9,370 matches
-
acide în diferite stadii de podzolire care ocupă circa 45% din suprafața totală a terasamentului agricol, solurile heto-argiloase ușor degradabile care ocupă 37% din suprafața agricolă și cernoziomul de lunca gleizat la baza lutos, luto-argilos pe depuneri aluvionare, cernoziomul de lunca slab aluvionat la suprafață, gleizat la baza depunerii aluvionare grele situate în partea centrală dintre râul Siret și mlaștină. Climă este temperat-continentală cu influențe asiatice mai mult evidente iarnă. Vânturile principale care bat pe teritoriul comunei sunt: crivatul, bate din
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
irigații. În anii bogați în precipitații revarsă inundând circa 400-500 ha teren și chiar locuințele din partea de jos a satului Mogoșești. Vegetația în aparență o vegetație de silvostepa în realitate vegetația naturală este o vegetație foarte variată de cea de lunca până la etajul fagului și carpenului. Arborii sunt reprezentați prin plop, salcie, arin apoi ulm și stejar, carpen și fag, a mai fost plantat și salcâm, celelalte plante sunt reprezentate de stuf, păpuriș, pir etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
Verșeni este un sat în comuna Miroslovești din județul Iași, Moldova, România. Se află pe malul stâng al râului Moldova. Așezată în lunca Moldovei, are o istorie la fel de bogată și veche că celelalte sate ale comunei Miroslovești. Prima atestare documentara a satului datează de la 20 iulie 1453, unde este pomenit Verijani. În documentele ulterioare, denumirea satului apare în forme grafice variate: Verijeani, Verijeni
Verșeni, Iași () [Corola-website/Science/301320_a_302649]
-
Prin comună trece și calea ferata Iași-Chișinău, pe care este deservita de stația-punct de trecere a frontierei Ungheni. Relieful comunei este format din dealuri și o câmpie, ce predomina. Pe dealuri sunt situate satele Mânzătești și Coadă Stâncii, iar în lunca Jijiei și a Prutului localitățile Bosia și Ungheni. Solul este format din aluviuni de natură argilo-nisipoasă, la șes, si argilo-calcaroasă, în majoritate lutos, pe dealuri. Caracteristicile solului sunt, în zona de șes fertilitatea ridicată, iar la dealuri instabilitatea suprafeței. În
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
de Horozath, la 1510. Într-un defter otoman din 1554, este consemnată cu 42 case. Până la sfârșitul secolului XVII satul nu a mai fost aminitit nicăieri. Însemnările lui Marsigli (1690 - 1700) reiau firul istoric atunci când amintesc Babșa ca aparținând districtului Lunca Lipovei. În continuare, satul este atestat de mai multe ori. Conscripția austriacă de la 1717, anul cuceririi Banatului de către aceștia, menționează că Babșa avea 40 de case. Harta contelui Mercy din 1723 plasează Babșa în districtul Făget iar dicționarul lui Korabinszkydin
Babșa, Timiș () [Corola-website/Science/301335_a_302664]
-
-și macine grânele. La întrebarea contesei Leopoldina legată de țărani și animale, morarul i-ar fi spus că satul nu are pășune, pentu acest motiv țăranii țin animalele priponite la care și căruțe. Contesă a dat porunca că suprafață de lunca și izlaz a cărei stăpâna era, să fie trecută cu moară pe numele morarului, iar țăranii care macină la moară să lase animale la păscut. Ulterior poruncii date de către contesă, în anul 1915 a fost înființată Asociația de Pășunat a
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
și căii ferate Timișoara - București. Că așezare pe glob se află pe următoarele coordonate : meridianul 22 grade longitudine estică și paralelă 45,7 grade că latitudine nordică. La poalele acestor dealuri, la mică distanță se află valea râului Timiș, cu lunca să lata de cca. 1 - 2 km. Până la localitatea Gavojdia vatra satului are o altitudine de 20 - 30 m. în formă vălurata de deal cu denumirile locale de: dealul de lângă Caragea, dealul de lângă Buca, dealul de lângă Vasii, Blidariu și dealul
Comuna Gavojdia, Timiș () [Corola-website/Science/301362_a_302691]
-
în parteneriat cu Primăria orașului Mako (Ungaria), un proiect de dezvoltare a turismului transfrontalier prin Programul Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013 intitulat "Ecoturul Mureșului inferior între Periam Port și MAko" în cadrul căruia se organizează ture cu canoe pe Mureș, drumeții în Lunca Mureșului și ture cu bicicleta pe digul Mureșului. Primăria comunei Periam a implementat în parteneriat cu Primăria orașului Mako (Ungaria), un proiect de educație ecologică prin Programul Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013 intitulat "Punte ecologică între Mako și Periam" în cadrul căruia
Comuna Periam, Timiș () [Corola-website/Science/301388_a_302717]
-
info-centru ecologic și două punte de observație a faunei și florei în zona Periam Port. În fiecare an comuna Periam participă la acțiunea de ecologizare "Let's do it Romania!". Zona de agrement Periam Port face parte din Parcul Natural Lunca Mureșului.
