titlul de CEaC cu unele dintre problemele arzătoare ale orașului privind marginalizarea locativa. Cluj este una dintre puținele reședințe de județ - cealaltă fiind Timișoara - care a avut o creștere oficială a populației între 2002 și 2011, chiar dacă nesemnificativă. În fapt, populația zonei metropolitane ar fi de 450.000 de locuitori, conform aplicației pentru
Cluj Capitală Culturală sau justiție culturală ca soluție la injustiții sociale? () [Corola-website/Science/296155_a_297484]
-
spân> <spân style="color: #000000;"><spân style="font-size: medium;">de aproximativ 80 de mii și doar 13 500 de locuri de cămin. Mai mult, prețul chiriilor este similar cu cel din București. La 1,5 la suta din totalul fondului locativ, fondul locativ public este infim - un total de 1554 de unități, din care 1368 locuințe sociale, 174 ANL și 12 locuințe de necesitate. Numărul solicitanților de locuințe sociale a fost de 1571 în anii 2007-2008, iar doi ani mai târziu
Cluj Capitală Culturală sau justiție culturală ca soluție la injustiții sociale? () [Corola-website/Science/296155_a_297484]
-
style="color: #000000;"><spân style="font-size: medium;">de aproximativ 80 de mii și doar 13 500 de locuri de cămin. Mai mult, prețul chiriilor este similar cu cel din București. La 1,5 la suta din totalul fondului locativ, fondul locativ public este infim - un total de 1554 de unități, din care 1368 locuințe sociale, 174 ANL și 12 locuințe de necesitate. Numărul solicitanților de locuințe sociale a fost de 1571 în anii 2007-2008, iar doi ani mai târziu a ajuns
Cluj Capitală Culturală sau justiție culturală ca soluție la injustiții sociale? () [Corola-website/Science/296155_a_297484]
-
categorie neeligibila (de exemplu, persoane care nu pot face dovada unui venit permanent în ultimele 12 luni, persoane care nu pot face dovada domiciliului în Cluj cu buletin/ carte de identitate, persoane care au ocupat abuziv o locuință din fondul locativ de stat sau au fost evacuate în urmă rezilierii unui contract de închiriere). Ulterior, atât numărul aplicanților, cât și cel al locuințelor </spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-size: medium;">atribuite au</spân></spân><spân style="color: #000000
Cluj Capitală Culturală sau justiție culturală ca soluție la injustiții sociale? () [Corola-website/Science/296155_a_297484]
-
de mutări forțate în Pată Rât. Grupul Musai-Muszáj a subliniat contradicția dintre planurile europene ale Clujului și opoziția la introducerea plăcutelor bilingve. Campania Cași Sociale ACUM, din care fac parte, sub coordonarea profesoarei activiste Enikő Vincze, critică politică de marginalizare locativa a primăriei, cerând schimbări profunde ale politicii de locuire socială<a class="sdfootnoteanc" href="#sdfootnote1sym" name="sdfootnote1anc"><sup>1</sup></a>. De altfel, rândul de critici pe tema Pată Rât la adresa visurilor europene ale Clujului a fost numeros și în
Cluj Capitală Culturală sau justiție culturală ca soluție la injustiții sociale? () [Corola-website/Science/296155_a_297484]
-
o noutate. Ineditul constă în faptul că, spre deosebire de planurile sovietice, care presupuneau o planificare concretă, de exemplu unde și cum să fie amplasate școala, grădinița, sau o eventuală întreprindere, planul nou pune accent pe zonare, adică pe crearea unor zone locative, zone industriale, zone de agrement, parcuri, etc. Se divizează orașul în mai multe sectoare, unități teritoriale de referință. Și se analizează fiecarea zonă în parte, ce-i mai bine de făcut în ea, lociunțe, drumuri, întreprinderi. Iar în cadrul acestui plan
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
din componența lui. Lungimea totală a conductei de gaze este de peste 110 km. Aprovizionarea cu energie termică se efectuează autonom. Pe teritoriul orașului sunt 6 cazangerii, care asigură cu căldură instituțiile sociale, bugetare și într-o măsură foarte redusă sectorul locativ. Peste 40% din blocuri sunt conectate la conducta de gaze și au încălzire autonomă. Orașul dispune de două instituții preșcolare cu o capacitate totală de peste 500 locuri, 2 școli de cultură generală cu o capacitate de 2.400 locuri și
Anenii Noi () [Corola-website/Science/299774_a_301103]
-
