8,401 matches
-
exterior de ruși, iar din interior mai ales de proaspeții cetățeni evrei), soarta lui Ilariu Dobridor a fost pecetluită. Scăpat ca prin minune de primul val al terorii, este arestat abia în 1954, la Râmnicu Vâlcea, unde ducea o existență marginală, și închis mai întîi în penitenciarul de la Craiova, apoi (via Rahova) la Jilava și la Aiud. Cei zece ani de temniță grea l-au măcinat fizic și sufletește. Ieșit în 1964 (când s-au lichidat închisorile politice), crucea libertății s-
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
oferta pe piața bunurilor. Teoria jocului se ocupă cu studiul teoretic al jocului. Raritate - Cost de oportunitate - Cerere și ofertă - Elasticitatea prețului cererii - Surplusul consumatorului și Surplusul producătorului "Teoria consumatorului (Teoria cererii)" Teoria consumatorului - Preferință - Curba de indiferență - Utilitate - Utilitate marginală -Funcție de utilitate - Venit "Teoria producției și prețurilor" Bazele teoriei producției - Factor de producție - Bariera posibilităților de producție - Funcție de producție - Economie de scară - Economie de scop - Maximizarea profitului - Discriminarea prețului "Organizarea industrială" Formele pieței - Concurență perfectă - Monopol - Concurență monopolistă - Oligopol
Microeconomie () [Corola-website/Science/298736_a_300065]
-
consumând diferite cantități de bunuri: formula 2 exprimă nivelul utilității, formula 3 cantitatea consumată din anumite bunuri și formula 4 numărul bunurilor de consum. Prima derivată a funcției de utilitate în funcție de cantitatea unuia din bunurile de consum formula 5 se mai numește și utilitate marginală a acelui bun. În mod colocvial, utilitatea marginală răspunde la întrebarea: „"Care este utilitatea suplimentară pe care o aduce consumul unei unități suplimentare formula 6 dintr-un anumit bun?"“ Utilitatea marginală este un concept des utilizat în contextul maximizării utilității. Astfel
Funcție de utilitate () [Corola-website/Science/299581_a_300910]
-
utilității, formula 3 cantitatea consumată din anumite bunuri și formula 4 numărul bunurilor de consum. Prima derivată a funcției de utilitate în funcție de cantitatea unuia din bunurile de consum formula 5 se mai numește și utilitate marginală a acelui bun. În mod colocvial, utilitatea marginală răspunde la întrebarea: „"Care este utilitatea suplimentară pe care o aduce consumul unei unități suplimentare formula 6 dintr-un anumit bun?"“ Utilitatea marginală este un concept des utilizat în contextul maximizării utilității. Astfel, în punctul optim trebuie ca utilitatea marginală a
Funcție de utilitate () [Corola-website/Science/299581_a_300910]
-
din bunurile de consum formula 5 se mai numește și utilitate marginală a acelui bun. În mod colocvial, utilitatea marginală răspunde la întrebarea: „"Care este utilitatea suplimentară pe care o aduce consumul unei unități suplimentare formula 6 dintr-un anumit bun?"“ Utilitatea marginală este un concept des utilizat în contextul maximizării utilității. Astfel, în punctul optim trebuie ca utilitatea marginală a unui bun sa fie egală cu costurile marginale. O utilitate marginală care ia valoarea zero, înseamnă că pentru acel bun a apărut
Funcție de utilitate () [Corola-website/Science/299581_a_300910]
-
utilitatea marginală răspunde la întrebarea: „"Care este utilitatea suplimentară pe care o aduce consumul unei unități suplimentare formula 6 dintr-un anumit bun?"“ Utilitatea marginală este un concept des utilizat în contextul maximizării utilității. Astfel, în punctul optim trebuie ca utilitatea marginală a unui bun sa fie egală cu costurile marginale. O utilitate marginală care ia valoarea zero, înseamnă că pentru acel bun a apărut o saturație' În cazul bunurilor normale se pornește de la ideea că un consum suplimentar aduce, în mod