Comuna Periam, Timiș () [Corola-website/Science/301388_a_302717]
-
care "Padushausa" (satul Muntele Padeș) probabil satul Luncanii de Sus. Informații despre Luncani avem din Dania Regală din 22 septembrie 1365 când este menționată așezarea Padushausa (satul Muntele Padeș). La sfârșitul secolului al XVI-lea este amintit cu numele de Lunca. În conscrierea din 1690/1700 se găsește sub numele de Lunkany. La început localitatea a existat pe deal, pe locul Luncaniului de Sus de astăzi. Prin construirea în anul 1734 a unui furnal pentru topit metale și exploatarea minelor de
Luncanii de Jos, Timiș () [Corola-website/Science/301375_a_302704]
-
au zidit 30 case pentru acești coloniști.Fiecare primește câte 24 jugh. cu prețul total pentru 70 case de 7940 coroane.Așa se întemeiază comuna de coloniști maghiari reformați:Moșnița Noua. Lacurile: Prigoriu, Sărămpău, Săliște, Livezi, Costăzi, Șarta, Űberland, Zăbran, Lunca, Sălașe, Satu Bătrân, Viile, Bistra. Râuri: Timiș Pâraie:Subuleasa, Bistra, Rătul lui Ivașcu, Râtul lui Barcu, Râtul Dracului. Baltă: Cârna. Suprafața hotarului e de 3280 jughere cadastrale din care 432.1455 jughere padure. În anul 1843 , numărul ortodoilor era 1219
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
și sub denumirea de Cetatea Sucevei, este o cetate medievală aflată la marginea de est a orașului Suceava (în nord-estul României). Ea se află localizată pe un pinten terminal al unui platou aflat la o înălțime de 70 m față de lunca Sucevei. De aici, se poate vedea întreaga vale a Sucevei. Este preferată folosirea termenului de și nu a celui de Cetatea Sucevei, deoarece în Suceava au existat două cetăți: Cetatea de Scaun și Cetatea de Apus (Cetatea Șcheia), ambele fiind
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
(în trecut "Pătârlagi") este un oraș în județul Buzău, Muntenia, România, format din localitățile componente Mușcel, (reședința), Poienile, Sibiciu de Sus, Stroești, Valea Lupului, Valea Sibiciului și Valea Viei, și din satele Calea Chiojdului, Crâng, Fundăturile, Gornet, Lunca, Mănăstirea și Mărunțișu. El se află în Depresiunea Pătârlagele, pe cursul superior al râului Buzău. Declarat oraș în 2004 (legea nr. 203 din 25 aprilie 2004), Pătârlagele are de locuitori (2011). Orașul se află în depresiunea Pătârlagele, de pe valea Buzăului
Pătârlagele () [Corola-website/Science/300118_a_301447]
-
lemn „Sfântul Dumitru” (1666) din Valea Muscelului; și hanul vechi (1870-1875) din satul Poienile. Un alt monument este clasificat ca monument funerar, este vorba despre crucea de piatră din secolul al XIX-lea, aflată în grădina lui C. Ruptureanu din Lunca.