și mici întreprinzători din diferite domenii.” În aceeași măsură, cartea este oglindă a diverselor inițiative civice trans-etnice pentru drepturile omului și dreptate socială, precum și împotriva rasismului care urmăresc deghetoizarea și impunerea unor politici locale și centrale menite să asigure drepturile locative ale tuturor cetățenilor și în mod particular ale categoriilor marginalizate. Repetăm prin ea unul dintre mesajele acțiunilor noastre activiste comune și anume că munca oamenilor vulnerabilizați si prin împingerea lor în Pata Rât este o muncă utilă nu doar firmelor
Pata: un volum despre activismul pentru dreptul la locuire decentă () [Corola-website/Science/296128_a_297457]
-
utilă nu doar firmelor la care ei lucrează formal sau informal, ci și întregului oraș și că, și pe această bază, apartenența lor la oraș trebuie recunoscută și apreciată printre altele prin măsuri de îmbunătățire a condițiilor și siguranței lor locative.” ”Autorii volumului sunt cercetători, activiști și locuitori ai zonei Pata Rât. Astfel, cartea reconstituie și întâlnirile articulate în și prin spațiul Pata Rât între persoane din sfera academică și persoane expuse unor nedreptăți locative sistematice. Aceste întâlniri sunt performative pentru că
Pata: un volum despre activismul pentru dreptul la locuire decentă () [Corola-website/Science/296128_a_297457]
-
îmbunătățire a condițiilor și siguranței lor locative.” ”Autorii volumului sunt cercetători, activiști și locuitori ai zonei Pata Rât. Astfel, cartea reconstituie și întâlnirile articulate în și prin spațiul Pata Rât între persoane din sfera academică și persoane expuse unor nedreptăți locative sistematice. Aceste întâlniri sunt performative pentru că, în urma unor procese de învățare reciprocă, cercetătorii au devenit activiști pentru dreptul la locuire, iar victimele evacuărilor forțate au conștientizat că sunt subiecți activi ai rezistenței față de cele mai dramatice forme ale marginalizării sociale
Pata: un volum despre activismul pentru dreptul la locuire decentă () [Corola-website/Science/296128_a_297457]
-
7.200 m3. Gazificarea orașului este efectuată în mărime de 96% pentru casele bloc și 38% pentru casele individuale. Rețeaua de gazoduct este de 16,5 km gazoduct cu presiune medie și 27,2 km gazoduct cu presiune joasă. Spațiul locativ este conectat la sistemul centralizat de aprovizionare cu energie termică în proporție de 5,8%. În casele de tip bloc sunt instalate cazangerii individuale în proporție de 31,6%. Toate obiectele social-culturale sunt conectate la rețeaua termică. Lungimea totală a
Călărași, Moldova () [Corola-website/Science/297486_a_298815]
-
comunitar și Atelierul de educație vizuală (în cadrul cărora s-a produs acest material), asemeni întregului proiect ROMEDIN - Educație pentru dreptate și incluziune socială (http://www.desire-ro.eu/?page id=904), au rezultat din acțiunile comune din ultimii cinci ani pentru drepturi locative și în particular pentru conștientizarea publică, că marginalizarea socio-teritorială a oamenilor din zona Pata Rât este parte din istoria și prezentul orașului Cluj, și trebuie asumată ca atare de către autorități și alți actori instituționali, precum și de populația urbei. Colajul de
„ĂȘTIA NE PUN SĂ FACEM CEVA...#034; - sau „SĂ JUCĂM EVACUAREA, DAR POATE CĂ SCENETA NOASTRĂ SĂ FIE CU FINAL FERICIT!...#034; () [Corola-website/Science/295897_a_297226]
-
Dimitrie de la mănăstire. Începînd cu anul 1992 și pînă în prezent, grație eforturilor credincioșilor, arhimandritului Serafim, egumenei Gheorghe Plăcintă, preoților Vasile Plăcintă și Novac Serghei la mănăstire au fost realizate importante lucrări: reparația bisericii Sfîntul Mucenic Dimitrie, construcția unui bloc locativ pentru maici, construcția gardului din piatră și a unei mici porțiuni de drum, amenajarea curții. De asemenea, se realizează pentru executarea lucrărilor de pictare a interiorului bisericii Sfîntul Mucenic Dimitrie. Încetul cu încetul mănăstirea redevine acel centru de cultură creștin-ordodoxă
Vărzărești, Nisporeni () [Corola-website/Science/305191_a_306520]
-
la starea economică precară a populației din cartier. Instituția religioasă „Kolel Holand veDoitshland” (HoD) a sărit în ajutorul locuitorilor săraci și în anul 1857 a clădit în sudul cartierului așa numitele Batey Mahasse, „case de adăpost”. Acestea erau ultimul spațiu locativ construit în cartier, după el nerămănând nici un teren fără case. În acea vreme cartierul a fost populat de peste 10000 evrei, jumătate sefarzi și jumătate așkenazi. După estimări, la sfârșitul secolului al XIX-lea locuiau în Orașul Vechi circa 20000 evrei