Funcție de utilitate () [Corola-website/Science/299581_a_300910]
-
pe care o aduce consumul unei unități suplimentare formula 6 dintr-un anumit bun?"“ Utilitatea marginală este un concept des utilizat în contextul maximizării utilității. Astfel, în punctul optim trebuie ca utilitatea marginală a unui bun sa fie egală cu costurile marginale. O utilitate marginală care ia valoarea zero, înseamnă că pentru acel bun a apărut o saturație' În cazul bunurilor normale se pornește de la ideea că un consum suplimentar aduce, în mod fundamental, o utilitate mai mare, chiar dacă cantitatea deja consumată
Funcție de utilitate () [Corola-website/Science/299581_a_300910]
-
aduce consumul unei unități suplimentare formula 6 dintr-un anumit bun?"“ Utilitatea marginală este un concept des utilizat în contextul maximizării utilității. Astfel, în punctul optim trebuie ca utilitatea marginală a unui bun sa fie egală cu costurile marginale. O utilitate marginală care ia valoarea zero, înseamnă că pentru acel bun a apărut o saturație' În cazul bunurilor normale se pornește de la ideea că un consum suplimentar aduce, în mod fundamental, o utilitate mai mare, chiar dacă cantitatea deja consumată este foarte mare
Funcție de utilitate () [Corola-website/Science/299581_a_300910]
-
În cazul bunurilor normale se pornește de la ideea că un consum suplimentar aduce, în mod fundamental, o utilitate mai mare, chiar dacă cantitatea deja consumată este foarte mare. Aceasta înseamnă că funcția de utilitate are o creștere strict monotonă, iar utilitatea marginală este, de asemenea pozitivă pentru formula 3. În același timp se presupune în mod frecvent, ca mărirea utilității prin consumul unei unități suplimentare dintr-un bun descrește progresiv cu cantitatea consumată, așa cum postulează prima lege lui Gossen. În acest caz se
Funcție de utilitate () [Corola-website/Science/299581_a_300910]
-
pentru formula 3. În același timp se presupune în mod frecvent, ca mărirea utilității prin consumul unei unități suplimentare dintr-un bun descrește progresiv cu cantitatea consumată, așa cum postulează prima lege lui Gossen. În acest caz se vorbește despre o utilitate marginală descrescătoare, respectiv despre o funcție de utilitate concavă. Funcția indirectă a utilității (formula 8) exprimă nivelul maximal al utilității, pe care un consumator poate să îl atingă, dipunând de un anumit venit, date fiind prețurile bunurilor: formula 10 desemnează venitul consumatorului și formula 11
Funcție de utilitate () [Corola-website/Science/299581_a_300910]
-
Se aplică în acest caz legile lui Gossen, ce țin de rata descrescătoare a substituției. Notație: formula 14. Elasticitățile parțiale ale producției se citesc direct, ca formula 15 și formula 16 la fel ca și elasticitatea de scală formula 17. Se aplică legea ratei marginale a substituției tehnice. Productivitățile marginale descrescătoare apar atunci când formula 18. Un caz special apare când formula 19. Dacă C și A cresc cu un anumit procent, atunci crește și producția Y cu același procent.
Funcție Cobb-Douglas () [Corola-website/Science/299582_a_300911]
-
legile lui Gossen, ce țin de rata descrescătoare a substituției. Notație: formula 14. Elasticitățile parțiale ale producției se citesc direct, ca formula 15 și formula 16 la fel ca și elasticitatea de scală formula 17. Se aplică legea ratei marginale a substituției tehnice. Productivitățile marginale descrescătoare apar atunci când formula 18. Un caz special apare când formula 19. Dacă C și A cresc cu un anumit procent, atunci crește și producția Y cu același procent.