Pătârlagele () [Corola-website/Science/300118_a_301447]
-
nume din județul Albă, Transilvania, România. Crăciunelu de Jos (în , în sau "Kratschendorf") este un sat în județul Albă, Transilvania, România. Este reședința comunei Crăciunelu de Jos. Localitatea Crăciunelu de Jos este situată în partea estică a județului Albă, în lunca Târnavei, situată pe drumul național DN14B la 32 km de municipiul Albă Iulia și la 7 km de Blaj - orașul cel mai apropiat. Așezată pe valea Târnavei și versanții sudici ai Dealurilor Lopadei are un relief de deal cu o
Crăciunelu de Jos, Alba () [Corola-website/Science/300236_a_301565]
-
Blaj - orașul cel mai apropiat. Așezată pe valea Târnavei și versanții sudici ai Dealurilor Lopadei are un relief de deal cu o altitudine cuprinsă între 300 și 500 m. Satul Crăciunelu de Jos are forma neregulata și este situat în lunca Târnavei de o parte și de alta a râului și pe fruntea lină a terasei de 30-40 m. Particularitatea localității constă în numărul mare al gospodăriilor construite pe lunca înaltă din dreapta râului și în extinderea sa actuală pe fruntea terasei
Crăciunelu de Jos, Alba () [Corola-website/Science/300236_a_301565]
-
Satul Crăciunelu de Jos are forma neregulata și este situat în lunca Târnavei de o parte și de alta a râului și pe fruntea lină a terasei de 30-40 m. Particularitatea localității constă în numărul mare al gospodăriilor construite pe lunca înaltă din dreapta râului și în extinderea sa actuală pe fruntea terasei. Cealaltă parte a satului, din stanga râului, fiind așezată pe malul Târnavei, a intrat într-un proces de regres pronunțat, cauzat de frecvențele inundații. Pe teritoriul acestei localități se găsesc
Crăciunelu de Jos, Alba () [Corola-website/Science/300236_a_301565]
-
staliniste, iar 7 după declanșarea ostilităților cu Germania. În memoria acestor eroi, după anul 1990, în localitatea Crăciunelu de Jos a fost înălțata o troița. În ultimele două decenii, din morive electorale, în sat a fost "construit" un "cartier", în lunca joasă (inundabila) a Târnavei, numit de localnici "Dallas". Populația așezată aici este de origine romă, multi dintre cei stabiliți fiind originari din comuna Bucerdea Grânoasa, din Blaj etc. În consecință, strada Bigău a devenit tot mai nesigură, iar structura etnică
Crăciunelu de Jos, Alba () [Corola-website/Science/300236_a_301565]
-
de vedere turistic. OBIECTIVE DE INTERES TURISTIC: • ARTA POPULARĂ • ARTIZANAT • INSTALAȚII TEHNICE POPULARE • MANIFESTĂRI FOLCLORICE, TRADIȚII - monument funerar - Ioan Comănici - cimitir • MUZEE, COLECȚII MUZEALE • TÂRGURI - târg de țară - sezonier ASPECTE GEOLOGICE Dispoziția rețelei hidrografice a dus la formarea teraselor și luncilor cu depunerile corespunzătoare. Depozitele cuaternare sunt reprezentate prin aluviunile grosiere din zonele de luncă și de terasa și prin depozitele deluviale și unele deluvii de alunecare care brodează zonele de terasă, făcând racordul cu versanții adiacenți. RELIEFUL Substratul litologic este
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
FOLCLORICE, TRADIȚII - monument funerar - Ioan Comănici - cimitir • MUZEE, COLECȚII MUZEALE • TÂRGURI - târg de țară - sezonier ASPECTE GEOLOGICE Dispoziția rețelei hidrografice a dus la formarea teraselor și luncilor cu depunerile corespunzătoare. Depozitele cuaternare sunt reprezentate prin aluviunile grosiere din zonele de luncă și de terasa și prin depozitele deluviale și unele deluvii de alunecare care brodează zonele de terasă, făcând racordul cu versanții adiacenți. RELIEFUL Substratul litologic este alcătuit din roci dure (șisturi cristaline), acoperite de roci sedimentare, specific cristalinului. Unitățile geomorfologice