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
a fost planificat de aceasta, ca o zonă de locuințe, de o parte, și ca un obiectiv turistic și arheologic, pe de altă parte. Numai o mică parte din materialul arheologic descoperit se află expus publicului larg pe socoteala spațiului locativ (ex. Cardo și zidul de lărgire). Deasupra celorlalte situri arheologice s-au construit case, ca de pildă „Cartierul herodian” aflat în pivnița ieșivei Zidului sau Cardo-ul bizantin, La inceputul anilor 1970, paralel cu activitatea arheologică, a început procesul de
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
de ultim refugiu dacă restul cetății a fost ocupat de inamic. El este turnul principal, bine întărit, al unei fortificații medievale, al cărui rost de ultim punct de refugiu în cazul unui asediu îndelungat, era obligatoriu dublat de funcția sa locativă, servind în general și ca reședință a stăpânului (seniorului) castelului. Turnul-donjon se prezenta ca o construcție unghiulară sau circulară, dezvoltată în special pe axa verticală, de regulă cu forma parter și două-patru etaje. Pereții puteau atinge grosimi de 2,5
Donjon () [Corola-website/Science/311468_a_312797]
-
parchet triplustratificat și uși. Albrau Onești - fabrica de bere a început activitatea în 1992 cand a preluat tradiția berii "Zimbru". Orașul Onești este împărțit 11 cartiere: Satu Catolic, Buhoci, Borzești, Slobozia, TCR, Mal, Dallas, Belci (Slobozia Nouă), Cuciur, ANL. Spațiu locativ constituit, în principal din blocuri cu 1 până la 13 etaje (excepție fac <nowiki>"</nowiki>blocurile<nowiki>"</nowiki> fără etaje din TCR și de pe strada Cașinului). Zona centrală veche (Cvartalurile I-V) poate deservi 22 000 locuitori în 6500 apartamente construite
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
particulare. În 1988 interdicția este anulată și pe terenurile limitrofe din sud-vestul cartierului se construiesc case cu 1-2 nivele. După 1989 suprafața cartierului Bălții Noi a crescut de 2 ori. Populația cartierului constituie aproximativ 2,8 mii de locuitori. Fondul locativ este reprezentat de case particulare de 1-2 nivele, întreprinderile industriale lipsesc. Din instituțiile publice în cartierul Bălții Noi funcționează Gimnaziul nr. 10, Oficiul Poștal nr. 11 și Grădinița-creșă nr. 2 .
Bălții Noi () [Corola-website/Science/323113_a_324442]
-
Forumul Justiției Locativeediția #1 21-23 martie 2014, București Între 21 și 23 martie va avea loc prima ediție a Forumului Justiției Locative sub sloganul „Prea multe case goale și prea mulți oameni în stradă!”. La propunerea Frontului Comun pentru Dreptul la Locuire, mai multe organizații și persoane din București și Cluj se întâlnesc pentru a discuta despre diverse fenomene legate de dreptul
Forumul Justiţiei Locative - ediţia #1 () [Corola-website/Science/295750_a_297079]
-
din București și Cluj se întâlnesc pentru a discuta despre diverse fenomene legate de dreptul la locuire: de la evacuări forțate și legea retrocedării până la segregare etnică și gentrificare. Pe lângă această investigare a unor situații recente, prima ediție a Forumului Justiției Locative își propune atât stabilirea de alianțe cât și găsirea de noi strategii de rezistență și contestare. În virtutea principiilor solidarității, auto-organizării și acțiunii colective, chemăm pe oricine a cărui drept fundamental la locuire este pus în pericol și pe oricine solidar
Forumul Justiţiei Locative - ediţia #1 () [Corola-website/Science/295750_a_297079]
-
de Arta Politică, Fundația Desire, Asociația Quantic, Ciprian Șiulea, Asociația Carusel, Ciprian Șiulea, Eniko Vincze. Locația: str. Gazelei nr. 44, București, (sediul spațiului tranzit.ro/București) Programul (pe scurt) Vineri 21 martie 17:00 /// Deschidere: de ce un forum al justiției locative? /// Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire 18:00 /// Comunitatea Rahova-Uranus: lupta anti-evacuări /// Reprezentanți ai comunității Rahova-Uranus. 19:00 /// Evacuă<b>ri for</b><b>ț</b><b>ate, drepturi locative </b><b>ș</b><b>i ghetoizare etno-social</b><b
Forumul Justiţiei Locative - ediţia #1 () [Corola-website/Science/295750_a_297079]