Funcție Cobb-Douglas () [Corola-website/Science/299582_a_300911]
-
formula 12 Multiplicatorul este, deci: Dacă activitatea economică este impulsionată prin exporturi suplimentare, venitul Y crește cu atât mai mult cu cât se economisește mai puțin sau cu cât cererea suplimentară este satisfăcută prin mai puține importuri IM, cu cât cota marginală de economii formula 14și înclinația spre importuri formula 8 sunt mai reduse. În modelele mai cuprinzătoare sunt luate în considerare și repercusiunile asupra străinătății, exteriorului. Cererea venită în beneficiul altor țări este de asemenea satisfăcută prin importuri, ceea ce poate duce la creșterea
Multiplicator (economie) () [Corola-website/Science/299647_a_300976]
-
Venitul de echilibru Y* este produsul dintre multiplicator și suma mărimilor cererii autonome, dependente de venit: formula 19 <br> formula 20: Consumul privat (autonom), independent de venit<br> formula 21: Cererea guvernamentală <br> formula 22: Investițiile întreprinzătorului<br> formula 23: Rata impozitului <br> formula 24: cota marginală de consum Ecuația exprimă procentul de creștere al venitului în echilibru, atunci când consumul autonom privat formula 25(dat ca independent de venit), investițiile (date ca independente de venit) și în final cheltuielile guvernamentale cresc cu un anumit procent. Dacă se cere
Multiplicator (economie) () [Corola-website/Science/299647_a_300976]
-
rată de creștere Steady-State este maximizat consumul pe cap de locuitor formula 20? formula 21 În conformitate cu Steady State e valabil: formula 19 Deci: formula 23 Maximizarea consumului pe cap de locuitor în ceea ce privește variabila formula 24, înseamnă derivarea în funcție de formula 24 și egalarea cu zero: formula 26 Productivitatea marginală a capitalului formula 27 trebuie deci să fie egală cu rata de creștere formula 28. În teoria neoclasică se presupune că productivitatea marginală a capitalului este egală cu prețul investiției inițiale, deci egală cu rata profitului, respectiv cu rata dobânzii. Productivitatea marginală
Regula de aur a acumulării () [Corola-website/Science/299714_a_301043]
-
Maximizarea consumului pe cap de locuitor în ceea ce privește variabila formula 24, înseamnă derivarea în funcție de formula 24 și egalarea cu zero: formula 26 Productivitatea marginală a capitalului formula 27 trebuie deci să fie egală cu rata de creștere formula 28. În teoria neoclasică se presupune că productivitatea marginală a capitalului este egală cu prețul investiției inițiale, deci egală cu rata profitului, respectiv cu rata dobânzii. Productivitatea marginală a capitalului ca derivată parțială a lui formula 29 în funcție de formula 30: formula 31 Omogenitate lineară: formula 32 Calcul parțial (utilizând derivarea prin părți): formula 33
Regula de aur a acumulării () [Corola-website/Science/299714_a_301043]
-
marginală a capitalului formula 27 trebuie deci să fie egală cu rata de creștere formula 28. În teoria neoclasică se presupune că productivitatea marginală a capitalului este egală cu prețul investiției inițiale, deci egală cu rata profitului, respectiv cu rata dobânzii. Productivitatea marginală a capitalului ca derivată parțială a lui formula 29 în funcție de formula 30: formula 31 Omogenitate lineară: formula 32 Calcul parțial (utilizând derivarea prin părți): formula 33 formula 34 În total: formula 35
Regula de aur a acumulării () [Corola-website/Science/299714_a_301043]
-
tot acest răstimp, chiar dacă nu cu totul ignorat (în 1928, Petru Comarnescu i-a "nășit" debutul în Tiparnița literară, cîteva fragmente din "romanul" Apunake au apărut în 1933, în Vremea), pentru românii din România, scriitorul Grigore Cugler a rămas un marginal al literaturii.