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
și prin depozitele deluviale și unele deluvii de alunecare care brodează zonele de terasă, făcând racordul cu versanții adiacenți. RELIEFUL Substratul litologic este alcătuit din roci dure (șisturi cristaline), acoperite de roci sedimentare, specific cristalinului. Unitățile geomorfologice, specifice teritoriului sunt lunca și colinele joase, cu versanți ondulați, cu diferite grade de înclinare și fragmentare.</br> Din peisajul natural nu lipsesc terasele joase sau abrupturile naturale care dau specific deosebit reliefului. CLIMA Teritoriul localității se înscrie în tipul de climat temperat-continental, specific
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
datorită circulației atmosferice mai intense. În funcție de temperaturile existente în timpul iernii, stratul de zăpadă poate persista până primăvara. HIDROGRAFIA Rețeaua hidrografică este reprezentată prin pârâul Doștat, afluenț al pârâului Spring. Amonte de confluența acestora, întreaga vale a Doștatului, largă, cu o luncă bine dezvoltată, a fost amenajată piscicol, astfel că în prezent poate fi întâlnită o salbă de lacuri și bălți, însoțite, pe alocuri, de zone umede, deosebit punct de atracție pentru turiști și pescari. VEGETAȚIA - FAUNA - SOLURILE Vegetația este specifică zonelor
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
amenajată piscicol, astfel că în prezent poate fi întâlnită o salbă de lacuri și bălți, însoțite, pe alocuri, de zone umede, deosebit punct de atracție pentru turiști și pescari. VEGETAȚIA - FAUNA - SOLURILE Vegetația este specifică zonelor de dealuri colinare și luncă. Vegetația forestieră este modest reprezentată prin stejar ("Quercus robur"), arțar tătărăsc ("Acer tataricum"), mai puțin brad și pin. Suprafețe relativ întinse ocupă pajiștile naturale din luncă și de pe versanți cu expunere estică și nordică. Acestea sunt pajiști stepizate cu păiuș
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
turiști și pescari. VEGETAȚIA - FAUNA - SOLURILE Vegetația este specifică zonelor de dealuri colinare și luncă. Vegetația forestieră este modest reprezentată prin stejar ("Quercus robur"), arțar tătărăsc ("Acer tataricum"), mai puțin brad și pin. Suprafețe relativ întinse ocupă pajiștile naturale din luncă și de pe versanți cu expunere estică și nordică. Acestea sunt pajiști stepizate cu păiuș stepic ("Festuca rupicola"), rogoz ("Carex humilis"), colilie ("Stipa lessingiana"). În cadrul vegetației naturale mai distingem ghiocelul ("Galantus nivalis"), vioreaua ("Scilia biofila"), lăcrămioara ("Convalaria majalis"), ciuperci, bureți galbeni
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
pelinul ("Artemisia"), macul ("Papaver orientalis"), ruscuța de primăvară ("Adonis vernalis"), mohorul ("Gallium verum").</br> Fauna este reprezentată prin mamifere; iepuri, vulpi, dihori, lupi, nevăstuici, porcul mistreț, căprioare; păsări: cucuveaua, coțofana, vrabia, rața sălbatică etc.</br> Solurile reprezentative sunt cele de luncă, aluvionare, solurile acide, brune, solurile gleziate, regosolurile, negru de fâneață, podzolurile cu fertilitate, în general moderată. ASPECTE DE GEOGRAFIA POPULATIEI Satul Doștat este compus din 248 gospodării; în satul Boz - 157 gospodării. În sat funcționează o școlă generală și o
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]