Grigore Cugler () [Corola-website/Science/299146_a_300475]
-
Siberia, uneori aducând în locul lor români din Basarabia, dar de cele mai multe ori înlocuindu-i cu ruși, sârbi, bulgari sau ucraineni. Ultimele sate românești din Crimeea au fost găsite în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar nu au intrat decât marginal în cercetările etnologice făcute asupra așezărilor românești din răsăritul Nistrului în acei ani. Ca urmare a Războiul Crimeii (1853-1856) o parte din populația tătară a emigrat în Dobrogea, Anatolia și alte regiuni ale Imperiului Otoman. Pe data de 18 octombrie
Republica Autonomă Crimeea () [Corola-website/Science/299176_a_300505]
-
(după numele lui Luigi Amoroso și Joan Robinson) descrie în microeconomie relația dintre preț, venitul marginal și elasticitatea directă a cererii. Din relația Amoroso-Robinson se pot observa următoarele lucruri: În plus, relația Amoroso-Robinson este importantă pentru derivarea gradului monopolului. Formal, relația exprimă: formula 1,<br> la care:<br> formula 2 desemnează venitul marginal,<br> formula 3 bunul economic, <br
Relația Amoroso-Robinson () [Corola-website/Science/299264_a_300593]
-
microeconomie relația dintre preț, venitul marginal și elasticitatea directă a cererii. Din relația Amoroso-Robinson se pot observa următoarele lucruri: În plus, relația Amoroso-Robinson este importantă pentru derivarea gradului monopolului. Formal, relația exprimă: formula 1,<br> la care:<br> formula 2 desemnează venitul marginal,<br> formula 3 bunul economic, <br> formula 4 prețul bunului economic <br> și formula 5 elasticitatea prețului cererii.
Relația Amoroso-Robinson () [Corola-website/Science/299264_a_300593]
-
productivă. Eficiența productivă apare atunci când firma produce în punctul cel mai de jos de pe curba costurilor medii totale, aceasta însemnând că bunurile nu se pot produce în nici un fel mai ieftin. Eficiența alocativă apare atunci când prețul este egal cu costurile marginale, iar bunul este pus la dispoziția consumatorului, la cel mai mic preț posibil. Acest lucru este posibil numai atunci când există concurență perfectă. Spre deosebire de monopol sau oligopol, unei firme îi este imposibil să obțină un profit anormal în condițiile concurenței perfecte
Concurență perfectă () [Corola-website/Science/299276_a_300605]
-
picturi negre”, conform artistului, ar fi „ultimele picturi pe care le-ar putea realiza cineva”; totuși, negrul din respectivele compoziții este vopsit în nuanțe de luminozitate care diferă, sugerând forma unei cruci grecești). Aceștia, alături de Mark Rothko și, dintre pictorii marginali în momentul respectiv, Ellsworth Kelly și clasiciștii abstracți, anticipează viitoarea tendință de respingere a expresionismului abstract violent a la Pollock, pe care criticul Clement Greenberg o va intitula abstracțiunea post-picturală. Mișcarea a apărut în jurul anului 1958, când Morris Louis și
Artă abstractă () [Corola-website/Science/299281_a_300610]
-
pot fi plasate în anii '50, când americanul Ellsworth Kelly realizează la Paris o serie de lucrări care extind concretismul și prefigurează unele dintre aspectele minimalismului. În aceeași perioadă își încep activitatea pe Coasta de Vest o serie de pictori marginali care vor fi înglobați ceva mai târziu sub eticheta de clasicism abstract: John McLaughlin, Lorser Feitelson, Karl Benjamin, Frederick Hammersley și Helen Lundeberg. Prelungind tradiția abstracțiunii geometrice europene, aceștia tind să simplifice și să realizeze „abstracțiuni pure”. Se poate spune
Artă abstractă () [Corola-website/Science/299281_a_300610]
-
burghez național au creat istorismul: Friedrich List și Gustav von Schmoller. Ei cereau ca statul să se implice pentru a proteja economia națională și investigarea realității în locul generalizărilor rapide. La sfârșitul secolului al XIX-lea a fost înființată școala utilității marginale, sub influența unor economiști ca și William Stanley Jevons, Carl Menger și Léon Walras. Pentru prima dată s-au tematizat începuturile microeconomiei, cum ar fi estimările individuale ale utilității și funcțiile cererii și ofertei. De atunci, problemele metodologice au constituit
Macroeconomie () [Corola-website/Science/299416_a_300745]